2,660 matches
-
perspectivele sumbre ale unei umanități aflate în derută se vede și din faptul că el judecă natura omului în perspectivă creștină, nerefuzând acestuia vreo clipă salvarea, mântuirea în lumea lumen, cu condiția ca acesta să conștientizeze cauzele destrămării și opacizării. Încrezător în destinul omenirii, el citează reverențios pe D. Stăniloae ("Omul se creează pe sine însuși") și apreciază în consens ca ilustrul teolog că acesta este lumina izbăvitoare, numai în măsura în care descoperă transparența lumii, angajându-se în dialogul spiritual. Numai așa va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceștia? Mira-m-aș! Aproape cioraniene unele notații venite din disperare: "Fără mediocritatea lașă, actualele statorniciri sociale n-ar fi fost posibile. Românii au vocația slugii". Cam tare finalul, dar nu departe de adevăr. Câteva aforisme ne pot face mai încrezători: Nu există frumos unde nu e suflet". Sau: " Adevărul nu poate sta în ordine umană, ci numai divină". Ni se spune că prin singurătate poți "evita falsul vieții", dar, până la urmă, șansa maximă de autoprotecție o reprezintă creația. "Arta, ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nimeni, foiesc "denigratorii moderni", continuând o tradiție, și ea bogată, pe linia anti-eminescianismului. Să reamintim că B.P. Hasdeu, incriminând "veninul pesimist" al Noii Direcții, condamna "deificarea postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat compătimirea în admirațiune, aceasta luând apoi "proporțiile adorațiunei". Iată că astfel de zgomotoase rivalități / animozități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
colegii, care au răspuns în totalitate chemării - dintre foștii noștri profesori, doar Victor Apostoleanu și Stan Cucu se mai aflau în viață și participau cu drag, în amintirea unor vremuri când și noi și ei eram mai tineri și mai încrezători în viitorul nostru (p. 131)”. Scrisorile rămase de la profesorul Ștefan Vancea atestă că și el trăia în 1982: Iași, 2 iunie 1978 Dragă domnule Mânăstireanu, Peste două zile se împlinește o săptămână de la întâlnirea noastră de la Șuletea, când împreună am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din Iași, pe care primitorul făcea adnotarea: „Atenție la această scrisoare”, citim - „Iubite domnule Mânăstireanu, A răsărit soarele la orizont și s-a urcat sus pe bolta cerească și ne luminează puternic, încălzindu-ne inimile. Noi, toți, cu frunțile sus, încrezători în destinul neamului, mergem mereu înainte, liberi, puternici ca întotdeauna și victorioși. Am așteptat mult această vreme și iată că o trăim. Să fim vrednici de ea. Vă felicit din inimă pentru sărbătorile de iarnă. Anul Nou, 1990, cu sănătate
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
rectificarea frontierei în zona de graniță a Sileziei Superioare și respectarea autonomiei Galiției. La data de 1 mai 1939, ziariștii germani din România au afirmat că, dacă guvernul polonez va refuza această ofertă, trupele Reichului vor ataca Polonia. Ei erau încrezători că un conflict armat va fi „de foarte scurtă durată”, iar o intervenție concretă a forțelor anglo-franceze „nu se va produce” în favoarea țării atacate. Totuși, la sfârșitul lunii mai 1939, dr. Gerhard Stelzer, consilier la Legația Germaniei din București, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1939, dr. Gerhard Stelzer, consilier la Legația Germaniei din București, a minimalizat amploarea conflictului și a afirmat că tensiunea polono-germană „va lua curând sfârșit”, aceasta fiind alimentată doar de extremiștii din cele două țări. Diplomatul german s-a arătat încrezător că Germania va obține, pe cale amiabilă, Danzigul și dreptul de a construi o autostradă prin Pomerania, în timp ce Polonia va obține dreptul de porto-franco în port, plus o despăgubire de ordin financiar. În aceeași perioadă, cercurile poloneze din România au afișat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trilaterală, la Veneția, exact când în România aveau loc evenimentele care au condus la chemarea generalului Antonescu la putere și abdicarea regelui Carol al II-lea. Deși i s-a propus o temporizare în vederea revenirii în țară, Moruzov, poate prea încrezător în puterea sa, a ales să se reîntoarcă. În mod fatal, a fost arestat, depus la Prefectura Poliției Capitalei și apoi la penitenciarul Jilava, unde a fost asasinat la 26/27 noiembrie 1940. Șeful Abwehr a sosit la 7 septembrie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Moscovei, dar nu au reușit să cucerească nici acest oraș, nici Leningradul. În acest moment, ele au suferit ceea ce avea să se