2,664 matches
-
sale cu maestrul său, cu minunatul violoncelist Cătălin Ilea, în alte timpuri și domnia sa solist al Filarmonicii bucureștene, actualmente profesor al Universității de Arte din Berlin. ~n mod cert, actuala stagiune ne promite lucrări majore, dintre cele mai captivante, ale întemeietorului clasicismului muzical vienez. Și, pentru a confirma observația inițială privind varietatea spectaculoasă a programelor vieții muzicale bucureștene, voi aminti că în aceste zile la Ateneu și în Studioul de Concerte din str. Berthelot, atât Cristian Mandeal, cât și Ilarion Ionescu
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
muzică din nou". Peleș. Cam aceleași cohorte de vizitatori. Cel putin, coate-goale nu mai vin să vadă unde au stat... ceausestii, cum o făceau imediat dupa ^89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde au stat demnii regi întemeietori. Dar și așa... Ce istorie nedemna și umilitoare! Nobilul castel, destinat doar tainei domnitoare, transformat, prin invazia de-acum cincizeci de ani, în... obiectiv turistic. (Vă imaginați palatul Buckingham invadat de sărăntocii lumii tîrsîindu-si slapii prin încăperile imperiale?) Ce istorie
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
carne. Întâmpinarea Domnului; 16 februarie - Sf. Simeon și Ana; Sf. Iacob, arhiepiscop sârb; 20 februarie - Sf. Partenie, ep. Lampsacului. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 14 februarie - Sf. Ciril și Metodiu, patronii Europei; 15 februarie - Duminica a 6-a de peste an; 17 februarie - Sf. Întemeietori ai Ordinului „Slujitorii Sf. Fec. Maria”. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 14 februarie - Cuv. Auxențiu; Sf. Ciril, pr. († 868), și Metodiu, ep. († 885), patronii Europei; 15 februarie - Duminica Înfricoșatei Judecăți (a Lăsatului sec de carne). Sf. Ap. Onisim; 18 februarie - Sf. Leon, papa
Agenda2004-7-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282076_a_283405]
-
-i emisia ce seamănă acum cu un produs scalar demn de aritmetica cea mai subtilă. Cu cât vom fi mai atenți, cu atât mai mult vom constata că dirijorul nu numai că atribuie și distribuie vocile, ci este totodată și întemeietorul muzicii, eliberatorul ei, îngrijindu-se de stabilirea tempoului și schimbărilor lui pe parcursul lucrării, de mobilitatea nuanțelor în funcție de anumite legi acustice ori indicații ale compozitorului, de prezervarea rigorii ritmice, de stabilirea perspectivei sonore, precum și de însuflețirea partiturii printr-o dicție subliniată
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții antiliterare. Situîndu-se într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate cu „setul infailibil de trucuri lacrimogene”, cu efect de masă garantat
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
a școlii critice din interbelic, îl irita mai mult decît probabil pe mai tînărul său emul. Pe de altă parte, ambiția defel comună a ultimului dorea o confruntare "sportivă" cu orice autoritate în domeniu, așadar și cu cel socotit un întemeietor al disciplinei critice pe aceste meleaguri. Supoziție ce se justifică și prin minimalizările la care G. Călinescu i-a supus pe congenerii săi din a treia generație postmaioresciană și prin opiniile nemijlocite, voit oscilante, asupra lui E. Lovinescu. Ne amintim
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
ideologică intervenită în jurul anului 1965. Defel întîmplător s-a conturat atunci o viziune a trecutului cu substanță rurală (satul se vedea îndeosebi periclitat cu întreaga-i suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar, întemeietor. Replică la versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
m-a făcut pe mine, nici când el a pierdut iarăși totul”. Începutul impune, de altfel, tonul și atmosfera de legendă a cărții, care se vor menține până la sfârșit. Poveștile personajelor de aici sunt povești exemplare, iar eroii, strămoșul Caspar, întemeietorul Frederick, Jakob-tatăl și fiul Jacob, reprezintă, fiecare dintre ei, omul în confruntarea cu istoria, decis să supraviețuiască. Cu excepția eroului narator, plăpândul și bolnăviciosul Jacob, construit cu multă tandrețe și empatie, toți ceilalți sunt portretizați în culori întunecate, căci în circumstanțele
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
prietenii, ucenicii, admiratorii marelui intelectual (O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, Humanitas, 2009). Am par-curs-o cu plăcerea participării la sărbătorirea unui erou pentru care nutrești cel puțin tot atâta admirație cât cei adunați spre a omagia un spirit întemeietor, un maestru, un artist irezistibil, un profesionist al seducției, un fermecător cu rază lungă de acțiune, un spiriduș, un om viu. Sever Voinescu avea dreptate să-l plaseze în ecuația în care se găsea atotputernica Regină Victoria atunci când trebuia să
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
scoate Franța din război dintr-o singură manevră militară. LUNI, 6 SEPTEMBRIE NICOLAE FILIMON În 1819 s-a născut compozitorul și scriitorul Nicolae Filimon. S-a numărat printre primii critici muzicali profesioniști români și primii culegători de folclor românesc. Este întemeietorul romanului românesc modern, prin „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă“ (1863). MARȚI, 7 SEPTEMBRIE ION PACEA Acum 80 de ani s-a născut în Macedonia pictorul Ion Pacea. A studiat în România și Italia. Prin
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
electrotehnic pe lângă Universitatea din București și a înființat primul post de radiodifuziune din țară. A fost membru corespondent al Academiei Române. Marți, 1 iunie MIHAIL IVANOVICI GLINKA Se împlinesc 200 de ani de la nașterea compozitorului rus Mihail Ivanovici Glinka. Este considerat întemeietorul muzicii clasice ruse. A compus lucrări simfonice și vocal-simfonice, opere, piese vocale, muzică de cameră, studii și exerciții. A pus bazele stilului simfonic național, valorificând folclorul rus și al altor popoare. A realizat primele modele de prelucrare a folclorului spaniol
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
croșetele cenzurii. În tot acest timp, s-au scris biografii și monografii, s-a polemizat cu Maiorescu, ba chiar, de la criticii realist-socialiști la noii emuli de azi ai lui Gherea (trecând prin inevitabilul Mihai Ungheanu), i s-a spus „adio” întemeietorului criticii românești și, totodată, „degetului său de lumină”, cum spunea Lovinescu, reprezentat de autonomia esteticului. Însă unul dintre cele mai importante documente interioare al personalității criticului, fără de care nu prea putem pretinde că l-am înțeles cu adevărat, și anume
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului, nici măcar în edițiile insuficiente de până acum. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu le (și ne) oferă, din fericire, șansa de a se/ ne întâlni cu această cronică subiectivă a devenirii interioare a întemeietorului criticii noastre, într-o versiune critică de primă mână. Nu știu dacă neo-gheriștilor le va folosi la ceva, dar cercetării literare i se pune la îndemână o privire privilegiată către „curtea din spate” a criticului.
