4,058 matches
-
vechi și mai urâte, altele mai noi și mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, șalege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care își ia lada în spate și se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise. Când, pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute și rumenite... Și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii. Ce determină această „cacofonie a opiniilor” în teoria curriculumului? Altfel spus, de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de o răsturnare catastrofică a civilizației și culturii euroatlantice în ultimele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stereotipurilor gândirii și practicii curriculare americane. Scepticismul lui Jackson a fost, la rândul său, amendat. Pinar și colaboratorii săi (2001) îl interoga: „Dacă nu ne putem orienta în nici una dintre aceste direcții fără a deveni unilaterali și a greși, atunci încotro să ne orientăm în continuare?”50. Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumuluitc " Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumului" Încercările de a defini domeniul în mod unanim acceptat și de a constitui o teorie generală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lumea se enerva. Se trezeau la 5-6 dimineața, își lăsau sacoșele la lapte. În 1980, când eram la Constanța, mă duceam la mai multe alimentare, pentru mezeluri, alergam foarte mult. Lăsam copiii mici acasă și fugeam la magazine. Nu aveam încotro, erau anumite ore când primeau mezeluri. Vânzătoarea îmi spunea la ce ore, dar nu-mi opreau. Se dădea câte jumătate de kilogram din fiecare sortiment. și, dacă unul se termina, trebuia să te duci la altă alimentară. Erau numai două
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun butic sau la un chioșc de ziare... Te duci de nevoie vânzătoare, că n-ai încotro... Înainte te dădeau părinții la școală pentru asta, să lucrezi în comerț era mare lucru, era un post sigur și te cunoștea lumea, chiar dacă nu erau salarii imense și pe la spate se spunea că aici lucrează numai escrocii... Acum, s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întorsese de la Paris „cu cincisprezece interviuri de la avantgardiști”), de orientare mai degrabă promodernistă și antigândiristă, a condus, împreună cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie 1928-martie1929), iar împreună cu L. G. Legrel, a condus un timp revista satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Sabotaj, compusă după tiparul dramaturgiei sovietice. Nuvela Lența și romanul În orașul de pe Mureș (Premiul de Stat) sunt publicate în 1954. Alte culegeri de schițe și nuvele, mai multe romane - Statuile nu râd niciodată (1957), Fericitul negustor (1957), Reîntoarcerea (1967), Încotro? (1970), Dacă toți copacii ar fi la fel (1977), Filiera Prahova (1982) ș.a. - și memorialistica din Oameni, fapte, amintiri (I-II, 1981-1985) completează o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
1957; Hotel Tristețe, București, 1957; Cerul începe la etajul 3, București, 1958; Nuvele, București, 1959; Terra di Siena, București, 1962; Prietenul meu Adam, București, 1962; Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965; Reîntoarcerea, București, 1967; Profesorul de muzică, București, 1968; Încotro?, București, 1970; Testamentul și alte povestiri, București, 1972; Strada semaforului, Cluj, 1972; Pistruiatul, București, 1976; Dacă toți copacii ar fi la fel, București, 1977; Roșcovanul, București, 1979; Profesorul de muzică, București, 1979; Hoțul, București, 1980; Povestiri de război, București, 1980
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
titluri sunt sugestive: S-o spui așa, din gură-n gură, fără de patimă și ură, Folclor nou, pe motive din actualitate, Epistolă din sania fără zurgălăi. Ciclul dedicat țăranului (Cu bâtele, Ioane, Chipul tău, Ioane, Rupe lanțul, Ioane și Ioane, încotro?) dezvăluie alt registru, grav, în care verbul șfichiuitor și imprecația amintesc poezia argheziană. După 1989 N.-G. publică la București câteva piese de teatru și romane, dintre care cel mai interesant este volumul K2B3, misiune secretă în România, 1989 (1993
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
