2,256 matches
-
ca transferul de acquis comunitar în legislația națională să genereze o cerere de formare, în special pentru implementarea directivelor comunitare. În al doilea rând, creșterea interacțiunii între elitele politice și juridice la nivel transnațional ar fi acordat mai multă importanță împărtășirii unui limbaj comun și a unui ansamblu de argumentații cu care se discută problemele comune. De fapt, formarea și socializarea începuseră deja înaintea deschiderii negocierilor de preaderare, pentru ca țările foste comuniste să fie implicate într-un proces de capacity bulding
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
noastră de tip partner ales sau mecanism utilizat pentru difuzarea input-urilor normative 264. Cât privește selectarea de partners, cerințele Comisiei pun accentul pe capacitatea organizațională și de gestionare a beneficiarilor, ceea ce permite garantarea unei corecte gestiuni a fondurilor. Apoi, împărtășirea valorilor democratice, apolitismul și lipsa de legături strânse cu partidele par să aibă drept contrapondere distribuirea sprijinului comunitar (Vatta, 2004, p. 250). Pe planul subcapitolelor tematice se întâlnește, în schimb, o corespondență între conținuturile normative ale acquis-ul comunitar și segmentele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
11 iunie 1866-epidemia de holeră din Hudești, făcea ravagii în rândurile populației din comună. îngroparea cadavrelor avea loc de obicei în gropi comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășire de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și împărtășire la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Din Catagrafia pe anul 1832, reiese că la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășire de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și împărtășire la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Din Catagrafia pe anul 1832, reiese că la biserica cu hramul Sfinții Voievozi erau ca preoți: Neculai fiul preotului Istrate, Gheorghe, fiul lui Schilariu Ion și Gavril, fiul dascălului Ilie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu real succes o serie de tehnici implicând ludicul, jocul de rol, dramatizarea etc.). Importantă rămâne, în toate contextele invocate anterior (și nu numai, după cum se va vedea în continuare), predispoziția pentru/către comunicare și autocomunicare, pentru/către relaționare și împărtășire, pentru/către învățare, exersare și joc în sfera actelor comunicative de diferite tipuri. Nu putem să nu comunicăm" (conform Școlii de la Palo Alto). În aceste condiții, unde este cheia comunicării optime? În planul locutorului, în cel al interlocutorului, în contextul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prezentarea se dorește a fi nu una exhaustivă, ci contextualizată, ca prefigurare a altor posibile deschideri în planul analizei și interpretării de contexte comunicative și, implicit, în cel al pragmaticii acestora. I.1. Comunicare Comunicarea ca relație, ca interacțiune, ca împărtășire, ca proces, respectiv ca produs etc. implică o serie de contextualizări necesare atât la nivel teoretic (vezi, în continuare, raportarea componentelor actului comunicativ la multiplele valențe ale situației de comunicare), cât și aplicativ (cu nuanțări și exemplificări din planul comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sale), într-o dinamică permanentă a adaptărilor și a redimensionărilor. I.1.1. Perspective contextualizate asupra comunicării Din multiplele interpretări date comunicării, în general, relevante în contextul lucrării de față sunt cu predilecție două: comunicarea ca relație și comunicarea ca împărtășire, reflectând, implicit, și accepțiunea interacțională a procesului comunicării, respectiv ancorarea sa într-un anumit context, cu valențe specifice de la caz la caz. Într-un demers de la general la particular, comunicarea înseamnă, ca principiu, atât ancorarea într-un anumit context, cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectiv ancorarea sa într-un anumit context, cu valențe specifice de la caz la caz. Într-un demers de la general la particular, comunicarea înseamnă, ca principiu, atât ancorarea într-un anumit context, cât și ideea de interacțiune, de relație și de împărtășire, care vor fi detaliate/exemplificate în cele ce urmează. (a) Comunicarea implică ancorare într-un anumit context reflectat în literatura de specialitate din perspective diferite, nuanțate, presupunând diferențieri între: * contextul social, "situațional" (locul psiho-social Durac, 2009, p. 