5,710 matches
-
dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
copilașii dragi./ Frunzele uscate sunt...,/ De ce trăiesc pe pământ?” ...La un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele sale care se împleteau cu melodioasa doină de jale: „De la Nistru pân' la Tissa/ Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”. Deodată, ca pe un imens ecran se văd mii de oameni care cer să li se îndeplinească ultima dorință
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
o flacără de mândrie: „Doar sunt nepoata lui preferată!”, am gândit, neînțelegând atunci altceva. Am început să culeg florile galbene și fragile, care aveau o putere ca de oțel în ele. Firele se unduiau ușor sub degetele mele și, am împletit cununa pe care Bunicu', cu un gest sacru, mi--a așezat--o pe cap. Am simțit cum o pulbere de aur se revarsă din creștetul meu, prin tot corpul. Am rămas tăcuți amândoi în magia care ne cuprindea din ce în ce mai puternic, fără putință
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
fire.Din plecări, întoarceri, înfrângeri, necunoscute, neștiute, nescrise, alese de prin rupturi sau dezlegări de soartă, și care vor fi albite din nou, într-o altă primăvară de sufletul meu, la râul dorului. Din deșiratul făcutului sorții rămasă pe pământ, împletesc scara spre cer pe care în semn de eternitate, ți-o voi crucifica deasupra inimi până când rotundul va fi împlinit. Iar neamul învolburând cântul în toate miresmele înfloririlor, îngemânând dor cu dor din toate înfăptuirile, va ști izbăvi firea din
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
insistent La poarta timpului prezent. Respirul egal, ochiul piedut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Sublimă-nălțare Noaptea de veghe pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Pe pamânt! În pajiști, florile neatinse foșnesc Ierburile fermecate cresc, Își împletesc rădăcinile Grabindu-și înțelenirea... In noaptea magică de iunie La toate dă ocol iubirea! Scăldate-n lumină Unele spre altele se-nclină Le-aud cum șoptesc: -Mărita noasră Lună plină din misterul tău, din avutul tău domnesc te rugăm coboară
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
soseau poteci tulburi, viscole în fața cărora sufletul întemnițat în veacuri trebuia să-și întindă palmele spre a începe jocul de cărți. - E timpul să te transformi în femeie de gheață! am auzit același glas, a îndemn. E timpul să-ți împletești fire de gând din care să țeși baricade întinse, spre deruta destinului. Voi ține cont de fiecare lacăt, de fiecare scenă de teatru simplă, voi lăsa porumbeii să se joace nestingheriți într-o albă fâlfâire, voi pirograva ochi senini pe
DESEN CU STELE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357681_a_359010]
-
cu personajele distribuite în diverse situații din proză. Dialogul devine un fel de maieutică utilizată pentru a scoate adevăruri literare și semnificații noi din fapte aparent banale. Narațiunea epică, are puterea de a „fura”cititorul interesat de cunoaștere artistică și împletește subtil elemente de romantism, realism critic, onirism și impresionism. Visul în proza sa se combină organic cu fantezia și se intersectează deseori cu impresionismul. Autoarea nu folosește decât rareori nume de lucruri sau persoane, dar în schimb își construiește și
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
-n lacrimi,/ Topindu-mă în nopți de patimi”. 5.Ion Ionescu-Bucovu, născut pe meleaguri moromețene, în comuna Râca, Argeș, de profesie profesor, cu multe colaborări în antologii și reviste de cultură, scrie o poezie plină de regrete, în care se împletește natura cu dragostea. Trecerea timpului pare să fie filonul care străbate aproape toate poeziile lui. La el “toamna alunecă pe frunze,/ un gotic târziu printre raze difuze, /feștilele ard printe brazi și rozele moarte cad la pământ...” ...“ dragostea curge ca
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