dovedească în cele din urmă a fi un dezastru fatal. În 1941, iarna a sosit devreme. Mult prea încrezători în capacitățile lor și îmbătați de succesele de pînă atunci, liderii germani nu-și pregătiseră în mod corespunzător soldații, neținînd cont de clima Rusiei. Ei nu aveau uniforme adecvate și, mai rău, echipamentul mecanizat de care germanii depinseseră într-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu excepția Uniunii Sovietice, cel mai influent stat din Europa de Est. Ea avea o armată impresionantă formată din 800.000 de luptători experimentați aflați sub un comandament pur național și un regim revoluționar care avea evident relații strînse și prietenești cu Moscova. Încrezători în puterea pe care o dețineau, liderii partizanilor elaboraseră un program de perspectivă vast și ambițios. Pe lîngă schimbările economice, sociale și politice pe care voiau să le introducă în țară, ei doreau în același timp să atingă anumite obiective
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
luptă, "se distra cu o femeie" sau punea mîna pe "cîteva fleacuri".21 Un alt motiv de fricțiune era provocat de faptul că sovieticii nu apreciau cum se cuvine ceea ce partizanii considerau drept realizările lor majore din timpul războiului. Extrem de încrezătoare în ea însăși, chiar arogantă, conducerea iugoslavă era convinsă că adusese o contribuție însemnată la victoria Aliaților. Se pare că nu numai oficialii sovietici nu înțelegeau greutățile speciale ale luptei partizanilor, dar nici Stalin însuși nu ezita să-l ia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
va găsi cineva care să te iubească cu tot ce însemni ca persoană. Defectele pe care credem uneori că le avem, persoana care ne iubește le poate da o nuanță “roz”. Atâta timp cât tu îi vei demonstra bărbatului respectiv că ești încrezătoare în tine, acesta va lupta pentru “trofeu”. Atunci când simțim că suntem copleșite de probleme, să ne impunem să vedem partea plină a paharului. Să învațăm din eșec. Să ne folosim de critici, deoarece acestea ascund uneori adevăruri și astfel devenim
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene" (Marga, 1999, p. 88). Încrezători în ideea salvatoare a "pieței libere", după cinci decenii de economie de comandă, ministrul în funcție prezenta ca o reușită educațională faptul că "toate manualele au trecut pe principiul modern al pieței libere" (ibidem). Pluralizarea manualelor a fost, într-adevăr
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost construite democrațiile contemporane și modul în care ele funcționează, în scopul de a evita erorile ireparabile. Dacă lucrurile stau astfel, și este normal și de dorit să fie așa pentru toți cei care trăiesc în tînăra democrație românească, sînt încrezător că acest Curs al meu conține întrebări potrivite și răspunsuri adecvate astfel încît să suscite alte interogații și să indice parcursuri de cercetare. Știința politică nu poate, de una singură, să ofere nici o soluție la problema privind cea mai bună
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și care generează revoltele bazei organizațiilor ce fac parte din edificiul neo-corporatist; pot apărea adevărate mobilizări de clasă împotriva intereselor atît de mult timp sacrificate; pot apărea noi interese neprevăzute și imposibil de cuprins în sistemul neo-corporativist, pot apărea membri încrezători în dreptul lor de a fi reprezentați (entitlement); în fine se pot manifesta mișcări monotematice, cu scopuri precise, nenegociabile. Tabelul 3.1. Surse de contradicție și tipuri de reacții în pozițiile neo-corporatiste. Conținutul substanțial al contradicției / contradicțiilor Conținutul actual Conținutul schimbat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
observațiilor ce m-au marcat, rămase pildă în amintirea mea. La mulți ani cu sănătate și putere de muncă, același zel și viziune creatoare, o atmosferă familială caldă și stimulativă, însoțeascăvă anii tinereții încărunțite și cărările pe care veți păși încrezător în continuare. OMAGIU PROFESORULUI UNIVERSITAR DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ, MEMBRU AL ACADEMIEI OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA Deși am funcționat la Universități situate la distanță (Iași - București), am avut onoarea să lucrăm și împreună la nivel național și în domenii apropiate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fapta ta! Tu știi că de frică poate face un accident, să-și rupă un picioruț sau mai știu eu ce! Îmi ia vicleșugul de pe geam, îl dă de pămînt, apoi presară grîu, ca de obicei. Mona vine veselă, ciugulește încrezătoare și parcă nimic nu s-a întîmplat între noi. Sînt iertat. Am o poftă nebună s-o mîngîi puțin, mai adaug eu. Și eu, îmi spune soția, dar turturelele nu-s ca porumbeii... Mona mai vine și acum pe la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
