3,849 matches
-
individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim de la această afirmație putem creiona relativ ușor câmpul de investigații al patologiei/psihopatologiei organizaționale. Un asemenea demers devine și mai simplu dacă îl urmărim îndeaproape pe Dejours (2001), care propune patru tipuri de patologii apărute în mediile de muncă și în cele organizaționale. Acestea sunt: patologiile de supraîncărcare, datorate multitudinii sarcinilor de muncă ce revin personalului, ritmului crescut în care trebuie executate urgențe și presiunii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În comun un anumit număr de trăsături identitare (valori, modele comportamentale și interpretative, simboluri, imaginar colectiv, cunoștințe Împărtășite În cadrul grupului etc.). Însă locuțiunea sentiment de apartenență, precum și conceptul de identitate colectivă pe care Îl implică merită să fie studiate mai Îndeaproape. Procesul de identificare și construirea sentimentului de „sine” Un astfel de sentiment se construiește printr-un proces de identificare cu trei dimensiuni: identificarea celuilalt, identificarea cu celălalt și identificarea de către celălalt, celălalt referindu-se aici atât la un grup de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
47 și urm.) propune la rândul său o tipologie În cadrul căreia acest sentiment este menționat În mod explicit și vorbește despre ființă materială, apartenență, unitate, precum și despre coerență, continuitate temporală, diferență, valoare, autonomie, Încredere și existență. Dacă privim Însă mai Îndeaproape, vedem că problema identității colective este legată simultan de toate aceste elemente, În măsuri diferite. Într-adevăr, fiecare dintre aceste sentimente este condiționat de ansamblul celorlalte și este constitutiv pentru ele, „Întrucât Împreună formează un sistem” (ibidem, p. 63). Iar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemplu, la Începutul cambrianului), perioade de stabilitate și, În fine, perioade de dispariții masive (sfârșitul permianului sau al cretacicului). S-au evocat multe cauze În Încercarea de a explica această situație: până În prezent Însă, nici una n-a rezistat unei examinări Îndeaproape. Diversitatea biologică sau „biodiversitatea”, ca să preluăm un termen popularizat de mass-media după Summitul de la Rio de Janeiro (1992), a devenit la scară mondială o miză politică esențială, fără a Înceta Însă să fie ambiguă. Este inutil să insistăm asupra urgenței
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominat, nemulțumit de situația sa, poate reacționa În mai multe moduri. Pentru a folosi termenii lui Albert Hirschman, el poate fi loial (loyalty), dar poate să și protesteze (voice) sau să fugă (exit) (Hirschman, 1972). Să studiem problema puțin mai Îndeaproape. Loialitatea este o logică a acțiunii prin care un actor (la Hirschman, clientul unei firme sau utilizatorul unui serviciu, dar conceptul se poate aplica oricărei organizații), deși nu este mulțumit de felul În care conducătorii Își Îndeplinesc rolul, păstrează relația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vremurilor democratice”: o noțiune vagă asupra căreia toți sunt de acord, deși este cât se poate de confuză („incivilitățile”, trebuie să ne opunem acestora, dar ele sunt oricum ... fără consecințe, așa că ar fi mai bine să „Închidem ochii”)? Privit mai Îndeaproape Însă, acest termen ă de origine anglo-saxonăă permite justificarea În mod anticipat a tuturor comportamentelorcvasi-delictuale fără distincție. În același timp, și În funcție de circumstanțe, ne putem servi de același substantiv pentru a justifica două atitudini contradictorii: atitudinea angelic-naivă, care devine rapid
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe teritoriul național. În ciuda limitelor sale și a domeniului restrâns la care se referă, acest text a deschis o breșă legală. Dacă privim istoria mai Îndeaproape, vedem că regii Franței Încercaseră Încă de demult să-și cucerească independența În raport cu puterea pontificală. Încă din secolul al XIV-lea, juriștii regali au Început să vorbească despre o Biserică galicană, rupând astfel cu tradiția atotputerniciei deciziilor exterioare. În secolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se vor aplica aceste dispoziții. Transpunerea În practică a Cartei face obiectul unor rapoarte periodice, studiate de o comisie de experți; procedura, la care organizațiile societății civile sunt În mod special invitate să participe (art. 16), garantează o urmărire mai Îndeaproape a aplicării (Jensdóttir, 2002). Carta poate fi așadar privită ca o manifestare a unui „al treilea val” de instrumente: trecând dincolo de drepturile pozitive și depășind chiar și noțiunea de „drepturi”, ea pune accentul pe efectele practice și creează astfel o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