18; cf. Vlădescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor interlocutor definește inițial actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată de acesta (vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor, înseamnă a dezvolta înțelegerea interpersonală" (Cury, 2005, p. 39). Comunicarea este, după cum arată și studiile de specialitate, "în același timp purtătoarea valorilor utilitare ale întâlnirilor dintre indivizi sau ale schimbului, precum și a valorii comunitare a împărtășirii" (Zémor, 2003, p. 25). Ca realizare, comunicarea implică: * un "act social" "deliberat sau involuntar, conștient sau nu" (Abric, 2002, p. 15); vezi, în acest sens, și cauzele obiective/ subiective care se pot constitui în premise ale (proiectării și) realizării unui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns feedback, a unor "strategii participative", respectiv unele "strategii de feedback din partea profesorului" (Pontefract & Hardman, 2005, p. 93, 97); * "perechi corelative" de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și-a ales ca profesie actoria, ci cel care o trăiește intens, prin fiecare replică, prin fiecare rol, prin fiecare spectacol jucat și rejucat. Aceasta nu excude tehnica și exersarea ei, însă impune trăirea, comunicarea artistică/ teatrală ca formă de împărtășire, de comuniune și de interacțiune cu publicul, cu dramaturgul, cu regizorul, cu întreaga echipă de teatru. NOTĂ JUSTIFICATIVĂ: "E atâta trebuincioasă pe lume Arta reprezentației că, pentru a fi un om desăvârșit învățat, o socotesc una din lucrările cele mai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ideile vehiculate prin pușcării nu au nici un înțeles dacă le privim din exterior, ele fiind încărcate cu multe semnificații. Acestea nu pot fi lămurite prin metode cantitative (sondaje, teste psihologice etc.), ci printr-o analiză etnografică. Ea implică însă participare, împărtășire, identificare cu grupurile din interior. Aceasta din urmă se realizează prin observația directă și prin experimente. Cea mai bună modalitate de a surprinde lumea închisorilor este de a sta în interiorul ei și a trăi împreună cu ea evenimentele banale sau senzaționale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să surprindă atâtea imagini sau să ajungă atât de repede la fața locului. Noile platforme de comunicare fac posibile interacțiuni care nu mai necesită eforturi masive de organizare și coordonare. Astfel de interacțiuni se petrec pe trei paliere, potrivit lui Shirky: împărtășirea informației (cum este actul de a publica o fotografie), colaborarea productivă (care presupune un anumit nivel de decizie colectivă, așa cum se întâmplă pe Wikipedia sau pe grupurile de pe Flickr) și, cel mai greu de realizat, acțiunea colectivă (care implică aderarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
perspectivă locală“, îmi spunea Bart Brouwers, inițiator și redactor-șef al rețelei de știri hiperlocale Dichtbij din Olanda. Astfel de rețele fac acest lucru „parțial în mod clasic (cu știri și alte informații) și parțial prin oferirea unei platforme de împărtășire a experiențelor, de cultivare și, de fapt, de creare a unei experiențe comune între profesionist și amator“. Schimbările spațiului public în era social media 253 Cu alte cuvinte, astfel de operațiuni funcționează ca niște puncte nodale ce strâng la un
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
minunat de albastru, timp cald, liniștit, calmul fiind doar din când în când întrerupt de curenții ascendenți sau descendenți ce urmau relieful atât de variat, deasupra căruia zburam. Perfecțiunea momentului, intensitatea maximă a sentimentului trăit era știrbită doar de lipsa împărtășirii cu o ființă dragă a clipelor pe care le trăiam, pentru ca în adevăr să poată fi considerată "fericire". Datorită firii mele optimiste însă, sufletul meu își găsea compensarea în căldura credinței de care eram cuprins. Cu discreție parcă și emoție
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
intereselor, atunci când politica se decide prin concurența oarbă a lobby-urilor. Atunci avem nevoie de "profeți". Trebuie ca unii să arate drumul. Viitorul democrației moderne depinde de rolul pe care ar putea să-l joace elitele"238. Identificarea democrației cu împărtășirea cunoașterii (adesea cea din textele catolicismului social, care arăta care sunt adevăratele valori ale existenței) pretindea mobilizare și educație permanente. "Adversarii din afară, partizanii declarați ai regimurilor nondemocratice și antidemocratice subliniază Joseph Rovan sunt mult mai puțin periculoși pentru democrație
