4,751 matches
-
oameni acolo în ogradă, de mânca acei oameni”), și-a plătit „datoria” omenească și a fost înmormântat la Mănăstirea Bârnova, terminată de el. împlinindu-și obligația, văduva a avut grijă de mormântul soțului : (trad.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina Domnului ei, răposatului înainte de dânsa Io[an] Eustratie Dabija Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se cheamă Bârnova, în anul 7174[1665], luna lui septemvrie, 11 zile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
României, vol. II, București, Soc, 1908, p. 366. 62. Tot la Mărginenei, Marica (pe care o putem vedea pictată în biserica Mănăstirii Hurezi și în cea de la Măgureni împreună cu părinții, frații și surorile sale), a dăruit o cruce de lemn, împodobită cu smalț și pietre scumpe: „Cruce împodobitî cu cheltuiala jupânesei Marica, fata lui Constantin Cantacuzino și soția lui Panî Filipescul vel spătar și datî la mănăstire la Mărgineni pentru sufletul său: 7171” (probabil că este vorba de sufletul donatoarei, fiindcă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adică al „mulțimii” care contracta - din felurite pricini - raporturi de solidaritate cu grupul, cu „sâmburele” său reprezentat de bărbații Cantacuzini. Grupul familial, pictat în biserica de la Măgureni - o biserică de curte boierească, o biserică-paraclis - de Pârvu Mutu, cel ce a împodobit ctitoriile Cantacuzinilor, numără cincizeci și cinci de personaje și seamănă cu cel de la Filipeștii de Pădure, zugrăvit (din porunca marelui spătar Toma, fiul lui Matei Cantacuzino) tot de Pârvu Mutu, în care șaizeci de personaje se așază pe trei planuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bizantine, și îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane circulare duble, pe piept, cu gulerul roșu răsfrânt în afară”, încinsă cu brâu de mătase albastră și afișând o cabaniță elegantă îmblănită cu samur și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”344), căci Mihnea nu pre era atent la conveniențe. După o a treia ședere în scaun, efemeră (câteva zile în lunile mai și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost un generos dăruitor, ca și la Kostamonitu), împreună cu tatăl său, Mihnea Turcitul - care, între altele fie spus, a plătit pictura turlei bisericii Adormirea Maicii Domnului, ridicată de Neagoe Basarab -, îmbrăcat în straie de brocart lungi și bogat drapate, împodobite cu vulturul bicefal bizantin. A găsit și o formulă ingenioasă de a „uni” cele două țări Române. Domnind în Moldova, el guverna de la distanță și țara Românească, unde îl instalase în scaun pe fiul său, Alexandru Coconul. Gând politic abil, aplicat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la groapă [scrie] acéstea: «A tot mâncătoriul iadul și moarteaț. Iară la acela pre carele îl înghite balaurul acéstea: «Amar și cine mă va izbăvi pre mine dintru a tot mâncătoriul iad?”508. Pedepsele Iadului erau reprezentate în picturile ce împodobeau pereții bisericilor, făcându-i curioși și pe călătorii străini 509. în biserica transilvăneană Leșnic, zidire de la începutul secolului al XV-lea, este pictată tema „Coborârii Maicii Domnului în iad” (infernul fiind plasat „în jos”, poate sub influența textelor apocrife 510
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obiceiul despoților sârbi -, văduva lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iorga, op. cit., vol. II, p. 213. Vasile Prăjescu, fiul din a doua căsătorie a Nastasiei Prăjescu (aceasta a fost căsătorită întâi cu Cârstea Buhuș) - cea cu Caraiman, căruia i-a făcut un băiat și două fete -, a așezat o piatră împodobită pe mormântul mamei sale, care se stinsese în 1609 (când pe tronul Moldovei se afla Constantin Movilă, rudă cu Prăjeștii) și fusese înmormântată la Mănăstirea Tazlău (vezi Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, pp. 221-222, nr. 631; Ștefan Mateș, Contribuții nouă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nouă, p. 302). Și copiii lui Racoviță Cehan (mort în 1664) au avut grijă de mormântul mamei lor, Tofana (de la Mănăstirea Dobrovăț, unde era înhumat și tatăl lor), văduvă atunci când s-a stins: „Această piatră a făcut-o și a împodobit-o dumnealui Nicolae Hatmanul și fratele său, Ion, mamei lor Tofana, și s-a mutat la veșnicele lăcașuri în zilele lui Io[an] Istratie Dabija Voevod, în anul 7174(1665), în luna Dechemvrie 31 de zile” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care murise în 1574. Peste trei ani l-a urmat și Irina și gropnița de la Mănăstirea Vieroș i-a primit pe amândoi: „A răposat Doamna Irina, fata răposatului Io[an] Miloș Voevod și soția marelui viteaz Albul marele clucer, cea împodobită cu toate lucrurile bune, creștinești, în zilele blagocestivului Ion Alexandru Voevod, în anul 708..., luna februarie 6 zile” (Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, p. 144). 585. Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, vol. I, Editura Meridiane, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în redimensionări moralizante, cu prietenii trădate, copii din flori, adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine pe post de mamă vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian Blaga este adesea citat aici), fără agresivitate, fără conflicte corozive, fără psihologii demonice, excrescențe malefice, adică la antipodul unor practici occidentale în literatura genului. În publicistică, aceeași tentă sentimental-moralizantă: volumul Martor incomod (1999) reunește o sută de articole