masa a fost extrem de bogată, cu toții am fi dorit un scurt răgaz pentru siestă. Dar începem convorbirile și ascult prezentarea delegației chineze. Privesc delegația ieșeană și devin rău cînd îi văd pe toți atît de lipsiți de griji, senini și încrezători în șef. De aceea încep: Distinsul domn Tudose, celebru om de cultură ieșean, vă va prezenta delegația ieșeană. Domnul Tudose sare ca ars, luat ca din oală. Începe prezentarea: Domnul... "Simirad", suflă un hîtru. Domnul Simirad, primarul județului. Domnul... "Teodorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
importanță, deodată, un prim tunet se declanșează în hățișul intestinelor sale, groase și subțiri. Se oprește speriat. Ce-a fost asta? se întreabă făcînd o grimasă. Pornește din nou, cu pași prudenți și cu atenția mărită. Eh, alarmă falsă, zîmbește încrezător. Dar dacă?! îl străfulgeră un gînd nebunesc. Se oprește și calculează ce să facă în situația de... criză. Cum spuneam, señor Eduardo era un om calculat, prevăzător. Nu se lăsa el surprins ca un om de rînd. Într-un sfert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
său. De fapt, era mai mult trăsnet decît tunet. Crampe dureroase îl răscolesc și-l panichează. Se oprește și grimasele se succed pe fața sa uscată. Așa nu mai ajung pînă la... Dar iarăși dispare durerea și din nou merge încrezător. Însă iuțește pasul spre punctul care constituie speranța de moment a vieții sale. Salutare, camarade Eduardo, îl întîmpină un amic, dispus ca de obicei la o parolă. Salutare, salutare, scuză-mă, mă grăbesc. Numai o clipă, să-ți spun... Nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ordinele primite, răspunde Săndel surprins de fermitatea acestei tinere profesoare, care indiscutabil, își zicea el, poate știe ce gândește. S-au despărțit. Măicuța o luase înainte, cu vreo șapte opt pași. tinerețea e tinerețe. Își iau rămas bun, privindu-se încrezători în viitor. - Domnul aibă grija de toate, noi suntem prea neputincioși de aceea ne rugăm lui să ne lumineze mintea spre cele bune și frumoase, cu multă sănătate și sărbători fericite să ne dea Domnul, amin. Și s-au despărțit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
destinul nostru care ne-a împrăștiat pe toate meleagurile pământului românesc și chiar înafara. Iată-ne deci în pragul aniversării a 54 de ani de la absolvire, când această carte despre noi, ne face să ne simțim mai tineri și mai încrezători în puterea noastră de viață. Raduta (Lavric) Vasilovschi * Dragă Nicu, Iti trimit ultima parte a contribuției mele și sper că ai primit și fotografiile trimise prin poștă, țin să te asigur că faci un lucru foarte bun, pentru care se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
mintea omului a acumulat de-a lungul timpului. Ca fiică a învățătorului Marcu m-am gândit să aștern pe hârtie câteva gânduri despre cel care prin munca sa la catedră ca învățător, director, a radiat în jurul său lumină și încredere. Încrezător în rezultatele muncii sale a dat societății generații bine pregătite care, mai târziu, specializându-se în diferite domenii au contribuit la progresul societății românești. Ca părinte a reprezentat un model de viață pentru copii săi. Am folosit spre documentare acte
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
vierme... Te iert, Cristi, doar pentru că mi-a trecut prin cap ceva: poate că omul are nevoie de un sacrificiu de sine, de o autoflagelare, dar numai ca formă de limitare a acelei dezvoltări explozive a unei specii cam prea Încrezătoare... 4. Coroana Deși te știu nedus la biserică, te-aș zgârâia cu sărbătoarea de astăzi care, În fond, e ziua și a profesorului tău, dar și a aceluia pe care-l iubesc mai cum ai văzut, provoacă reacția antitezei, a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și al viselor, în artist 142. La baza tuturor acestora stă sinceritatea și credința. Dar sinceritatea e greu de priceput. Ea este substanțial dezagreabilă și revoluționară, mai ales când se găsește împreună cu un suflet tumultuos și o bunătate în toate încrezătoare... Orice se iartă, dar tenacitatea sincerității, niciodată 143. Cu foarte puține excepții, viața și opera poetului au fost cu precădere apanajul sincerității. Cât privește credința, judecata esențială a unui om ca Panait Istrati este revelatorie și pentru Eminescu: eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]