89,143 matches
-
tocmai ne aflam în seara de 21 august, când Robert Turcescu l-a avut ca invitat la emisiunea sa de "100%" pe domnul Prim-ministru Călin...! Popescu-Tăriceanu ? Nu! Mai degrabă o valsare sprintenă, doar cu ceva smucituri de rock, printre întrebările moderatorului. Nevasta lui Haralampy, Claustrina, chiar a zis la un moment dat atrâgându-și oprobiul publicului din sufrageria noastră: -Nu-știu de ce, da' domnu' Prim-ministru îmi amintește de "Călin - file de poveste"... -Și mie, s-a solidarizat repede cu ea nevastă
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
o oarecare insistență, s-ar fi putut ascunde nu ispita unui flirt, ci interesul profesional, rece, al agentului de filaj? Valul de dezvăluiri din ultimele săptămâni privind colaborările unora și altora cu fosta Securitate ridică, dincolo de aspectele morale, și o întrebare legitimă: în fond ce urmărea Securitatea, ce doreau șefii ei să știe despre persoanele urmărite și în ce fel erau valorificate respectivele informații? Spun aceasta pentru că, în timp, am avut ocazia să citesc în presă și în cărți mai multe
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
de vreme, multe dintre filele aflate la dosar fiind inutilizabile informativ. Orice om normal își dă seama de lipsa de relevanță a unor informații în planul siguranței. Coroborate cu datele venite pe celelalte canale, unele amănunte pot deveni însă interesante. Întrebarea este însă unde se situa creierul Securității? Este clar că la alt nivel. Cu siguranță, toți cei implicați în urmărirea informativă (filaj, Tehnica Operativă, controlul și interceptarea corespondenței) erau picioarele, ochii și urechile Securității. Informațiile oferite de ei erau însă
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
o pauză, pentru a sorbi din canceu, zice: - Ay, mamă, ce târgoveață faină! Și ce voce de George Calboreanu în Apus de Soare! De ce n-or fi pus-o, fratre, străjer la Dosare? De ce, mă? De ce... Cu suficientă brutalitate această întrebare ne zguduie imediat din punct de vedere moral revoltându-ne împotriva celor care, sfidători și iresponsabili, îl pun pe Domnul președinte al nost să strige gata-gata să iasă prin ecranul MegaVijăn-ului, a doua zi de Sântă Măria Mare (16
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
despre Ceaușescu. Iar ei supărați: ce cult al personalității deșănțat, ce mizerie! Acum cîțiva ani, măcar de 23 August aveau și ăștia grijă să se mai găsească ceva prin Alimentare! Ce le dai la copii să mănînce? După o asemenea întrebare, firește că îmi dădeam drumul la gură. Nu știu dacă am fost pe lista de interese ale ziariștilor care se ocupau de turnătorii. Din cîte am aflat, aceștia aveau obiective la ei în redacție. Se pare că erau puși să
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
standardele occidentale pe măsură ce 1 ianuarie 2007 este tot mai aproape. Poliția Justiției și justiția Poliției Și, fiindcă tot a venit vorba de justiție: revista 22 întreprinde în numărul din 15-21 august o anchetă asupra CSM intitulată Este CSM polițistul Justiției? întrebarea are un răspuns clar: CSM este polițistul Justiției. Problemele instituției cu pricina sînt altele și ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
de poliție politică, apoi absolvită și, din nou, luată în colimator la solicitarea unor membri ai CNSAS. Dan Lupașcu este președinte al Curții de Apel București, unde își au cartea de muncă mai mult de jumătate dintre membri CSM. Adevărata întrebare nu e așadar dacă CSM face poliție în Justiție, ci ce fel de justiție este aceea făcută de o Poliție bănuită de tot soiul de păcate. în aceeași ordine de idei, crește numărul justițiarilor de ocazie: la o emisiune t
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
însă un asemenea roman întrunește date care să-l facă susceptibil de un succes similar în România. Pentru că, dincolo de ideea salutară de a face un roman în jurul personalității fascinante a poetului roman exilat la Tomis, romanul ridică unele semne de întrebare. La scara continentului european, memorialistica se impune ca gen literar în secolul al XVII-lea. Printre precursori sunt adesea citați Montaigne (pentru autoportretul din Eseuri) și Sfântul Augustin, care, în Confesiuni, deschide primul calea introspecției. Or, Sfântul Augustin, primul autor
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
-le cu activiste grase și cu coc, neputînd sugera vreo competiție cu Ťsavanta de renume mondialť. El proferase deja ideea că între Eminescu și un om obișnuit nu e nici o deosebire". Adevărat, pînă-n punctul în care ne putem pune cîteva întrebări. Oare în perioada Dej antiintelectualismul sistemului comunist era mai puțin manifest? Ori, dimpotrivă, și mai cumplit, lăsîndu-se cu întemnițarea unui larg șir de intelectuali și cu marginalizarea brutală a altora? Cu o cenzură atroce și cu ruguri de cărți? Unde
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
am putea separa comportarea d-sale de impresia de frivolitate cinică, pentru a nu ne rosti mai drastic? E ca și cum cineva s-ar plînge de gerul iernii în luna august și de canicula verii în luna ianuarie... Și încă o întrebare ne stăruie în minte, în marginea lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
pândesc de jumătate de ziuă. Cu mulți ani în urmă, un amic mă întreba referitor la o jună cu darnice farmece: "Faci și d-ta parte dintre puținii care nu s-au culcat cu ea?" Mâine, altcineva îmi va pune întrebarea: "Faci și d-ta parte dintre puținii care n-au fost turnători?" Oare bat câmpii?