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
fost Încă În viață. Astfel, rămășițele lor pământești au fost transportate de numeroși servitori și multe gărzi până pe malul Gangelui, fiind așezate În cinci lectici bogat ornamentate care erau Însoțite de daruri impozante cum ar fi, spre exemplu, șaluri, elefanți Împodobiți cu lucruri prețioase, cai etc., toate fiind oferite brahmanilor. Aceștia aruncară oasele și cenușa În apele fluviului, Împărțindu-și Între ei celelalte obiecte de preț. De acolo nu s-au mai Întors decât oamenii și nimic mai mult. Corturile care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unui Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe (1832), retipărit în numeroase ediții. Pe lângă obișnuita materie a unui abecedar, se introduc capitole educativ-literare, de o importanță care depășește necesitățile didactice. Sunt incluse, astfel, fabule în proză, într-un stil precis și limpede, împodobite cu învățături morale ca la Dimitrie Țichindeal, de asemenea, se dau proverbe și zicale, „sentinții sau ziceri morale”, sfaturi pentru purtarea în viață. Urmează o „dietetică”, cu „regule de viețuit”, cuprinzând însemnări privitoare la igienă, la alimentație, îmbrăcăminte. Partea mai
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul ei. A oprit crivățul orbitor și a pornit
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
den suflet și den trup. Și toate pentru el s-au făcut și i s-au dat aciastă simțitoare lume cu toată frumusețea ei, ca o grădină cu multe feluri de flori, ca să-și aleagă cele de folos, să să împodobească trupește. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezeiască, den care cât va vrea să-și înfrumusețeze icoana cea sufletească și cât va putea să o asemene cu chipul icoanei ziditorului său”. În perfecțiunea sa
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
plin de făgăduieli, de bucurii. Fiecare obiect, într-o cameră, fiecare aspect de pe stradă ne poate povesti o întâmplare plăcută. [...] Piatra aceasta de pe marginea potecii vă pare indiferentă și rece. Dar dacă vă aplecați spre ea puteți observa că e împodobită cochet cu un fular de mușchi”. În mijlocul lucrurilor, și chiar în absența lor, doar reprezentându-și-le, poetul își învinge angoasele generate de teama de singurătate. Fetișizând, sanctificând obiectele, privirea lui V. preface teritoriul existenței de toate zilele într-un
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
emană nu atât din religiozitate, cât din candoare, din inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete, încă înfrigurate / Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană, / Roșia floare a coastei Tale însângerate / Și stropii de sânge picurați din coroană” (Iisus din copilărie). În esență, prin tot ce
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
bucurat de un imens succes, fiind apreciate atât de autorități, cât și de publicul amator de divertisment. Corurile școlare, orchestrele, cântecele patriotice, muzica militară, defilările, jocurile naționale, costumele populare au Încântat din plin mulțimile Întrunite În grădinile publice ale orașelor Împodobite cu steaguri, lampioane, arcuri de triumf, candele și făclii . Elogiile nu au Întârziat să apară și ele au fost inspirat sintetizate În afirmațiile vremii: „Sunt vrednice de toată lauda asemenea serbări și ar trebui repetate În toată țara” sau „Fiecare
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
în anul școlar trecut, întâmplare la care au participat toți colegii tăi. Pentru a evita repetițiile, înlocuiește numele persoanelor cu pronume. TESTUL NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
discursului sincopat și digresiv i se preferă acum o frază tăioasă, care reduce vizibil ambiguitatea spre folosul denotației. Arborescenței retorice i se substituie parabola morală, care spulberă simulacrele printr-o privire „dezvrăjită”, ce intuiește inautenticitatea vieții sociale: „în fața porții grădinii, împodobiți în chip/ fantastic, alergând de colo/ colo scoși din minți... Unul, reprezentând/ cele trei vârste ale vieții omului: își/ menține echilibrul deasupra/ noastră, invizibil, dincolo de nouri, pe/ picioroange, cu/ pumnul ridicat împotriva călăreților/ nourilor. Altul: bătător la/ ochi, amestecând/ numerele
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cojoace grele de zăpadă; -a pus crengilor mănuși de puf; -plutesc în aer ca un roi ușor de fluturi albi; -fluturaș de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului; -se joacă de-a prinselea prin aer; -satele s-au împodobit cu lână scântietoare; -cad din cer ca niște mărgăritare; -flori înghețate pe geamuri; -suflare aspră de vânt; -ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori; -floare mică și rotundă, o minune de-o secundă; -covor moale și pufos; -aripi de puf argintiu; -vântul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
5.2. Misterele dionisiacetc "2.5.2. Misterele dionisiace" Misterele dionisiace erau mult mai răspândite - se numeau Dionisii, pentru că erau mai multe. Oschophoriile deschideau calendarul, fiind celebrate în luna Pianepsion (aprox. octombrie). Numele venea de la oschoi („struguri”), cu care se împodobeau cete de efebi într-o cursă și o ceremonie cu cântece și sacrificii. Urmau Micile Dionisii (Poseidon - decembrie) și Leneele (în Gamelion - ianuarie). Cele din urmă au făcut gloria Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]