considerat utilă propunerea unor noțiuni ce țin efectiv de analiza discursului, precum sincopa discursivă și dominanta discursivă. Uneori, atunci cînd sursa bibliografică a fost unică sau atunci cînd a fost preferată o sursă unică, textul din lucrarea noastră urmează mai îndeaproape această sursă, soluția fiind impusă de necesitate și detectabilă prin menționarea sursei bibliografice urmate. Fiecare articol este urmat de indicarea, în formă siglată, a lucrărilor (sau a lucrării) din care au fost selectate informațiile, însă asemenea informații au provenit uneori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezintă studiul utilizării spațiului în relațiile interumane (în general, de către vorbitori în timpul comunicării verbale) și semnificațiile inerente acestei utilizări. Împreună cu kinezica și cu paralingvistica, proxemica studiază actele non-verbale (isoverbale, indiciale și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul este mobil, fiind legat de indivizi ca entități psihocorporale, și corespunzînd unei bule imaginare care îi înconjoară și care se deplasează împreună cu ei. Antropologul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al limbii, dintr-o perspectivă semantică. Mai tîrziu, Ch. Bally analizează limbajul expresiv ca instrument al gîndirii afective, apreciind că limba conține segmente de subiectivitate importante, fără a fi în întregime supusă fenomenului în cauză. Cel care s-a ocupat îndeaproape de raportul dintre subiectivitate și limbă, impunînd teza unei subiectivități intrinseci a limbajului, este însă E. Benveniste. Pentru el, subiectivitatea este omniprezentă în limbaj și se definește ca acea capacitate a vorbitorului de a se afirma ca subiect, folosirea însăși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul ei suferă de fantasmagorii livrești, suferă de romantism, el este o victimă ceva mai subtilă prin simplul fapt că a trebuit să asiste îndeaproape la propria ratare... De altfel, la final, ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-a dăruit ceva neprețuit: material pentru un roman. Toate clișeele imaginii de bad girl se strâng în micuța falsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul ei suferă de fantasmagorii livrești, suferă de romantism, el este o victimă ceva mai subtilă prin simplul fapt că a trebuit să asiste îndeaproape la propria ratare... De altfel, la final, ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-a dăruit ceva neprețuit: material pentru un roman. Toate clișeele imaginii de bad girl se strâng în micuța falsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
semnale de la o celulă la alta sau între subsistemele aceleiași celule cu ajutorul factorilor de creștere. Acești factori de creștere apar în lichidele înconjurătoare celulelor. Există factori de creștere produși în citoplasmă sub direcția protooncogenelor nucleare. Astfel, produsul genei sis este îndeaproape înrudit cu un factor de creștere care fusese mai înainte identificat și denumit PDGF - factor de creștere derivat din plachete (Bishop, 1982). Pentru ca un factor de creștere să poată interacționa cu o celulă, este nevoie de intervenția receptorilor din membrana
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pot reflecta tipic în gramatica acelor propoziții; iar la sfîrșitul Capitolului 3 discutam rolul modalității în modurile naratoriale. Se pot emite judecăți similare și în ceea ce privește gramatica folosită pentru a portretiza personajele și mediul înconjurător: gramatica, dacă este studiată îndeaproape, poate dezvălui o concordanță cu natura personajelor - este însă necesar să menționez că folosesc termenul "gramatică” într-un sens relativ extins, pentru a denota nu atît o descriere sintactică formală, cît o descriere funcțională a limbajului în chestiune, pe baza
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ernesto Sabato este, fără îndoială, unul dintre acei autori a căror amprentă transformă textul într-o "dare de seamă" despre criză, exces și singurătate. E cunoscut faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ernesto Sabato este, fără îndoială, unul dintre acei autori a căror amprentă transformă textul într-o "dare de seamă" despre criză, exces și singurătate. E cunoscut faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