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
limbă vorbesc? Cărui Dumnezeu se închină? Care credință e a lor? Cari le sînt temerile, cari speranțele, cari suferințele? Și acum Kaina juca. Da, în adevăr, era chiar sufletul primăverii dezlănțuit." Cît de bătrînă, și de plină de răspunsuri la întrebări care nu se mai pun e, după aproape o sută de ani, acea primăvară... Vara: "flăcăul ajunsese bărbat." Viața cu anotimpurile e a lui, cel părăsit de Kaina. Viață care trece, în plină încordare-acordare a unui om cu o vioară
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
ce vremuri!, oftează el mai sorbind din trăscău, ce vremuri... - O, ia priviți cine e invitat la emisiune!, încălzește brusc atmosfera nevastă-mea Coryntina: domnul Virgil Măgureanu, înseamnă că va fi fain... - Fix, fain, doamnă! Fin'că în loc de răspunsuri la întrebări, de la domnu' Măgureanu vom auzi un fel de fragmente-driblinguri din legendele și basmele românilor în ediție de lux, o întrerupe cam brutal prietenul. Să-mi ziceți mie Liviu Mihaiu încâlcind un răspuns la o întrebare a lui Stelian Tănase (emisiunea
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Fin'că în loc de răspunsuri la întrebări, de la domnu' Măgureanu vom auzi un fel de fragmente-driblinguri din legendele și basmele românilor în ediție de lux, o întrerupe cam brutal prietenul. Să-mi ziceți mie Liviu Mihaiu încâlcind un răspuns la o întrebare a lui Stelian Tănase (emisiunea de pe Realitatea Tv, duminică, ora 18 și), dacă... - Domnu' preten, îi zic, vezi că te paște un sejur la "maximă siguranță", dacă mai vorbești mult... Iar publicitate?!? OK! Însă, dintr-odată, prietenul devine acut sentimental
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
în copiraitu' lu' Creangă - ce e cu tine azi ?... - Of, fi-r-ar a... - scuză-mă - de întrerupere! Că parcă ai fi domnu' Nistorescu la emisiunea "Oamenii realității" (v. Realitatea Tv, luni-joi, ora 22.00, n.d.h,), când adresează invitatului câte-o întrebare în rafale și cu ramificații semănând cu biblicele căi ale Domnului - mă rog...!, se enervează el. Că mă scoți din toate logicile mele, de mă simt ca Mona Muscă, Doamna pură a politicii românești obligată să renunțe la Legea lustrației
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
de state europene, să apară în țările cu democrații consolidate (Franța, Italia, Spania, Marea Britanie) discursuri xenofobe pe care mulți le credeam că ținând de istorie și nu de prezent? Este simplu să ne oprim asupra factorilor ce le provoacă, insă întrebarea ce persită este: cum este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la astfel de discursuri? Important este factorul care provoacă, dar mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui fenomen
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a fi națiuni. Iar aceste culturi sunt piloni fundamentali ai suveranității statelor ce administrează națiunile. De aceea, demersul politic de construire a unei entități suprastatale europene are sorți de izbândă doar în condiția în care este și un demers ideologic. Întrebarea fundamentală este dacă consolidarea Uniunii Europene poate urma același traseu pe care l-au urmat statele europene, de la "națiuni culturale" la state naționale. Poate cultură europeană să joace rolul pe care l-au jucat culturile viitoarelor state naționale în secolele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
impune să aibă fundamente era un rezultat al scientismului luminismului, care era, la rândul său, o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura intrinseca a . . . (de exemplu a dreptății, științei, cunoașterii , Ființei, credinței, moralității, filosofiei)?"". 24 Ibidem, p. 105. 25 Ibidem, p. 109. 26 Ibidem. 27 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
