198,887 matches
-
Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar niciodată n-am simțit mai deplin în om pe românul care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile rămase”<footnote Bucuța, Emanoil - Pietre de vad, vol. III, București, Editura Școalelor, 1943, p. 362; footnote>. Cea mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sau din cele ale revistei "Orizont". Aproape toate promoțiile Universității din Timișoara, de la înființarea Facultății de Litere până astăzi, l-au avut ca dascăl. Eu l-am cunoscut pe Deliu Petroiu în anul 1978 când, elev fiind, fusesem desemnat de școala mea să fac parte din juriul unui concurs studențesc. Firește, în juriul respectiv eram o prezență strict decorativă - cuvântul meu nu conta și nici nu mă străduiam să-l fac auzit - dar a fost un excelent prilej pentru a remarca
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
vreun film vechi. Îmi petreceam o bună parte din timp citind după pofta inimii și scriind cronici literare. În momentul în care auzeam vocea binecunoscută, închideam instantaneu sursa care o propaga, din plictiseală. Pe diverșii politruci care se abăteau prin școală spre a ne instrui în diverse chestiuni îi judecam individual, în funcție de prestația lor. Unii făceau exces de zel, pe fețele altora se citea clar stânjeneala de a spune lucruri în care nu cred sau se ghicea începutul unui zâmbet ironic
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
întâlnire cu publicul/ cititorii de la țară. Răspunsul Cronicarului este, ca al multora, , N-am participat niciodată la o astfel de întâlnire!". La întrebarea a doua, ,Ce focare de cultură mai există astăzi la sat?" răspunsul ar fi, pesemne că doar școala. Sau poate că la sat, la fel ca la oraș, principalul ,focar de cultură" e televiziunea. A treia întrebare caută soluții la ,degradarea culturală" a satului basarabean". Nici cele din România nu stau mai bine. Ne-a plăcut și Jurnalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
că impactul cu receptorul este unul aproape nul. Sau să se întrebe de ce. Faptul că USR încearcă să impună și să susțină scriitorii în fața cititorilor, nu numai în săli intime din București, ci și în toată țara, în biblioteci, în școli, în universități, la orașe și sate, ca să folosesc o sintagmă bine cunoscută, nu poate fi decît de bun augur. Dar așa cum am mai spus, acest lucru se petrece deja de multă vreme. Personal organizez, la Botoșani, unde îmi fac zilele
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
trebuie trecute cu vederea întrucât ele ar putea deveni un bun ghid pragmatic pentru cel care este sau aspiră la poziții politice. Cine este se poate ori remodela, ori elimina, iar cine nu este poate deveni. Politicianul trebuie trimis la școală disciplinării gândirii, vorbirii și spiritului public în acțiunea socială. Nu în cele din urmă, el trebuie să învețe demnitatea și respectul a ceea ce este minima moralia în realizarea binelui pentru ceilalți. Credulitatea "mulțimilor electorale", despre care vorbește Gustave Le Bon
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
se instruiască în arta elocinței, spre a-și câștiga cinstit, adică meritat, locul și privilegiile. însă, nimic fără cărți de retorică, așa cum sunt cele prezentate și care ar trebui reeditate și iar reeditate, cum fac francezii. Să introducem retorica în școli și universități pentru ca tinerii să nu recurgă la cercuri restrânse unde să exerseze comunicarea persuasivă, cu tot ce ea presupune, în scopul seducției raționale.