vârsta de 60 de ani, incheindu-si viața în plină activitate poetica. Lasă, prin testament, toată averea să spre folosul credincioșilor. Așa a plecat din această lume profundul gânditor al teologiei răsăritene. Funia de aur a teologiei Școlii Capadociene se împletește trainic cu Sfanțul Ioan Gură de Aur, cel mai strălucit vorbitor al Bisericii, dar și cel mai sever biciuitor al falsului credincios. Sfanțul Ioan Gură de Aur se naște la 13 noiembrie 354, dintr-o familie foarte bogată. Tatăl său
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
pe pământ Să judece poporul său cu avânt Cei ce-au făcut jurământ prin altare Dumnezeu din cer judecător este Toți cei care s-au hrănit fără muncă Și-au spus lumii cea mai falsă poveste Și limba lor a împletit vicleșug Celor din jur n-au dat decât poruncă Nu vor avea liniște nici în coșciug PSALMUL 50 Miluiește-mă Doamne cu milă grea Șterge fărădelegea mea din trecut Rău înaintea Ta naiv am făcut Și în păcate m-a
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
asaltat credința, li s-au asediat nădejdea, li s-au alterat trăirea, li s-au zguduit din temelii dragostei întru Hristos și iubirea creștină pentru Neam și lume. Dar, în iezerul de foc al încercărilor, Dumnezeu le-a binecuvântat suferința împletind-o din tăria faptelor lor mărețe, mistice, deosebite, într-o Scară a biruinței spirituale rezemată cu capătul de cer, ipostază harică ilustrată în poezia de răsunet patriotic, NOI: Suntem pământul roditor al unui dacic neam/ Profeții marilor căderi de azi
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
aer. Zadarnic se mai zbătea Culae fiindcă bestia-l duse, nemiloasă, prin aer, tocmai în camera din față, aia pentru musafiri, unde mirosea foarte frumos a busuioc. Doar că, lui numai de asta nu-i ardea! Cu mucii în barbă împletiți cu lacrimi aștepta moartea cea mai chinuitoare cu putință deși nici nu putea să și-o imagineze. În consecință, sughiță și muți brusc la auzul întrebării puse cu voce cam guturală de apriga mătușă în timp ce-și dădea rochia
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
ei, ca iarba mătăsoasă...Bărbatul străbătea mările lumii de unde se întorcea tot mai îndrăgostit. A trecut și toamna aceasta, au venit zilele reci, mai întâi o adiere, apoi vântul s-a întețit aducând turma de fulgi de nea ce-au împletit a iernii haină. Viscol, nămeți, troiene peste noapte așternute, bătrânul stejar dormind în straiu-i alb, pân' la poale îmbrăcat... A venit Iarna cea rece, menținând depărtarea între ei: lungi scrisori de dragoste, fiecare oftând ca vântul în nopțile de iarnă
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
fântână / În rama ei tresar / același cireș / și o toamnă târzie / Cine îmi va aminti viitorul?”. Întreg ciclul prezentat este remarcabil și merită toată atenția. Veronica Pavel Lerner cu ilustratorul Mădălin George Cobuz, în tandem, realizează un grupaj interesant, sincretic, împletind imaginea cu versul: “pictează-mi vorbele / în pagini / sculptează-mi visele/ în gânduri”. Poeme blânde, nostalgice, în genul pastelurilor. Un poem remarcabil: “Păsările din Canada”. Iuliana Linte - s-a oprit asupra străfulgerării de gând nipon, alegând pentru antologie poeme scurte
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
artelor”, cum o numeau Sfinții Părinți. Trăirea Bisericii, eclesialitatea ei, înseamnă trăirea noii vieți în Duh, în deplină frumusețe; adică a trăi frumos asceza în spiritul ortodox. Viața ascetică are ca stâlp și temelie două mari virtuți-nevoințe: rugăciunea și postul împletite în munca nevoinței și-a luminii liturgice, premize ale desăvârșirii, ale sfințeniei, din care radiază luminarea și cultura adevărată. „În realitate, cultura înseamnă luminare, luminare prin sfințenia în Duhul Sfânt, Care este purtătorul și creatorul sfințeniei și al luminii și
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