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
acest titlu onorific La aniversare „Pentru că se împlinesc 60 de ani de când s-au pus bazele teatrului de astăzi, am considerat potrivit să sărbătorim instituția cinstindu-i oamenii: pe cei din generații pe care deja începem să le uităm, pe întemeietori, pe cei care numai prin operă și spirit mai sunt acum printre noi, veghind destinul teatrului. Cum? Acordân- du-le titlul onorific de Societar al Teatrului Național Timișoara acelor artiști care și-au închinat viața și talentul, cu o bucurie
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
rai» și «Dalbul pribeag» de D.R. Popescu «Unchiul Vanea» de A. P. Cehov, « Arma secretă a lui Arhimede» de D. Solomon, «Iona» de Marin Sorescu, «Căsătoria» de N.V. Gogol, și multe altele“ - Codruța Popov l Coca Ionescu: „Făcând parte din echipa întemeietorilor Teatrului Național din Timișoara, în anul 1945, actriță de o frumusețe eclatantă, cu o mare prestanță scenică, cu farmec, forță și sensibilitate, Coca Ionescu a fost și a rămas, până la retragerea ei din teatru - anul 1985 - una din actrițele preferate
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și {tefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
sâmbătă, 20 mai a.c., începând cu ora 9, la sediul din str. Pestalozzi nr. 16, cea de-a XII-a ediție a concursului de chimie organică „George Ostrogovich”. Competiția, organizată în memoria academicianului George Ostrogovich, personalitate proeminentă a chimiei românești, întemeietorul disciplinei de chimie organică din cadrul Universității de Vest din Timișoara, se adresează atât elevilor de liceu care au obținut rezultate meritorii la fazele județene și naționale ale olimpiadei de chimie, cât și elevilor care doresc să urmeze cursurile facultății organizatoare
Agenda2006-20-06-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/284956_a_286285]
-
11 volume a editurii S. Fischer. Intenția declarată de a publica două volume pe an mi se pare și productivă, și realistă; ne-am putea aștepta prin urmare ca pe la sfârșitul lui 2003 să avem prima ediție românească din operele întemeietorului unei științe care a bulversat un secol XX atât de bogat totuși în evenimente. Nu trebuie ignorată într-un atare context nici ambiția traducătorilor de a asigura pe ansamblu o necesară coeziune terminologică; confruntările cu traduceri într-alte limbi (în
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
cereți și prinosul meu la comemorarea Școalelor de la Blaj, pe care o sărbătoriți astă-seară. V-ați gândit, fără îndoială, că orice scriitor român, oricât ar fi el de umil, se naște cu o mare datorie de recunoștință față de Inochentie Micu, întemeietorul Școalelor. Cât este de mare datoria aceasta, au spus-o - așa cum știau s-o spună - toți luceferii culturii și literaturii românești. Ar fi prea cutezător din parte-mi să mai adaog ceva. Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe care istoria literară românească nu poate să le ignore, culminând prin caracterizarea Școlii Ardelene drept o mișcare
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
cale fără să scandalizeze perfidul Albion, și să scotocească dezinvolt în sertarele reginei Angliei și ale președintelui Americii. După ce-l vizionezi, întorci o privire înțelegător-îngăduitoare către Povestirile istorice ale lui Dumitru Almaș și spre daciadele și româniadele autohtone cu Burebista "întemeietorul primului stat centralizat dac" și Mircea cel Bătrîn dîndu-i lecții de civilitate lui Baiazid într-o română impecabilă. Ceea ce obosește, dar și amuză dincolo de sistemul matrioștii al misterului care conține un alt mister care conține un alt mister etc. este
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
un sinonim al morții, legile echilibrului natural permit oricâte experimente și artificii, dar își păstrează și dreptul de a le zădărnici. Perspectiva optimistă e întreținută și simbolic: una dintre proze nu are nume, fiind descrierea unui oraș care își așteaptă întemeietorii, iar alta, Arca (aluzie transparentă), nu are oraș, titlul suspendat lângă un pătrat negru în loc de vinietă (gaură neagră, materie întunecată interstelară, apocalipsă ecologică?) lăsând spațiu unei soluții de salvare viitoare. Într-un text despre fragment și defragmentare în proza de
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
lor s-a așezat broderia gazdei, doamna Negruțiu, cu ață albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]