97,255 matches
-
relativ recent apărute, precum istoria științei, nu sînt de cele mai multe ori privite cu ochi buni de oamenii de știință. Căci istoria înseamnă memorie, dar o memorie a eșecului laolaltă cu cea a succesului, a înfrîngerii, nu numai a reușitei. Or, știința este mai degrabă triumfalista și uituca față de propriile ei erori. Situația științei, crede Todorov, nici nu e un fapt izolat, ci unul de-a dreptul simptomatic: e suficient să analizăm, susține autorul, distribuția materiilor în curriculumul școlar. Matematicii îi va
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
cu ochi buni de oamenii de știință. Căci istoria înseamnă memorie, dar o memorie a eșecului laolaltă cu cea a succesului, a înfrîngerii, nu numai a reușitei. Or, știința este mai degrabă triumfalista și uituca față de propriile ei erori. Situația științei, crede Todorov, nici nu e un fapt izolat, ci unul de-a dreptul simptomatic: e suficient să analizăm, susține autorul, distribuția materiilor în curriculumul școlar. Matematicii îi va fi întotdeauna acordat mai mult prestigiu decît geografiei, istoriei sau științelor umaniste
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
Situația științei, crede Todorov, nici nu e un fapt izolat, ci unul de-a dreptul simptomatic: e suficient să analizăm, susține autorul, distribuția materiilor în curriculumul școlar. Matematicii îi va fi întotdeauna acordat mai mult prestigiu decît geografiei, istoriei sau științelor umaniste, discipline ale memoriei. La urma urmelor, cu cît dispreț nu ne gîndim cu toții la acele metode pedagogice al căror accent cade pe reținerea de informații? Astfel prezentate, remarcile lui Tzvetan Todorov pot provoca, mă tem, anumite confuzii. Ce înseamna
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
Neuf, din 1991) care l-a costat cîțiva ani buni de stat pe tușă. Al doilea: Bruno Dumont, născut în ^58, cu studii de filosofie, aflat la al doilea film. Al treilea: Jacques Maillot, născut în ^62, cu studii de Științe politice, aflat la ora debutului. Primului îi place "pictură simbolista", celui de-al doilea "pictură naivă", celui de-al treilea "fotografia" (ceea ce se și vede în filmele lor). Toți trei au venit cu filme lungi, de peste două ore, dar mai
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
de voturi, presedintele Constantinescu a făcut mari declarații împotriva unei declarații autonomisto-federaliste care mai curînd nu există la ora cînd președintele s-a supărat împotriva ei. Intelectuali transilvăneni care s-au trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
detaliului, plutește peste pagini. Stilul sare în ochi înaintea poveștii. În proza noastră, stiliști șunt foarte puțini și pot fi numărați pe degetele celor două mîini. Iolanda Malamen face parte dintre ei. Stilul presupune să ai o frînghie (adică, o știință) pe care să umbli fără să cazi. Trebuie să-ți folosești astfel instrumentele scrisului încît textul să sară peste semnificații și să rămînă, ca un imponderabil, în spațiu. La Iolanda Malamen, melancolia, nu povestea, străbate textul ei. Timpul și-a
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
chiar că aliat, după 1904, cînd Convorbirile... erau conduse de Ion Bogdan. Mai cu căldură participativa evocă școală culturală a Contemporanului, de care sînt legate începuturile sale literare, colaborînd (împreună cu A.C. Cuza) la revistele acestei orientări culturale. (Contemporanul, Literatura și Știința). E net potrivnic războiului balcanic din 1913, judecîndu-i cu asprime pe rege și pe Maiorescu - premier, reprobînd raptul teritorial din trupul Bulgariei. E amintită succesiunea la guvernare a lui Ion I.C.Brătianu (4 ianuarie 1914), relevîndu-se faptul, mai putin știut
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Nicolae Manolescu N-am fost niciodată un pricepător în genealogie, cu alte cuvinte, în știință filiațiilor sau a înrudirilor, care formează una din ramurile nepricopsite ale istoriei (deși are în vedere, mai ales, pricopsiți: familii vechi, nobiliare ori domnitoare). Nepricopseala de care vorbesc e o treabă românească și se trage, între altele, din disprețul comuniștilor
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
cu semnificații ascunse. Și ambii autori contribuie la o miscare mai largă ce se petrece în ultimii ani în Occident, de redefinire și reconceptualizare a esteticii, care în postmodernitate nu mai este strict domeniul frumosului, ci devine mai curînd o știință a cultivării privirii, a domesticirii și ascuțirii văzului. Estetică se transformă într-o retorica, ea caută să exploreze potențialul de seducție al imaginii. Neil Leach este un arhitect britanic (care de curînd a și vizitat România), foarte preocupat de poziția