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
1975) sau The language of Post-Modern Architecture (1977) de Charles Jencks și multe altele. Însă, între aceste limite, sub "umbrela" postmodernismului vor intra, fără prea multe rețineri și nedumeriri, compozitori din mai multe generații, într-un spectaculos amestec de atitudini, școli și, important, vârste creative: creația târzie a lui John Cage și Dmitri Șostakovici, Luigi Nono și Luciano Berio, muzica stocastica a lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
atitudini, școli și, important, vârste creative: creația târzie a lui John Cage și Dmitri Șostakovici, Luigi Nono și Luciano Berio, muzica stocastica a lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, La Monte Young și Steve Reich; Alfred Schnittke și Arvo Pärt, urmând, în ordinea cronologică a succesiunii temporale, John Adams, John Rea, si orientări că New Complexity (Brian Ferneyhough, Michael Finnissy ș.a.), New Simplicity
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
dintre care putem deduce cel puțin patru tipologii principale: - prima tradiție, cu cea mai întinsă linie de continuitate; în contextul progresismului avangardist își adjudeca titulatura de orientarea moderată sau tributara concepțiilor stilistice ale secolului XIX (clasicismul vienez și romantismul austro-german, școlile naționale europene și începutul modernismului muzical): - filonul tonalității la Rachmaninov și neo-tonalismul la Prokofiev, Șostakovici, Hindemith, Orff, Britten, dar și filonul modal la Debussy<footnote Înrâurirea modala se prezintă la Debussy că una "multifațetată" din cel puțin trei direcții: a
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lui Haydn, Mozart și Beethoven. Omogenitatea, însă, se impune la nivelurile de gen și formă, ea fiind definită și elaborată chiar de către acești trei compozitori și persistă cu diverse grade de transformare pe întreaga durată a romantismului (austro-german și a școlilor naționale). footnote>, dar și de efortul de canonizare sau, altfel spus, re-inventare a clasicismului vienez în termeni de referent legitimator depus de către romantici. Diferența între aceste două contexte ar putea fi rezumata la importanța acordată termenului de privilegiu, fetișizat în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
echitemporalități generalizate că o imensă "bolta" istorică-temporală sub care își regăsesc propriul loc legitim ansamblurile mini-temporale, precum și mini-istoriile lor. Toate aceste mini-temporalități sunt scoase în afara competiției progresiste-liniare și le este restituită totalitatea drepturilor în această comunitate anistorica a tuturor stilurilor, școlilor, orientărilor și concepțiilor din toate timpurile. Este exact situația pe care o descrie Dujka Smoje atunci când vorbește despre modelele istorice ale conflictelor între antici și moderni: "Să ne imaginăm pentru o clipă un joc al permutărilor între textele citate în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
aliniate că vagoanele garniturii unui tren și orientate univoc într-o singură direcție. Criză presupune (1) o dispersie ulterioară, dar și o (2) cristalizare anterioară a unui set de parametri de specificitate, spre exemplu, ale unui stil sau ale unei școli. Obținem astfel trinomul evolutiv cristalizare-criză-dispersie că și coeficienți ai procesului evolutiv în plan stilistic, termenul median - criză - reprezentând atât indiciul unei disfuncții, cât și imperativul unei schimbări de paradigmă. Termenii marginali ai trinomului - cristalizare și dispersie - îi putem asocia cu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
claritatea coagulanta în formularea propriului stil. Drept exemplu invocam aici șapte personalități de compozitori, care într-un număr de scrieri sunt valorizați că și artiști prin definitie postmoderni. Este vorba despre John Cage, Iannis Xenakis, Alfred Schnittke, precum și despre membrii școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, Steve Reich și La Monte Young. Conform criteriului genealogic, al identității și provenienței, toți sunt compozitori moderniști din mai multe motive: (a) Fiecare dintre cei menționați mai sus își formulează propria ideologie, estetică și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât și cariera de profesor de istoria muzicii la Școala de Muzică "Gnesina" (Moscova). Înainte de a-l atribui pe Schnittke postmodernității, ar trebui să facem o comparație între semnificația pe care o are tehnică citatului în Sinfonia lui Berio și, spre exemplu, în Concertul pentru violă și orchestră de Schnittke
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care nu poate fi, desigur, susținut dacă ethosul spiritual al Europei, cu care s-ar putea plasa în acest dialog, ramîne vag și nedefinit." Voce melodioasă Sumbrul și inflexibilul justițiar de la Academia Ca}avencu (singurul om fără umor de la această școală a umorului), Cornel Ivanciuc, a fost denunțat ca fost informator al Securității. Urmarea? Cornel Ivanciuc apare la televizor și vorbește cu o voce melodioasă (comprehensivă, tandră) despre experiența sa. Din ceea ce spune reiese cât de mult a suferit el îndeplinindu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