să ne poată clarifica și formula ideile suficient de bine pentru a fi evaluate riguros. I. Faza inițialătc "I. Faza inițială" Toate proiectele de cercetare se nasc din curiozitatea cercetătorului. Eu nu vă pot sugera cum să deveniți curioși sau încotro să vă îndreptați curiozitatea. Toți avem interese și preocupări diferite. Fiecare cercetător își găsește temele în mod diferit. Eu pornesc, de obicei, de la ceva mărunt, un eveniment oarecare, de exemplu ceva publicat într-un ziar, care-mi trezește interesul și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne vom ocupa de selectarea de observații, respectiv de diferența dintre un eșantion și o populație, de numărul potrivit de observații dintr-un eșantion și de criteriile călăuzitoare de selectarea a unui eșantion potrivit. Alegerea tipului de observații ne indică încotro să ne îndreptăm pentru a ne găsi datele. În secțiunea finală ne vom ocupa de regulile colectării de date, acordând atenție în special influențelor specifice care decurg din interpunerea investigatorului și din perspectiva incompletă. Tehnicile de colectare ne arată cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Georgeta Adam și Ioan Adam, București, 1980. Ediții: V. Alecsandri, Opere, vol. I: Poezii, introd. edit., București, 1965 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru), Opere, I-VI, introd. edit., București, 1966-1979 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru). Traduceri: Hans Fallada, Și acum... încotro?, București, 1943; P. Beliavski, Oameni obișnuiți, București, 1952; Ivan Popov, La capătul nopții, București, 1952 (în colaborare cu Petre Solomon). Repere bibliografice: Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1966, 46; Teodor Vârgolici, „Curentul literar de la «Contemporanul»”, LCF, 1966, 49; Ion Buzași, „Studii
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
în vremurile noastre recente, să se identifice cu „modernizarea modernității”. Din teza generală este derivată una aplicativă: pentru un actor social contemporan, fie el stat național, comunitate, organizație sau individualitate, care își pune o întrebare de tipul „De unde venim și încotro ne îndreptăm?”, modernitatea ar constitui domeniul de referință și spațiul de configurare globală, dar diferențiată. Deși modernității îi corespunde un model sau o matrice distinctă de construcție socială, cu scopuri ce se întind de la libertate, egalitate sau dezvoltare la, să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar și a particularismelor. Dacă-i așa, întrebarea menționată mai înainte revine constant în prim-plan: unde se află această societate și încotro se îndreaptă ea? Tocmai pentru a răspunde la o astfel de întrebare, am ales modernitatea ca referință și sociologia ca spațiu de reflecție. Opțiunea își are temeiurile ei. Sociologia s-a născut ca disciplină odată cu modernitatea și n-a încetat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nerecunoaștere. Universitatea și dezvoltarea: cerc vicios sau cerc virtuos? Dacă aceasta nu-i doar o stare, ci mai ales o tendință globală, este firesc și necesar să considerăm sistemul nostru universitar în comparație cu altele, pentru a vedea unde se află și încotro se îndreaptă. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pentru orice națiune modernă, care s-a bazat în construcția și devenirea ei pe specialiști și pe multiplele aplicații ale cercetării științifice, dezvoltarea sau „criza” universității au coincis cu creșterea economică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politică a trupurilor moarte. Reînhumări și schimbări postsocialiste, Editura Vremea, București. Vinsonneau, G., 2002, L’Identité culturelle, Editions Armand Colin, Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions Armand Colin, Paris. Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București. Vlăsceanu, Mihaela, 2001, Organizațiile și cultura organizațională, Editura Trei, București. Voicu, Bogdan, 2005, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1995, p. 7. 49 Alina Mungiu, op. cit., p. 11. 50 Ibidem, op. cit., pp. 281-284. 51 Vladimir Pasti, România în tranziție. Căderea în viitor, Editura Nemira, București, 1995, pp. 21-22. 52 Ibidem, pp. 24-25. 53 Lazăr Vlăsceanu, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București, 2001. 54 V. Pasti, M. Miroiu, C. Codiță, România - starea de fapt, Editura Nemira, București, 1997. Cf. Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași, 2004. 56Sandu Dumitru, Sociologia tranziției. Valori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