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și cultură", semnifica faptul că, într-adevăr, "cultura populară este comună unui popor întreg: comună intelectualilor, cadrelor, maselor. Cultura trebuie trăită în plenitudinea ei pentru a o crea"" cultura comună, izvor nesecat, opusă barbariei totalitare, rezultantă a comunicării și a împărtășirii experiențelor, precum și a acumulării de cunoștințe, "născută din burse de studiu sau din academii", liant al unei solidarități care va da un elan ce va cuprinde și va transforma lumea"257. Ideea centrală a lucrărilor lui Joffre Dumazedier este că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
practica managerială de azi. „Comunitățile de practică reprezintă grupuri informale de oameni care au în comun o serie de activități de muncă intercorelate” (Cook, Broun, Bridging, 1999, 384). Comunitatea de practică, așa cum este ea concepută, ar oferi terenul social-motivațional al împărtășirii cunoașterii între membrii unei organizații. Nonaka (Ijikiro) a elaborat un model dinamic al transferului de cunoaștere (Schema 1). Tabelul 1. Modelul Nonaka De la cunoaștere Spre cunoaștere Tacită Explicită Tacită Socializare 1 2 Externalizare Explicită Internalizare 3 4 Combinare Cazul 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
răspuns viu, experiența comună, se află ea însăși în suferință. Iar procesul de comunicare, cel care ar fi fundamental interesat de revitalizarea acestei experiențe și, implicit, a comunității, afectează poate cel mai mult bazele unui dialog și ale dezvoltării și împărtășirii unei experiențe comune. Se accentuează ceea ce literatura de specialitate numește relație asimetrică. Pentru a-și preciza și mai limpede poziția, Williams nu este de acord cu formula comunicare de masă, din motivele pe care le-am menționat mai sus, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cea a economiei se mărește continuu. Liderii așteaptă în viitor și din partea salariaților, nu numai din partea personalului, conducere, competență, inițiativă și implicare (Crozier, 1994). Serviciul de comunicare internă, din perspectiva dezvoltării economice a organizației (Tixier, 1996), are ca scop împărtășirea unei singure culturi, dezvoltarea unei mobilizări, a unei cooperări, a unei solidarități și a unei vigilențe colective (Courtot, 2001). De doisprezece ani deja, liderii impun serviciului de comunicare internă să fie eficient și să dovedească asta (D’Humières, 1994). Totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o a doua parte este consacrată practicilor de evaluare a responsabililor cu comunicarea internă. Evaluarea documentelor de comunicare internă: demersuri eventuale Într-o perspectivă a dezvoltării economice a organizației, serviciul de comunicare internă al organizației (Tixier, 1996) are ca scop împărtășirea unei singure culturi, dezvoltarea unei mobilizări, a unei cooperări, a unei solidarități și a unei vigilențe colective (Courtot, 2001). Ca principal reprezentant mediatic (Sfez, 1997), difuzează așa-numite informații generale, care tratează sistemul de producție, de organizare internă, mediul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu deosebire a unei echipe coezive, este unul laborios și de lungă durată, rezultatul final ar trebui să se înscrie în modelul echipei descris de L. Mullins (1993, p. 180) care caracterizează echipa prin opt indicatori de bază: * Credința în împărtășirea obiectivelor; * Simțul angajamentului față de grup; * Acceptarea valorilor și normelor grupului de către membri; Sentimentul încrederii și dependenței reciproce; * Participarea totală a membrilor și luarea deciziilor prin consens; * Fluxul liber al informației și comunicării; * Exprimarea deschisă a sentimentelor și dezacordurilor; * Rezolvarea conflictelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individuale nu-și găsesc ecoul în preocuparea școlii de a le satisface există tendința abandonării acesteia. Absența strategiilor schimbării se va reflecta și în "sănătatea" organizației școlare. Pentru construirea unui climat și a unei culturi organizaționale pozitive este nevoie de împărtășirea acelorași valori, de comunicare, încredere, dar și de un atașament real față de școală, resimțit la nivelul fiecărui individ. Strategiile schimbării pot oferi șansa dezvoltării acestor dimensiuni organizaționale. În caz contrar, școala riscă să perpetueze neîncrederea, comunicarea deficitară, să adâncească fenomenul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]