vorbește, și în această carte, despre modurile supraviețuirii și neuitării. "Orizont", nr. 1526/ 2009 O trilogie a înstrăinării Biografia lui Miloš Crnjanski include o importantă perioadă timișoreană, un interval de șaisprezece ani ce cuprinde anii copilăriei și ai adolescenței. Citită îndeaproape, se poate observa că întreaga operă a autorului sârb exploatează amintiri despre Banatul primului deceniu ale secolului al XX-lea. Această perspectivă se poate desprinde dintr-o abordare unitară a literaturii lui Crnjanski, facilitată acum de apariția, la editura Brumar
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu un leu de munte ce-o apără și o slujește, aducându-i în dar ochii victimelor sale. Urmărind plimbarea nocturnă a Destinei prin canion, în compania leului, Exodus și logodnica sa, Nadine Coussay, cad în capcana propriilor neputințe, urmăriți îndeaproape de glaciala Destina și de fiara ei. Înainte de răsăritul soarelui, peisajul dușmănos al pustiului va adăposti un șir fatal de violențe barbare, estetizate în cadre însumând tablouri rafinate ale ororii, cărora Tanning le-a rezervat, de data aceasta, plasticitate verbală
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
poate defini dacă considerăm mesajul în sine, independent de ansamblu. Procesul comunicării nu ia în seamă decît simplul du-te-vino al unui dialog fără personaj. Nu ține seama decît de el însuși, adică comunicarea în propriul său obiect. Tautologie. Să examinăm îndeaproape, prin categoria noastră de tautism, poziția lui Baudrillard, unde realitatea trimite la ficțiune și ficțiunea este realitatea însăși 117. Papa, polonezii și simulacrele Să reluăm exemplul papei și al polonezilor. În marile ceremonii redate de Katz și Dayan există reprezentare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai puțin prescrierile din Tratatul despre autoritatea politică. Spinoza, constituționalist, este ignorat: el apelează la comori de ingeniozitate pentru a face în așa fel ca puterea totuși necesară să nu încarneze absolutul. Se poate accepta un rege, dacă el este îndeaproape controlat. La fel, un anume tip de aristocrație care ar privilegia micile orașe aflate într-o dezbatere permanentă (un fel de confederație autogestionară) în detrimentul capitalei 147. Numeroase limitări și numeroase contraponderi sînt propuse aici. Element esențial în gîndirea sa metafizică
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
va numi "complexul Bacovia", apărut ca urmare a unui narcisism fundamental. În exegeza bacoviană, propunerea este nouă mai ales prin caracterul ei tranșant și dovedește capacitatea lui Bacovia de a provoca mereu alte perspective critice. Căutând să aflăm însă mai îndeaproape cum este definit "complexul Bacovia", citim următoarele: ""complexul Bacovia" este tocmai drama singurătății ființei la care te silește existența (viața haină, cum îi zice poetul). Singurătatea vieții l-a trimis în singurătatea morții, care s-a dovedit a nu fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că m-am despărțit de gazda unde tu te acomodaseși de parcă ai fi fost chiar de acolo. Impresia pe care ai lăsat-o în Băiliești a fost chiar mai mult decât bună. Toți regretă că nu te-au cunoscut mai îndeaproape. Plecând de acolo, îmi părea rău pentru că știam că nici ție nu-ți va veni bine în altă lume, deși aveai totul prin mine, după cum și eu aș fi avut totul prin tine, scumpă comoară a vieții mele. În Focșani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a unui serviciu de informații în Germania, care să combată focarul antiromânesc. Prima condiție a înființării unui asemenea serviciu trebuia să fie neangajarea atașatului militar român în această problemă, în principal din cauza biroului contrainformativ german, „ajuns la perfecțiune”, care supraveghea îndeaproape activitatea diplomaților străini. Având în vedere reputația de a face „să dispară fără urmă” orice persoană suspectă că lucrează informativ pentru alte state, nimeni nu a mai îndrăznit să lucreze pentru vreun atașat militar acreditat la Berlin, cu excepția agenților dubli
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele nu s-au lăsat așteptate, majoritatea celor lansați fiind capturați sau uciși în cursul schimburilor de focuri cu jandarmii. Urmărirea îndeaproape a spionajului, mai ales la frontiere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]