2,835 matches
-
Veronica în căsătorie, dar vrea totuși să o revadă și să-i aducă mângâiere în nenorocire. Ajuns iarăși la Iași, Eminescu trage la Creangă, vechiul prieten, de care se desparte la un moment dat, în toiul petrecerii (de bucurie, humuleșteanul încinsese un chef de pomină, ca pe vremuri), iar pașii îl duc agale, în mod fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
liniei. Spre sfârșitul școlii, cine mai știe la ce m-a dus gândul, m-am descălțat am aruncat bocancii fără să mă gândesc prea mult, ca pe ceva nefolositor, apoi am mers desculț prin oraș. Era vară, cald, asfaltul se încinsese de căldură, frigea și mirosea urât. Mai ales mirosul acela mă înnebunea, nu alta. Am tot mers înainte, cine mai știe cât am mers, poate jumătate din oraș, poate mai mult, undeva se vedea un deal înverzit, cu pomi frumoși
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode și să-i rărească de să rămână numai 300 c- așa e „pohta” lui Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe fiecare cetățean, pentru ca faptele să fie povestite nepoților în veac. Laptele și mierea ar fi curs peste mândra noastră țărișoară scăpată de plaga lăcustelor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plătit biletul cu vârf și îndesat, adică fără nici un fel de reducere, ar călători fără probleme și într-un singur picior pe scara vagonului sau chiar și pe locomotiva soioasă, ar arunca alături de ceilalți fochiști cărbuni cu lopata pe grătarul încins din cuptorul locomotivei, numai să ajungă cu bine la destinație. La un moment dat, îi veni în minte o imagine din timpul războiului; într-un tren ciucure de oameni mari, atât pe scări cât și pe vagoane, el călătorea, alături de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
curate ca lacrima, era amplificat poate și de faptul că în timp ce pe plita mare, încălzită cu lemne, legumele fierbeau și carnea se prăjea, ea cânta. Sunetele, la început naive ca surâsul copiilor la răsărit de soare, se amestecau pe plita încinsă cu bucatele fierbinți din tingiri, cratițe și tigăi, apoi fierbeau împreună, dădeau în clocot și săreau în rotocoale lovindu-se de bagdadie și de obiectele din jur, care le amplificau ca o cutie de rezonanță a unei viori-gigant. Amestecul acesta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în scris cu câteva zile înainte, chiar de la domnul învățător. O știa perfect. Nu avea nevoie de sufleor. În pantaloni scurți, albaștri, noi; cu o cămașă din americă albă și ea aproape nouă, proaspăt apretată și călcată cu un fier încins cu mangal, cu sandale tot albe împrumutate de la sora lui Lala, care purta același număr cu el, întră în scenă sigur pe sine. În față o sală mare, plină ochi cu spectatori. Chiar din apropierea scenei, îl privea direct în obraz
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
absolvire, timp în care a devenit posesorul unei averi inestimabile: soție, copii, nepoți. Cu o șapcă de culoare bleumarin închis, marca Puma din doc, cu cozoroc mare, semi rotund, model american, îmbrăcat într-o pereche de blugi originali, puțin decolorați, încins cu o curea nu prea lată din piele de harnașament maro, cu cataramă metalică peste care cădea o geacă de culoare gri, descheiată în față, cu pantofi sport de firmă negri, noi și ușori, din piele de bizon cu talpă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
definit în viața comunității, iar puterea lor era cu atât mai mare, cu cât erau mai mulți maturi capabili de efort îndelungat. Toți acești luptători se pregătiseră cu mult timp înainte pentru o confruntare pe viață și pe moarte. Aveau încinse la brâu un fel de tolbe, confecționate din liane împletite, în care-și țineau armele din cremene de mărimi și forme diferite, pregătite și cioplite cu iscusință, special pentru această acțiune. Pietrele, cu colțurile ascuțite, erau legate sau mai bine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sau frază cu o grijă de mare meșter. Iată poezie curată: ,,Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne / Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc.../ Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge“. Cuvîntul e dezghiogat precum e miezul cel verde încă, dar dulce de nucă. Și numai după ce-l dezvelești și de cămașa aceea subțire, simți gustul adevărat. Așa și cuvîntul. Străbate această carte o neostoită neliniște spirituală, un duh iscoditor. Undeva
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
una... Mai colo o alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc... Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge... Pornește... Ostrețele pică... Aține-te bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anunțat că Budapesta susține o propunere referitoare la drepturile omului, făcută de Canada și Iugoslavia. Era pentru prima dată cînd o țară din blocul comunist susținea o rezoluție occidentală privind drepturile omului 2439. Întrucît discuțiile dintre Budapesta și București se încingeau din ce în ce mai tare, cele două țări au început să-și exprime punctul de vedere prin mass-media. Presa occidentală a intervenit imediat, pentru a alimenta conflictul. Problemele legate de drepturile omului aveau priză la public și, în scurt timp, situația minorității maghiare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe stăpânul lor când vine la nuntă, pentru ca, de îndată ce el a venit și a bătut, ei să-I deschidă. Fericiți vor fi acele slugi pe care Domnul, când va veni, le va găsi veghind (Lc. 12, 35-37). Trebuie să fim încinși, ca nu cumva, când va veni ziua plecării, să ne găsească nepregătiți. Să lumineze și să strălucească făclia noastră în fapte bune (Mt. 5, 16), ca să ne conducă la lumina seninătății eterne, din această noapte a veacului. Să așteptăm întotdeauna