numim generic "Europa": "trebuie să înțelegem ce înseamna Europa, si asta la cel mai înalt nivel, cel academic, dorind stabilirea unor repere pentru acțiune, indiferent dacă factorul politic tine sau nu cont de aceste repere. Ce este Europa? - aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă secvențial toate comunicările care va sunt propuse aici, acum". Cu alte cuvinte, nu numai gânditorii politici moderni sunt cei care au definit trăsăturile modernității politice, ci și intelectualii de astăzi sunt chemați să aibă un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
scoatere a ei din zona de influență a Rusiei postsovietice. Republicile baltice au parcurs cu succes acest drum; urmează integrarea în NATO, ce se poate face anterior, ulterior sau simultan cu (re)unirea. Totul depinde de cum vor răspunde moldovenii la întrebarea: a cui este Moldova? Iar noi, cei din România, nu putem răspunde pentru dumneavoastră la această întrebare." Un alt aspect important al modernizării Republicii Moldova a fost adus în atenție de către prof.univ.dr. Radu Carp, care le-a vorbit studenților despre europenizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
drum; urmează integrarea în NATO, ce se poate face anterior, ulterior sau simultan cu (re)unirea. Totul depinde de cum vor răspunde moldovenii la întrebarea: a cui este Moldova? Iar noi, cei din România, nu putem răspunde pentru dumneavoastră la această întrebare." Un alt aspect important al modernizării Republicii Moldova a fost adus în atenție de către prof.univ.dr. Radu Carp, care le-a vorbit studenților despre europenizarea partidelor politice din Republică Moldova și le-a transmis acestora o știre pozitivă. "Vă dau o veste
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un grad de europenizare și mai mare. Recentele alegeri din România au arătat ca apartenențele partidelor politice la familiile de partide europene au avut influență asupra poziționării sprijinului pentru candidați. Alegerile din Republică Moldova se vor înscrie în aceeași tendința. Întrebarea este: sunt aceste apartenente construite pe structura electoratului din cele două țări sau mai degrabă orientările electoratului obligă partidele politice la o anumită orientare?". Însă toate acestea nu trebuie să rămână doar apartenente formale, ci trebuie să pătrundă în structura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Johnson, Stalin (trad. Liliana Donose-Samuelsson), Editura Humanitas, București, 2014, 116 p. Biografii ale lui Stalin s-au scris și, fără dubiu, se vor mai scrie. Ceea ce deosebește biografiile în conținutul lor (și, indirect, modul in care sunt citite) este o întrebare simplă: care este intenția care stă la baza oricărui efort biografice? De pildă, ceea ce-i aseamănă pe Lev Troțki și Paul Johnson este calitatea lor de biografi ai lui Stalin, însă mult mai important decât aceasta banală constatare este motivul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lor, care să ne lămurească pe deplin. Poate că lipsesc câteva piese de aderență ideologică la regimul comunist (sper ca omisiunile, dacă există, să fie involuntare). Puse în relație cu mărturisirile refractare la comunism din jurnal, ne pot conduce la întrebarea dureroasă și ireverențioasă: a avut Gala Galaction o conștiință duplicitară? Am putea răspunde numai dacă documentația și restituirile ediției realizate de Teodor Vârgolici ar fi complete.
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
bună parte de mai mult de un deceniu, își păstrează prospețimea. Dintr-un punct de vedere, declară criticul de la "Vatra", ar fi fost chiar preferabil ca aceste dialoguri să fie doar niște documente de epocă. Din păcate, nu sînt. Dacă întrebările pot fi considerate de ieri, răspunsurile sînt de azi și pentru azi". Să vedem, selectiv, sub ce înfățișări. Fiind vorba de un set de critici, e important să punctăm felul în care e înțeleasă, în acest ansamblu natural înzestrat cu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]