2,648 matches
-
etc. Școala sociologică gustiană avea o alcătuire multiaxială. Axul central al școlii a fost dat de studiile rurale, dar școala i-a avut ca elevi pe M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai târziu. Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin studii dedicate păcii, războiului, relațiilor internaționale (fiind între cei mai reprezentativi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
demonstrațiile asupra evoluției istorice și a tendințelor satelor românești, prin unghiul de vedere interdisciplinar introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce modelează înțelegerea comunităților sătești. Opțiunea teoretică și metodologică a întemeietorului Școlii de la București oferă deschideri stimulative dezbaterilor contemporane asupra tradițiilor autoreflexive ale disciplinelor socioumane, plecând de la argumente bazate pe fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D. și Chelcea, S. (1996). Contribuția științifică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a dat. Ultimul text al acestui prim volum dintr-o serie, intitulat „Giganții”, ne dezvăluie instrumentele lingvistice prin care s-a construit mitul Conducătorului - înțelept, sensibil, cultivat etc. Mitul Omului între oameni: „marele Bărbat”, „Omul neînfricat”, Apărător, Vizionar, Constructor, Erou, Întemeietor, „Cel dintâi al națiunii fiu”, cel care, cum constata poetul Vadim Tudor, „El face bine tot ce face”. Alături îi stă cea „renumită-n lume”, capabilă de „fapte stimate”, „modestă” etc. (l-am citat din nou pe poetul Vadim Tudor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din județele Cluj și Sibiu, pentru a ajunge în cele din urmă în comuna natală. După Unire a fost referent la Consiliul dirigent - secția învățământul primar, director al Orfelinatului „Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A colaborat la „Vatra școlară” (Sibiu), „Foaia scolastică” (Blaj), „Libertatea” și „Noutatea” (Orăștie), „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Gazeta Jiului” (Petroșani), „Comoara
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
Hasdeu, profesorul Caracostea a arătat același neastâmpăr intelectual, aceeași încercare de cuprindere a unor domenii vaste care depășeau hotarele unei discipline. Dacă se ține seama că la continuarea metodei de investigații din folcloristică, profesorul Caracostea are o contribuție covârșitoare, fiind întemeietorul metodei intorico-geografice, rolul lui în dezvoltarea acestei discipline apare în toată plinătatea și adugă o notă la titanismul lui hasdeian. OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Miorița în Moldova, București, 1916; Poetul Brătescu-Voinești, București, 1921; Aspectul psihologic al războiului, București, 1922; Miorița în
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
și interesul pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi, dar mai ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri, Odobescu. Situându-se decis pe pozițiile tradiționalismului, nu este de mirare că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
familii, ca Văcărescu, Golescu, Ghica, Faca, sau în jurul Curții domnești, rămase etalon de bon ton. Diverse societăți au tot luat naștere, în această epocă, sub dezideratul propășirii, cu scopuri nobile și educative, însă nici un c.l. Numai I. Heliade-Rădulescu este întemeietorul febril a două astfel de organizații, cu tentă pronunțat pedagogică în principiu, dar care ar fi putut promite și dezvoltări similare: o societate literară și una filarmonică, aceasta din urmă propunându-și promovarea teatrului național și anunțând, la 20 ianuarie
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
anglo-saxone l-au împiedicat să revoluționeze această știință. Dar geniul său a salvat involuntar caracterul științific al multor idei și teorii, astfel încât acestea rămân valide teoretic și utile în practică. Istoria științelor psihologice va regreta probabil întotdeauna că acest mare întemeietor a fost prea „cuminte”, neîndrăznind să sfideze radical tradițiile, poate din cauza unei serioase educații morale și religioase pe care părinții i-au asigurat-o în copilărie. 1.2. Aventura sistemului conexionisttc "1.2. Aventura sistemului conexionist" Atât Thorndike însuși, cât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale acestora, ci și despre întreaga creație a unor scriitori, abordând probleme generale. Când a devenit posibilă reconsiderarea lui Titu Maiorescu, el și-a asumat sarcina de a redacta unul dintre primele articole în care, de pe poziții marxist-leniniste, se recunosc întemeietorului criticii literare românești merite importante. La promovarea valorilor autentice ale literaturii postbelice a contribuit decisiv, mai cu seamă tacit, în calitate de redactor-șef al „Gazetei literare” și de redactor-șef adjunct al „Vieții românești”. Lui își datorează, în bună măsură, debutul
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Pe de o parte, încă din cele mai vechi timpuri, s-a manifestat în aceste ținuturi un cult magico-religios dedicat lupului. Mircea Eliade analizează datele esențiale ale relației dacilor cu lupul, la care adaugă și cultul romanilor pentru acest animal întemeietor, motiv să conchidă: În perspectiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor (român n.m.) s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor și emigrărilor".47 Practicile războinice, cazurile de licantropie, de identificare a omului cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a lui Aristotel (se știe că marele filosof din Stagira a făcut și o primă descriere anatomică a corpului uman). Erasistrate din Chios (330-255 î.Ch.) a completat în mod fericit lucrarea contemporanului său Herofil. Deși lucrările acestor doi adevărați întemeietori ai anatomiei s-au pierdut, despre prodigioasa lor activitate a vorbit Cornelius Celsius Aulus (secolul I d.Ch.) în tratatul „Despre medicină”. Ea face parte dintr-o enciclopedie mare (a