am promis că ți-o dărâm de tot, Dar îți voi face alta în trei zile. Și acum stai lângă mine în colibă, Punând grațioasă câte un lemn pe foc Și habar n-ai cât ești de frumoasă Cu părul împletit în codițe, În cămașa albă, puțin decoltată, așteptând să se usuce paiele pe care, în curând, vei naște un prunc. Referință Bibliografică: Sunt ultimul călător... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 494, Anul II, 08 mai 2012. Drepturi
SUNT ULTIMUL CĂLĂTOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358632_a_359961]
-
Aceștia erau fericita pereche de studenți care, pe lângă studiile lor, aveau și preocupările Evangheliei. Și urmau două drumuri acești studenți, ne spune Sfântul Grigorie, colegul Sfântului Vasilie, un drum era la școală și altul la biserică. Așa ar trebui să împletească viața și studenții noștri de azi, între studii și rugăciune. Nu știm cum își pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care vrând-nevrând o căutăm și ne-o însușim, avem nevoie de hrana sufletească, fără de care murim, deși trăim
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
târâie după el fiacre prin oraș. Alegeam de câte ori mi se ivea ocazia, pentru călătoriile lui uica Livi, trăsura la care era înhămat Corvin, ce mă impresiona cu corpul lui suplu, cu gâtul încordat și coama lungă, în care i se împleteau panglicuțe colorate. Dar timpul își pusese necruțător amprenta și pe înfățișarea lui Corvin. Gâtul lui mândru de altădată se înclina, susținând un cap prea greu, spre pământ. Buza inferioară a gurii, care cândva mușca fără istov zăbala înspumată, atârna flască
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 375 BEȚIE Nu-mi căuta beția sufletească, Nici marile sau micile supărări, Ca viața și iubirea să se împletească, Ale vieții noastre comune cărări. Sunt beat de fericire oricând, Și vreau să-mi păstrez beția, Să nu am supărări în gând, În realitate mă prinde bucuria! 1965 Referință Bibliografică: BEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 578
BEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358740_a_360069]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > APROAPE PACE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului din fiecare piatră răsare o dansatoare cu picioarele împletite în rodul mișcării. aerul răsună în inima mea. încă un strop de liniște, Doamne, încă o urmă mai lasă pe pleoapa obosită apoi, reînvie piatra, și tălpile dansatoarei transformă-le în iarbă și rodul... lasă-l viu încă un început
APROAPE PACE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358742_a_360071]
-
și te răcorești în apa ei vie, până devii neprihănit și-ți cresc aripile pentru zborul continuu. Căile pe care le-a descoperit Romeo Tarhon în volumul, atât de inspirat numit: “Și îngerii au îngeri păzitori”, se întâlnesc și se împletesc precum vasele comunicante care mențin apa la același nivel, indiferent de mărimea, forma și capacitatea lor. E un mister aici, care nu se distaină. Și așa și trebuie să fie. Inefabilul nu poate fi atins, nici frământat cu mâna ori
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele sau ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Adună cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi și băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. Au început să apară zorile. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului și razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Selim Khan (conducător al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
lui Bucur ( http://cetatealuibucur.wordpress.com ) marchează și o perioadă de 5 ani de apariție permanentă, la început doar on-line, apoi de câțiva ani și pe hârtie. Revista surprinde, în mod plăcut, prin câteva elemente aparte și pline de sensibilitate, împletind pagini de literatură cu reportaj, interviu (Adrian Botez: Ion Pachia-Tatomirescu), cronici literare ale unor cărți apărute în România sau în străinătate, poezie împletită cu muzică (vezi balada În Vinerea Paștelui, scrisă și compusă de Marin Voican Ghioroiu și interpretată de
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]