7,848 matches
-
primit!” îmi zise protocolar. Mă bufnise râsul ... nu tare, ci în mintea mea, unde el e încă liceanul cu umeri de înotător și pas plutitor ... cu toate bărbile și pletele ca de călugăr. Azi, deși aveam ore până la 14 ... am învârtit niște documente, până s-a făcut 15. “Ai zis că ai ore până la 14!” mă apostrofă, tocmai când mă pregăteam să plec. “Mi-am făcut de lucru! “ zisei, doar ca să-i văd reacția. “Întârzierea se tratează cu ... Tico! Serios, am
PLIMBAREA CU TICO de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363019_a_364348]
-
PRINȚESA: Paloșul tău este zestrea strămoșului nostru... Le vei înțelege pe toate la rândul lor. Din acest moment pentru tine timpul nu mai are limite! Buzele lor se sărută din nou. Bărbatul simte o amețeală, iar pădurea și cerul se învârt în jurul său. PALOȘ: (în șoaptă) Tu nu ești ființă umană... M-ai învăluit cu vraja ta... PRINȚESA: Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi... Iar tu ești om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
și se apropia subtil, în răstimpuri, de mine, cu intenția de-a încerca ceva inedit, atât pentru ea, cât și pentru mine. Atingerea intimităților noastre a dat rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
Acasă-acasă! Ia mai stau de vorbă cu Dio : cică vrea să trimită la gazetă niște amintiri despre Simona... O femeie înaltă, mai mult slabă, cu pas așezat își făcu intrarea în curtea...amintirilor! - Simona! Era toată ziua în leagăn : se învârtea ca un bondar de mai. Acu era în cer, acu credeai că intră în pământ! Vai ce emoții aveam! Degeaba îi spuneam să se potolească! Ea se învârtea și mai tare! Râdea în hohote și se rotea ca o morișcă
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
făcu intrarea în curtea...amintirilor! - Simona! Era toată ziua în leagăn : se învârtea ca un bondar de mai. Acu era în cer, acu credeai că intră în pământ! Vai ce emoții aveam! Degeaba îi spuneam să se potolească! Ea se învârtea și mai tare! Râdea în hohote și se rotea ca o morișcă! - Simona, dă-te jos , n-auzi ?! Doamne, ce frumos e în cer! Ce iarbă albastră și blândă! Uite-l și pe bunicu`: e îmbrăcat în haine noi, de
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
mai încet. După o pauză de câțiva ani, revăzând recent locuri din America, impresia a fost că ceva din strălucirea acestei puternice țări, nu mi-a mai vorbit pe același ton ca în urmă cu aproximativ un deceniu. Mi se învârteau în minte mișcările acestei lumi, acum mai ușor de surprins cu ajutorul internetului care ne pune la îndemână imagini și informații cu care poți călători nelimitat în timp și spațiu. Noile schimbări au adus și noi probleme care cer alte căi
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
galben, maro Împrăștiate-n atmosfera mută Și cerul scămoșat nu mai este bleo... Cum,..anotimpu-n clipe se desface, E ostenit de dorul ce ne-mparte! Gândul e lumină în trsta pace Și umbrele se mută mai departe... Parcă, ceva, se învârtește în aer Și riscă să atingă nemurirea, Un fior trece ușor, -ca un vaier- În vis, mă-mbrățișează presimțirea. Urcăm, lin, dealul pietruit cu vise! Halucinante clipe, moi, latente, În dragostea cu aripile-ntinse, Înnoadă, blând, suave sentimente... ........................................................ Îmi râde
ÎMI RÂDE SUFLETUL de LIA RUSE în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363370_a_364699]
-
de a-și asculta semenii, ba dimpotrivă ține morțiș să fie ascultat. Este important sau nu ceea ce spune, interesează sau nu pe cineva opinia sa, egocentricul nostru trebuie cu orice preț să-i convingă pe ceilalți că în jurul său se învârtește lumea. Este buricul pământului, ce mai... De aceea, atunci când nu vorbește, scrie. Deci face tot... gălăgie. Ba chiar i se pare că nimeni până la Măria Sa nu a fost în stare să lege două-n tei asemenea lui. Nu... El este
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