treia scrisă în epoca romană, după cele ale lui Cato cel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Marele Spital Notre-Dame din Paris a avut numeroși medici celebri din cele mai diferite specialități. Ne vom opri, însă, numai la „Bastionul diabetologiei franceze”, unde au lucrat o vreme câteva personalități de excepție. În acest spital vor lucra doi dintre întemeietorii diabetologiei franceze, Bouchardat și Lancereaux, despre a căror contribuție vom vorbi mai detaliat mai târziu. Devansând în mod deliberat șirul istoriei, vom menționa aici numai faptul că Bouchardat a ilustrat cel mai bine etapa chimică a diabetului zaharat (a pus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cuantic) au demonstrat configurația multinivelară a realității, palierul spiritual fiind la fel de real ca și celelalte nivele chiar dacă nu e măsurabil conform standardelor clasice. în consecință, nu trebuie să ne surprindă că toți acești savanți nonconformiști, dar deschizători de drumuri și întemeietori de sens, au o mare deschidere spirituală, căutând punți de dialog între știință și spiritualitate. în acest areal al analizei, interesant de consemnat este studiul realizat de cercetătorul american A. Newberg asupra experienței spirituale (mistice), apelând la grila atât de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imaginii și atitudinii noastre față de naștere. Raportându-ne permanent la dezideratul central al cărții de față, este nevoie să reținem potențialul său traumatizant major. Spunem aceasta întrucât nașterea se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având un rol întemeietor. ținând cont că, de fapt, ea semnifică o separare, evenimentul conține oricum un cuantum de traumatism, deoarece „învelișul”(Brazelton, Sparrow, 2007) cald și ospitalier care l-a protejat timp de 9 luni, ca urmare a unei interacțiuni fluide și securizante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
el un gen, un autor-funcție, o poziție clar determinată în tabulatura spirituală a culturii române? Poate că în cazul lui Ienăchiță Văcărescu răspunsul ar fi afirmativ. Prim poet al modernității, autor de gramatică și model de bun uzaj al limbii, întemeietor al unei dinastii de scriitori, el are un "gen". Dar pentru mulți alți autori vizați de Heliade Rădulescu acest lucru e imposibil. De pildă, "genul" lui Daniel Scavinschi, autor minor cu operă vagă, e mult mai greu de determinat. Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
gestiona abundența pieselor interesante. Dacă uzajele sacralizării sunt legate de disoluția clasei artizanilor, uzajele monumentalizării sunt reclamate de disoluția clasei obiectelor frumoase, de ieșirea lor din muzee și din nomenclatoarele specializate: frumosul se găsește peste tot și în toate. Pentru întemeietorii culturii literare în Țările Române, descoperirea monumentului a fost o bifurcare între investirea cu puteri creatoare a indivizilor și investirea cu valențe estetice a materiei. A oferit o perspectivă alternativă asupra a ceea ce o cultură emergentă poate să facă prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată când descoperă obiectele arhaice exagerează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestea pot fi în sfârșit înțelese. O numea "actualitatea cognoscibilității"3. Dincolo de golul istoric, dincolo de episodul lung al obscurizării, simplul fapt că astăzi putem percepe mitologia productivității arată că s-a creat un canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut brusc posibilă înțelegerea acestor neliniști uitate sau bagatelizate vreme de un secol și jumătate. Dacă azi pagina lui Maiorescu îmi vorbește după ce a tăcut atâta vreme înseamnă că o problemă din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răspuns la toate provocările adresate literaturii prin invocarea legilor interne ale câmpului literar, a canoanelor și a justificărilor sale specializate. Acum, când trebuie să găsim noi moduri de reprezentare a societății prin literatură, poate că miturile care îi ghidau pe întemeietorii literaturii române, care îi ajutau să își gândească neliniștile și să își orienteze căutările, sunt exact ceea ce ne trebuie. Nu neapărat ca să răspundem, cât ca să ne amintim din când în când și alte maniere de a pune întrebările în literatură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori. La începutul organizării politice ca stat, autoritatea Domnului era absolută
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Stat, între alte legi mari, la elaborarea și la votarea decretului din 2 decembrie 1864, prin cari instrucția publică primară (?) să fie parte activă atunci,, ca membru (al) Consiliului de Stat și la legea rurală de la 14 august 1864. Întemeietorul și întreținătorul școlii sătești de la Slobozia de sus a fost membru al Academiei Române. Alegerea lui Alexandru Papadopol în rândul membrilor Academiei Române în 1876, împreună cu alte trei persoane, Vasile Maniu, Grigore Ștefănescu și locotenent colonel Ștefan Fălcoianu a nemulțumit pe Mihai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adaptate la realitatea din România, iar altele aveau caracter universal și misionar. Pe parcursul a numeroase articole s-a insistat pe această temă și datorită faptului că încă de la înființare Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un exemplu pentru toate femeile și pentru toți credincioșii. Ceilalți sfinți erau prezentați ca modele de trăire creștină, de eroism și jertfă supremă 677. Sfântul care a ocupat un loc aparte în publicațiile catolice (mai cu seamă cele franciscane, fiind întemeietorul acestui Ordin) a fost Sfântul Francisc, căruia îi era dedicat un spațiu generos, mai ales în revistele Viața și Aurora franciscană. Iată ce s-a scris în primul număr al revistei Viața din anul 1926 (an în care s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola [din Scrisoarea Sf. Paul către Romani cap. 11, vers. 33-36] și Evanghelia (Sf.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]