filmului, București, 1979; Paznic la Turnul Babel, București, 1981; Perspectivele creației, București, 1982; Lumea modernă și cinematograful, București, 1984; Rudele, București, 1985; Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D.I. Suchianu, București, 1986; Lumea fără oglindă, București, 1990; Fără violență, București, 1992; Încotro?, Galați, 1993; Băieții de bani gata, București, 1993; Actualitatea și filmul, București, 1994; Fetele de bani gata, București, 1994; Magul călător sau Speranța și viața în opera lui Mihai Eminescu, București, 1995; Șobolanii în Italia, București, 1995; Există, București, 1996
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
Acolo, în Târgușorul Copou, la ora prânzului, oamenii cu treburi pe la oraș sunt în căutarea unui mijloc de transport care să-i ducă înapoi acasă. Pentru că reprezentam două figuri noi în peisajul local câțiva șoferi ne-au întrebat pe rând încotro vrem să mergem. Satul Trifești, locul nostru de destinație, părea o mică aventură pentru mulți, dar nu datorită depărtării, ci filtrelor de poliție care verificau prin sondaj starea tehnică a mașinilor, un mijloc de a mai diminua fenomenul cărăușiei din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al Pro Zerind, 64 de ani); „În asociație lasă pământul numai bătrânii” (pensionară, 72 de ani); „Toți cei care sunt mai în vârstă și au primit pământ la Legea «Lupu», majoritatea celor bătrâni au dat pământul la asociație. Nu au încotro” (primarul, 40 de ani); „Au format o asociație agricolă, care lucrează pe pământul bătrânilor” (medic, 41 de ani); „Asociația este pentru cei bătrâni, care nu pot să lucreze pe pământ” (femeie, 59 de ani). Întrajutorare, spirit comunitar și solidaritate Ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ă Da? Prea bine, asta mă bucură! exclamă Ahab, îndreptîndu-și spinarea, în vreme ce norii de furtună i se risipeau de pe frunte. Strigătul ăsta vesel, auzit într-o asemenea liniște mormîntală, l-ar putea converti pe un om mai bun decît mine... încotro? Ă La trei puncte de la prova tribord, domnule căpitan, vine spre noi purtată de briză. Ă Din ce în ce mai bine, omule! Aș vrea ca Sfîntul Pavel în persoană să vină și să-mi aducă briza lui, în aerul meu înăbușitor! O, Natură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că monstrul a „căpiat“. Rîndurile compacte în care înotaseră pînă acum cu atîta repeziciune și rîvnă, se rupseră dezordonat și, aidoma elefanților regelui Por în bătălia cu Alexandru cel Mare, balenele părură să-și piardă mințile, consternate. Risipindu-se care încotro, în uriașe cercuri răzlețe și înotînd brambura, fără nici un țel, își trădau prin jeturile lor scurte și groase panica nemaipomenită. Aceasta era vădită în chip și mai ciudat de balenele care, parcă paralizate, pluteau în derivă, aidoma unor epave umplute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acesta: ajunge să-i mai acorzi încă o șansă de a te înhăța, cît mai curînd. Atîta tot. Ă Nu, Bunger, mulțumesc, răspunse căpitanul englez. N-are decît să-și păstreze brațul pe care l-a înghițit, pentru că n-am încotro și pentru că nici n-am știut că ea mi-l înghițise. Dar al doilea braț nu i-l dau! M-am săturat de balene albe! M-am dus după una odată și-mi ajunge. Știu că acela care-ar omorî
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unele mititele, dar sățioase foarte rotunde și tari! Simțeai cum ți se rostogolesc prin stomac, după ce le înghițeai. Dacă te aplecai prea mult, riscai să le vezi ieșind din tine ca niște bile de biliard. Cît despre pîine - n-aveai încotro, trebuia s-o mănînci, fiindcă te ferea de scorbut - era singurul aliment proaspăt pe care-l aveau. Numai că, teuga nefiind prea luminată, puteai să te retragi lesne într-un colț mai întunecos, cînd o mîncai. Una peste alta, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pip, care se tot învîrtise pe-acolo, veni lîngă Queequeg, cu tamburina într-o mînă și-i spuse, apucîndu-l de braț cu cealaltă mînă și scoțînd un suspin înăbușit: Ă Sărmane pribeag, n-o să isprăvești niciodată cu drumurile astea obositoare? încotro pornești acum? Dar dacă te va duce curentul spre Antilele acelea, a căror plajă dulce e bătută doar de nuferi, ai să-mi faci un mic servici? Caută-l pe un anume Pip, care-i plecat de multă vreme, cred
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]