au început să i se succeadă, ca pe un ecran improvizat în fața ochilor, scene din viața sa. Cu o rapiditate uimitoare, flash-uri, secvențe amestecate, oameni, locuri. Nu-și amintea, nu înțelegea nimic. O durere cumplită de cap, totul se învârtea în mintea și în jurul său ca într-un carusel nebun. Îi vâjâiau urechile, toate furtunile iadului se strânseseră împotriva sa. Simțea cum toată vlaga și energia i se scurgeau din trup, se volatilizau transformându-i sângele într-o gheață care
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
motor începură să se îndrepte spre locurile lor de acostare. Nici un pescar venit trăgând la vâsle ca și mine, nu se mai afla în apropiere. La orizont se vedea cum din adâncuri se ridică un vârtej întunecat ce se tot învârtea și se înălța spre cer lățindu-se, ades întâlnit pe Marea Neagră în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, parcă a trecut o veșnicie. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
dispăreau. Curenții marini ne conduceau pe trasee diferite, doar goarna sirenei și clipocitul ramelor în apă se mai auzeau în liniștea întunericului. Încercam să mă mențin pe aceeași direcție, să nu mă abat nici în stânga, nici în dreapta. Riscam să mă învârt în cerc, dacă trăgeam într-o direcție mai mult, din cauza curenților care îmi schimbau cursul bărcii. Număram în gândcâte vâsle trăgeam, pentru a aprecia distanța parcursă, știind că la o trăsătură de rame parcurgeam cam doi-trei metri, marea fiind ușor
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
prea lineară, ca un meteorit, ca o stea căzătoare. A apărut pe cerul ei sufletesc și a străfulgerat-o. Ar fi fost firesc să dispară după aceea, așa cum a și apărut. Dar nu. A devenit ca un satelit ce se învârte continuu în jurul planetei sale sentimentale, atrasă de forța magnetică a acesteia, tulburându-i existența fără de griji de până acum. Ce o atrage spre el? Tumultul trăirilor fantastice, al senzațiilor de ireal, din timpul celor câteva minute de intimitate, a fost
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
înotăm ca ei. Mai aveam și un rău mai mare, numit Crișul Negru, care trecea pe la marginea orașului, dar acesta, nu era pentru noi, atât de popular că Valea Nimăiești. Văd cu ochii memoriei malul râului cu roțile acelea mari, învârtite de cursul apei, care duceau în cupele lor lichidul prețios ce uda grădinile de zarzavat ale bulgarilor stabiliți de multă vreme prin acele locuri, bulgari care joia umpleau piața cu munți de legume proaspete. În centrul orașului era atelierul ceasornicarului
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
că are în colecție un timbru cu chipul regelui, și incredibil, a fost arestată și de atunci nici până azi nu mai știu de soarta ei. Ce vremuri... Beiușul meu drag, mi-e dor de tine... de acele vremuri când învârteam cercul pe stradă. Un joc simplu care îți dădea dexteritate și echilibru. Un cerc de metal sau chiar o roată de bicicletă fără cauciuc și un băț... Aceasta era jucăria care trebuia să o faci să alerge... și tu după
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
e dator. Aș culege din tenebre Fir cu fir amurg cerșind, Mi-s trecut pe cruci funebre, Ielele în joc mă prind. Sunt uitat de lumea toată Și mizer în golul meu, Viața-mi pare ca o roată Ce se-nvârte în rateu. Mi-aș dori să fiu mai tandru Cu al meu destin murdar, Să strivesc destins dar mândru Pe-al morții veșnic clopotar. Nu mă-ndur să ies din mine Și să plâng la porți de iad, Să primesc
MOARTEA LOCUIEȘTE ÎN APARTAMENTUL DE DEASUPRA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362336_a_363665]
-
la Casa de Cultură, că i-a plăcut și că ar dori să citească și altele. I-am promis că va avea. M-am ținut de cuvânt după ce am ajuns acasă. Deci, am intrat în bucătărie. Ginerele, domnul Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu este la ora actuală în România o instituție mai contestată decât Biserica Ortodoxă, pentru numeroase fapte reprobabile ale slujitorilor ei și mai ales pentru banii pe care aceasta îi învârte cu lopata. Nu am pus această expresie între ghilimele, pentru că ea exprimă, pentru un a numit segment al său, un adevăr de necontestat. Dar neutilizând acest semn ortografic riscăm să comitem o mare și frecventă greșeală: aceea de a confunda
BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SAU PIATRA DE POTICNIRE PENTRU CEI ORTODOCSI DOAR CU NUMELE de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362412_a_363741]
-
Croitoru, publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Nu este la ora actuală în România o institutie mai contestată decât Biserică Ortodoxă, pentru numeroase fapte reprobabile ale slujitorilor ei și mai ales pentru banii pe care aceasta îi învârte cu lopata. Nu am pus această expresie între ghilimele, pentru că ea exprimă, pentru un a numit segment al său, un adevăr de necontestat. Dar neutilizând acest semn ortografic riscăm să comitem o mare și frecvența greșeală: aceea de a confundă
RUXANDRA CROITORU [Corola-blog/BlogPost/362438_a_363767]
-
Taină Sfanțului Botez în copilărie sau mai ... Citește mai mult Nu este la ora actuală în România o institutie mai contestată decât Biserică Ortodoxă, pentru numeroase fapte reprobabile ale slujitorilor ei și mai ales pentru banii pe care aceasta îi învârte cu lopata. Nu am pus această expresie între ghilimele, pentru că ea exprimă, pentru un a numit segment al său, un adevăr de necontestat. Dar neutilizând acest semn ortografic riscăm să comitem o mare și frecvența greșeală: aceea de a confundă
RUXANDRA CROITORU [Corola-blog/BlogPost/362438_a_363767]
-
Toate Articolele Autorului [7] ------------------------------------------ • Între Rășinariul lui Cioran și Bălceștiul meu poate fi asemănare? Mi-e dor nespus de Olteț, de stadionul cu iarbă, de viața arhaică de care nu mă pot detașa ... și-n lumea mare prin care mă-nvârt, și-n locurile exotice pe unde călătoresc sunt tot un fiu de țăran, mă port ca un copil ... Cioran detesta și iubea „acest blestemat, acest splendid Rășinari” (În „Scrisori către cei de acasă”). Eu am iubit Bălceștiul, dar acum începe
AFORISME DE VIAŢĂ (III) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362465_a_363794]
-
mândrii cerbi încoronați cu minunatele lor coarne ramificate și de alte animale mai mici sau mai mari. Totul era sărbătoare și strălucea în jur. O mulțime de curieri, care semănau cu cel care îl luase pe Mitru de pe drum, se învârteau de colo-colo, treceau prin fața Moșului, vorbeau cu el, după care intrau în corturi și se schimbau în haine ca ale sale. Apoi, după ce-i făceau o plecăciune, își aruncau câte un sac imens sau mai mulți pe câte o sanie
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
făceau o plecăciune, își aruncau câte un sac imens sau mai mulți pe câte o sanie trasă de doi sau mai mulți câini, și plecau spre pârtia pe care venise Mitru și curierul. Animalele zburdau prin zăpadă, jucându-se și învârtindu-se pe lângă Moș Crăciun sau pe lângă oamenii-de-zăpadă și curierii liberi, care, și ei la rândul lor se zbenguiau cu bulgări de zăpadă. Curierul cu barbă opri sania și câinii în fața Moșului, la câțiva pași. Acesta stătea pe o buturugă mare
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
să inventeze, ca să mă termine psihic, să mă facă să sar la gâtul lor! Aruncă ziarul peste masă și se ridică brusc în picioare. Luă scrumiera plină cu chiștoace și o izbi cu toată forța de perete, mânjindu-i albeața. Învârti trabucul între dinți până îl străpunse cu totul, apoi ieși pe punte și privi strălucirea de cristal a mării, în speranța că doar briza îi va putea domoli nervozitatea. Suava Maria întoarse capul nedumerită: - Ce-i cu tine, darling? Ari
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se învârteau în jurul lui Hurem cadâne, una mai frumoasă ca alta, toate o lăudau pe Hurem, deși nu prea aveau de ce și de unde. Hurem ba plângea cu ele, ba le mai tăia capul, avea ea o suferință de care cronicile nu spun
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
în pârg, Mura neagră cum dă bine, Tufe pline de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de fluturi, Un bondar a vin duhnind, Trecea aghezmuind. Vreo trei rate dolofoane Învârteau la patefoane; Cinci gânsaci gălăgioși Îi serveau cu caltaboși. Mare nuntă , cu mult sârg, Haideți, măi copii, în crâng! Mirele e de rang mare Cu fireturi sclipitoare. A venit de peste-ocean, La volanul de Mertan, Venit chiar din Rio Bravo
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]