11,924 matches
-
viața aceasta, mintea, cu înțelepciunea ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda selectându-se clonele ce vor dezvolta tumori (conversia). Urmează propagarea caracterizată de înmulțirea celulelor tumorale până la stadiul de tumoră „in situ”. Rata de creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a tumorilor maligne este
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
masa este timpul de dublare tumorală. Dacă fracția de creștere se mărește, timpul de dublare scade. Într-un țesut normal exiată un echilibru între numărul celulelor ce se nasc și cele care mor. In țesutul tumoral acest echilibru nu există, înmulțirea fiind limitată numai de aportul sanguin și nutrițional. Timpul de dublare tumorală poate fi măsurat și variază de la 8 la 600 zile. Pe baza acestui reper se consideră că de la apariția unei celule tumorale până la detectarea clinică a tumorii (un
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de bază al schemelor terapeutice, mai ales în hemopatiile maligne și limfoame. Indicațiile chimioterapiei sunt, de regulă, adjuvante (de consolidare) sau neoadjuvante (de conversie) și, mai rar curative sau paliative. Chimioterapicele au efecte letale asupra celulelor blocându-le creșterea și înmulțirea prin inhibarea ANDului, ARN-ului, a sintezei proteice și a enzimelor. Drogurile anticanceroase pot fi clasificate în funcție de ciclul celular în specifice - ce acționează într-o anumită fază a ciclului (antimetaboliții Methotrexutul întrerupe faza S) și nespecifice ce acționează în toate
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cel mai mare din anul 1990) (Berca M, 2002). Starea actuală a agriculturii românești ridică probleme în protecția plantelor privind: monitorizarea suprafețelor agricole, estimarea necesarului de pesticide, optimizarea lucrărilor de combatere, datorită suprafețelor reduse, estimarea corectă a prezenței populațiilor dăunătoare, înmulțirea exagerată a patogenilor și dăunătorilor ca urmare a prezenței parcelelor nelucrate. 1.2. Modificări înregistrate în protecția plantelor din România după anul 2000 și tendințe de viitor Principala reglementare privind protecția plantelor în România este reprezentată de Legea nr. 5
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
100. În cazul patogenilor nivelul atacului este considerat mic, mijlociu sau mare, fiind exprimat prin valorile frecvenței (F%), a intensității (I%) sau a gradului de atac (GA %). 2.5.2. Biologia agenților patogeni Cunoscând foarte bine biologia patogenului (organele de înmulțire asexuată, momentul apariției, condițiile climatice favorabile, organele de rezistență), putem aplica măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii integrate, apariția unor specii noi de agenți fitopatogeni și a unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
binele omenirii". Rezistența plantelor la boli este un fenomen biologic natural, dar care se poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată în principal în rizosferă și mai puțin în filosferă și constituie lupta între specii pentru ocuparea rapidă a mediului. În solurile receptive dezvoltarea și înmulțirea patogenilor este rapidă, comparativ cu solurile supresive, unde evoluția patogenilor este mult diminuată și care necesită un plus de substanțe nutritive pentru germinarea sporilor (ex: Fusarium sp.). Preimunizarea plantelor (Cross Protection) constituie o metodă de actualitate, total nepoluantă și care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
scop, au fost delimitate zone închise pentru producerea materialului de plantat, unde cartoful beneficiază de condiții pedoclimatice optime, iar impactul vectorilor este redus. Aceste zone se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
producătoare de altoi, butași, marcote sau sămânță pentru portaltoi. La baza producerii materialului săditor liber de viroze stau următoarele măsuri (M.Hatman și colab. 1986): · examinarea plantelor în câmp. Pomii selecționați pentru recoltarea de material vegetal utilizat în procesul de înmulțire și ameliorare, trebuie să corespundă ca soi, productivitate cât și altor calități pomicole și să fie examinați sub aspect sanitar de cel puțin două ori, în cursul unei perioade de vegetație, în lunile mai și septembrie. Plantele sănătoase se marchează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
o metodă eficace, care permite obținerea de descendențe sănătoase din clonele total infectate. Astfel, prin menținerea materialului de plantat în camere încălzite la o temperatură constantă de 37oC, timp de 2-3 săptamâni se obțin pomi liberi de viroze și micoplasmoză. înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure, tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
infecția, incubația și manifestarea bolii. Contaminarea. Constă în intrarea în contact între planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și organisme în număr foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce rezultă în urma proceselor sexuale la ciuperci cum sunt akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii și bazidiile sclerificate sunt în același timp și organe de rezistență prin care după depășirea condițiilor climatice nefavorabile, agenții patogeni își reiau ciclul biologic. Organele de înmulțire vegetativă preluate de la plantele bolnave constituie de asemenea o sursă de conservare a virusurilor, micoplasmelor, bacteriilor și ciupercilor patogene. Plantele perene cultivate cât, din flora spontană, ca și insectele-vectori pot constitui de asemenea rezervoare de organisme patogene ca, virusuri, molicute
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în interiorul organelor lor au loc hibridările între diferite sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de sol contaminate sau vectori infecțioși și chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin picătură poate limita la minim răspândirea agenților patogeni foliari și a celor de sol. Transmiterea prin sol Agenții patogeni pot fi prezenți în sol sub formă saprofită pe resturile organice ale plantelor parazitate anterior, sub formă de spori ai înmulțirii vegetative, asexuate, sexuate sau sub formă de organe de rezistență. În timpul lucrărilor solului particulele de sol ce conțin o cantitate variabilă de inocul infecțios pot fi deplasate la distanțe uneori apreciabile așa încât în anul următor aria de răspândire a patogenului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foarte variate, ele putându-se prezenta ca: virusuri alungite sub formă de bastonaș cilindric, cu dimensiuni de pânăla 300 nm sau filamentoase cu dimensiuni de până la 1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni. Urmează apoi faza de adsorbție a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sub formă de acid nucleic liber fără capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ca o boală virală, întrucât simptomele produse seamănă foarte mult cu cele date de virusurile patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
seamănă foarte mult cu cele date de virusurile patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alcătuit din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]