6,513 matches
-
în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime totală = 25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce separă cei trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea maximă este situată la unirea treimii meziale cu treimea cervicală. Treimea ocluzală și medie sunt puternic înclinate spre lingual. Două șanțuri verticale limitează cei trei lobi de creștere, cel central fiind cel mai mare. Fața linguală are dimensiuni mult mai reduse, corespunzătoare celor ale cuspidului lingual care nu este dezvoltat, rămânând la dimensiuni mici, asemănătoare unui cingulum voluminos. De aceea, înălțimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sens mezio-distal, este puternic înclinat spre lingual datorită diferenței de înălțime între cei doi cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată mezio-distal, cu un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată mezio-distal, cu un șanț pe fețele proximale. Caracteristici pentru identificare: -coroana are formă cilindrică, marcată de o diferență evidentă între înălțimea feței vestibulare și cea a feței linguale; -cuspizii, în număr de doi, au o vizibilă disproporție volumetrică (cel vestibular este de 2,5
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal și cervico-ocluzal. Convexitatea maximă este situată în treimea mijlocie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale cuspizilor. Marginile proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian cu direcție mezio-distală, curb, cu concavitatea orientată spre vestibular. Fosele marginale sunt situate mai aproape de regiunea vestibulară a coroanei, cea distală fiind mai mare ca cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii în ordinea mărimii, sunt: vestibular, mezio-lingual și disto-lingual. Prezintă o fosă centrală și două marginale (mezială și dislală). Din fosa centrală pornesc trei șanțuri: șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat spre distal. Nu prezintă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii în ordinea mărimii, sunt: vestibular, mezio-lingual și disto-lingual. Prezintă o fosă centrală și două marginale (mezială și dislală). Din fosa centrală pornesc trei șanțuri: șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat spre distal. Nu prezintă șanțuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat spre distal. Nu prezintă șanțuri longitudinale pe fețele proximale. Caracteristici principale pentru identificare: -coroană voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți premolarii; -poate exista o formă cilindrică a coroanei cu doi cuspizi aproape egali sau trei cuspizi; -conturul ocluzal este aproape pătrat, fără aplatizare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
distal. Marginea cervicală are formă de linie foarte ușor curbă, aproape orizontală. Marginile proximale au un contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
celor doi cuspizi. Aceasta este angulată (160 grade), cu deschiderea unghiului spre mezial. Crestele esențiale de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]