al comunei, și prof. Constantin Tufan Stan). Iată programul celor două zile: sâmbătă, 16 august - 8,30 - primirea oaspeților la Primărie, 9,30 - dezvelirea plăcilor comemorative Sabin V. Drăgoi și Dimitrie Petrovici-Stoichescu, 10,30-13 - simpozionul „Mărire vouă, vrednici străbuni“, la școală (va fi evocat Dimitrie Petrovici, va fi comemorat Sabin V. Drăgoi, va fi lansată o carte a prof. C. Tufan Stan despre mișcarea corală din satele Babșa, Belinț și Gruni), 13-14 - vizitarea punctului memorial Gh. Bălan, a muzeului școlii, a
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
la școală (va fi evocat Dimitrie Petrovici, va fi comemorat Sabin V. Drăgoi, va fi lansată o carte a prof. C. Tufan Stan despre mișcarea corală din satele Babșa, Belinț și Gruni), 13-14 - vizitarea punctului memorial Gh. Bălan, a muzeului școlii, a expozițiilor de arheologie și numismatică (Constantin Tufan Stan), pictură (Mihaela Drăghici) și design vestimentar (Daniela Marcu), 10,30-14 - târg de carte pentru copii și tineret; duminică, 17 august - 11-14 - întreceri sportive pe stadion, 12 (în Babșa) - conferința „120 de
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
întreținută, pe strada Milano nr. 1, care ulterior avea să poarte, succesiv, numele de strada 16 Februarie 1933 și, respectiv, strada Iosif Nemoianu. Este locul în care astăzi funcționează Policlinica de Copii. Noutate transnațională O trecere în revistă a reprezentanților școlii românești de medicină ar consemna, cu siguranță, rolul jucat de frații Minovici, Mina și Nicolae, în dezvoltarea națională a acestei ramuri. Dacă Mina Minovici și-a legat indisolubil activitatea de medicina legală și toxicologie, fratele și cel mai apropiat colaborator
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
a legat indisolubil activitatea de medicina legală și toxicologie, fratele și cel mai apropiat colaborator al său, Nicolae, a avut preocupări mai... eterogene, îndeosebi în sfera medico-socială: este întemeietorul, în 1934, al Spitalului de Urgență și, în același an, al Școlii Samaritene; în 1937, organiza, în calitate de secretar general, Congresul Internațional de Antropologie ținut la București; este creatorul Muzeului de artă populară care îi poartă numele. Și mai ales, în 1906, profesorul Nicolae Minovici devine întemeietorul primei structuri de salvare din București
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
FARMADO“ (P-ța Victoriei; țel. 494 425): 9-22; „FARMADO KAPA“ (Complexul Comercial Kapa; țel. 283 628 - interior 154): 9-18; „FARMGELYDIUM“ ( C. Torontalului nr. 10; țel. 443 698): 9-19; „GALIUMFARM“ (Bd. Rebreanu nr. 152; țel. 484 111): 7,30-23; „IMEDAS“ (str. Școlii nr. 1; țel. 224 628): 9-18; „PHARMAX GALATEEA“ (zona Steaua bl. 43, sc. D; țel. 215 824): 9-19; „RUMEX FĂRM“ (Calea Șagului nr. 64; țel. 217 842): 7-23. Duminică, 10 august, în Timișoara vor fi deschise: „AMNIOCEN“ (str. S. Bărnuțiu
Agenda2003-32-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281346_a_282675]
-
caz trebuie să aibă mai puțin de 31 de ani și să își demonstreze foarte clar angajamentul de a lucra în administrația publică la întoarcerea în țară. În primele 9-12 luni, bursierii vor urma cursuri de pregătire postuniversitare în diferite școli de administrație publică din Uniunea Europeană. La întoarcerea în România, bursierii vor urma un program de formare practică legat de stagiul de pregătire în administrația publică, pentru încă un an, ca studenți ai Institutului Național de Administrație, înainte de a fi confirmați
Agenda2003-32-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281354_a_282683]
-
pregătirea profesională a persoanelor cu handicap, meseriile solicitate pe piața muncii care nu pun probleme speciale de sănătate; includerea în bursa locurilor de muncă organizată de A.N.O.F.M. pentru absolvenți în luna septembrie a unei secțiuni pentru absolvenții școlilor speciale profesionale promoția 2003 (aceștia nu au participat la bursa locurilor de muncă din 6 iunie a.c.). I. B. Controlul inspectorilor I.T.M. Timiș l În prima jumătate a anului 2003 După cum ne-a informat dl ec. Gheorghe Filimon, inspectorul șef
Agenda2003-32-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281354_a_282683]
-
Locuri de joacă l Reparații și autorizații de funcționare În urma inventarierii realizate de reprezentanții Primăriei, s-a constatat că în municipiul Timișoara există 190 de locuri de joacă (115 pe spații verzi, 43 în incintele grădinițelor și 32 în incintele școlilor). Analizându-se starea mobilierului și a elementelor de joacă s-a considerat necesar ca la 168 de locuri de joacă să se execute reparații. Până în prezent, prin astfel de lucrări s-au reabilitat 120 de locuri de joacă. Potrivit noii
Agenda2003-34-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281364_a_282693]
-
Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității „Politehnica“ din Timișoara a organizat în această săptămână pentru studenții universității o conferință, susținută de dl Mihai Bondărescu, doctorand în cadrul California Institute for Technology, în domeniul fizicii. Acesta a organizat la București o Școală de Vară în Relativitate Generală, în cadrul căreia s-au discutat subiecte precum Relativitatea restrânsă, Geometrie diferențială, Găuri negre, Unde gravitaționale, Relativitate Numerică etc. În urma acestei acțiuni vor fi publicate mai multe articole de cercetare în reviste de popularizare a științei
Agenda2003-34-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281368_a_282697]