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură pe cei din Regat? Singura dată când au putut fi aduși în aceeași sală reprezentanți ai ambelor state, aceștia au venit desculți, pentru ca pantofii de culori diferite să nu încingă și mai mult spiritele. Pe urmă, totuși, au avut loc incidente sângeroase și o nouă convocare nu a mai fost posibilă. Cea mai simplă explicație, dată de serviciile de propagandă din ambele țări, ar fi că transfugii ar fi plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun, eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al lui Cristi Chivu. *** Evenimentul care a întrerupt
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și Anului Nou, când grupe de liceeni, organizate pe prietenii și vârste, mergeau să colinde și să ure fetele, însoțiți de nelipsitul patefon. Adăstam la casele prietenelor noastre, unde se întindeau mese îmbelșugate cu bunătăți culinare și băutură, și unde încingeam dansuri, asortate cu glume și bună dispoziție. O parte dintre fete se alăturau apoi grupului de urători sau colindători și porneam, mai departe, la celelalte fete. Era frumos, distractiv și deconectant. Nu pot să uit o întâmplare petrecută într-o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
însăși devine cauză de suferință și moarte. O moarte la care, după unele surse midrashice târzii, Roma ar fi trimis zece personalități eminente ale iudaismului antic, printre care Rabbi Akibaqq. Când vestea martiriului acestuia ajunge la discipolii săi, aceștia își încing mijlocul cu pânză de sac și își sfâșie hainele în semn de doliu, considerând execuția un simbol. Învățătura lui Akiba constă în acceptarea suferinței cu iubire, ca scopul cel mai înalt al robului lui Dumnezeu, care îndeplinește poruncile chiar dacă plătește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură pe cei din Regat? Singura dată când au putut fi aduși în aceeași sală reprezentanți ai ambelor state, aceștia au venit desculți, pentru ca pantofii de culori diferite să nu încingă și mai mult spiritele. Pe urmă, totuși, au avut loc incidente sângeroase și o nouă convocare nu a mai fost posibilă. Cea mai simplă explicație, dată de serviciile de propagandă din ambele țări, ar fi că transfugii ar fi plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
evoluția lor, sub controlul munților. Limitele până unde își manifestă stăpânirea Carpații sunt marcate de: falii marginale arcuite; ape curgătoare cu dispunere circulară și areale circulare până unde se simte prezența munților în topoclimate, soluri, vegetație. Spațiul românesc a fost încins de un brâu hidrografic, format din Tisa, Dunăre și Nistru, care-i stabilește hotarele, descriind un cerc larg în jurul Carpaților. Pe teritoriul stăpânit, munții au instituit, în mod suveran, un sistem concentric, etajat și radiar. Este o realitate geografică oglindită
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa de pânză pe care o încinse cu un brâu. Se așeză pe țol în genunchi și se închină la icoana din colț împodobită cu busuioc. Se rugă, stăruind, pe lângă Iisus Hristos și Fecioara Maria, să-i dea putere să treacă și peste această zi de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lunii. Doar părul despletit, ținut pe creștet de o cunună de flori, le mai acoperea goliciunea. La un semn, se prindeau de mână și, în chiote de veselie, se puneau a se învârti. Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe nerăsuflate. Fete, dornice de măritiș, piteau flori pe sub perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
agricole și matriarhale, a fost vatra unde s-a copt pâinea care a devenit firea omului liniștit trăitor pe meleagurile noastre. Putem zice, fără ezitare, că reprezintă și astăzi o trăsătură esențială a neamului românesc. Acest cuptor avea să fie încins de natura care, din preaplinul dărniciei sale, și-a revărsat belșugul și peste ținuturile noastre. Spațiul românesc a făcut parte, așa cum am văzut, din solul bogat în care și-a înfipt rădăcinile revoluția agrară pornită din Cornul Abundenței. Valorificarea eficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au destulă încredere în piață, care sunt mai refractari la tot mai intensele desfășurări globale și cred mai mult în virtuțile statului, în controlul guvernelor, sunt mai curînd dezamăgiți și, de multe ori, în-vinșii marelui proces. Printre dezbaterile atît de încinse dintre cele două părți, cartea lui de la Dehesa vine cu un punct de vedere competent și detașat, dorit obiectiv. El evaluează efectele economice ale globalizării asupra indivizilor, mediului de afaceri, guvernelor și politicilor guvernamentale și statelor. Concluzia inevitabilă este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a lui Heine, care ademenește pe pescar, îl amețește dulce, pentru a-l arunca în prăpastie. Dar Ondina tînărului Eminescu n-are nici una din aceste însușiri. Ea este foarte pămînteană cînd spune: "Eu nu voiu să fiu o zee Frunte-ncinsă în cununi, Ci glas jalnic de femee Care cîntă-n dor nebun." Mai ales în versiunea a II-a, nici nu mai este vorba de vreo Ondină, ci doar de Casandra, moarta de la Ipotești: "Eu cu moartea cea adîncă Am schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avortonului ei Ialdabaot, vrea să-l ascundă de ochii Nemuritorilor și instalează pentru el un tron - tronul lui Yahweh - În mijlocul unui nor luminos, care este „palatul gloriei lui Yahweh”. Însă Ialdabaot nu rămîne acolo și Își făurește singur „un eon Încins de foc strălucitor”. Împerechindu-se apoi cu el, sora sa geamănă Ignoranța sau Demența dă naștere la „doisprezece Îngeri, fiecare din ei În propriul său eon, asemenea eonilor nepieritori”: cele douăsprezece semne ale zodiacului 39. Urmează crearea celor șapte planete
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]