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
a plecat din țară, în diplomație, la început la Londra, în 1941 ci, se știe, în anul 1940. Dl Pericle Martinescu stăruie, apoi, asupra ideii, și ea știută, că încă în țară fiind, s-a împărțit, cu același profesionalism, între știință (filosofia religiilor) și literatură. De adăugat ar fi aici faptul că în străinătate, unde s-a stabilit în 1945, ca azilant politic, a suferit enorm că nu poate reedita performanța din anii treizeci din țară, cărțile sale beletristice neîntrunind sufragiile
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
începuse, fie din alte motive, poetul a stat la Sibiu, unde s-a întîlnit cu cunoscuți de-ai săi. Aici, la Sibiu, a aflat de pregătirile Asociației "Astra" pentru adunarea din august de la Șomcuta. La Sibiu a vizitat Muzeul de Științe naturale și a stat pînă în preajma datei adunării Asociației "Astra" de la Șomcuta, plecînd apoi acolo cu cunoscuții săi, așa cum, cu trei ani înainte, plecase de la Blaj, cu colegi de acolo, la Alba-Iulia, la adunarea generală a"Astrei (16/28017/29
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan fictiv-rațional. Acest destin ipotetic programat este modelul existențial urmărit cu insistență pe tot parcursul vieții. Zona sentimentelor rămâne însă cufundată în obscuritate. Acolo, fără știința noastră se pregătesc surprizele, marile bucurii și dureri. Destinul personal nu poate fi dezvăluit prin previziune sau anticipație rațională și nici fizionomia interioară care rezultă din înfruntarea cu o realitate necunoscută și implacabilă. Cuvinte și sentimente Și atunci ce rămâne
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
vor veni, treptat, treptat, tenul pămîntenilor va deveni ceva mai închis la culoare, arătînd cam așa cum arată, astăzi, metișii. Și vai! strănepoții rasiștilor actuali prin care se numără și schiorul emerit, vor arăta cum vor arăta, căci: Pentru oamenii de știință din zilele noastre rasele sînt subdiviziuni biologice ale unei specii unice, aceea de Homo sapiens, la care trăsăturile ereditare comune întregii specii prevalează mult asupra deosebirilor relative și minime ce separă subdiviziunile" (L.C.Dunn). Hitler spunea încă din 1923, cu
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
cu o loterie, naționalitatea reprezentînd o vitală coloană vertebrală atît pentru individ, cît și pentru colectivitate. Extremismul de orice tip și de orice "justificare" se aotoexclude din teritoriul iubirii aproapelui, sfidînd, precum Jörg Haider, democrația, îndemnurile milenare, dezvăluirile oamenilor de știință (geneticieni, antropologii etc.).
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
eroare, esența regimului de azi din România: un regim anticultural, antinațional, bolnav de spionită, obsedat de primejdii ("Serviciul de Protecție și Pază", cu cele o sută cincizeci de miliarde de lei, e doar puțin mai sărac decât "Agenția Națională pentru Știință, Tehnologie și Inovație", "Oficiul Național al Cinematografiei", "Agenția Națională pentru Drepturile Copilului" - toate acestea la un loc, firește!) Sunt de acord că bugetul în sine este jalnic. Dar felul de gospodărire nu poate fi calificat altfel decât criminal.
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
și Bricmont. Senin declar că mă număr printre cei sastisiți de obscurantismul postmodernist, și prin urmare am deschis plină de speranțe volumul celor doi mai sus pomeniți, în nădejdea că voi jubila văzîndu-mi propriile nemulțumiri validate de doi oameni de știință, că voi rîde, cum ar veni, pe socoteala unor giganți de mucava din alaiul uneori atît de deplorabil al postmodernismului (sau poststructuralismului). Dar oricît de dispusă am fost să citesc cu simpatie Impostura intelectuală, nu mi-am putut reprima dezamăgirea
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
al postmodernismului (sau poststructuralismului). Dar oricît de dispusă am fost să citesc cu simpatie Impostura intelectuală, nu mi-am putut reprima dezamăgirea încă de la primul capitol. Am descoperit cu stupoare, în Sokal și Bricmont, doi amatori la fel de iritanți pe teritoriul științelor sociale și al umanioarelor pe cît de iritanți sînt, pentru ei, umaniștii intrați sub tirul artileriei lor. Oricît de mult mi-aș fi dorit să văd demolate false monumente postmoderniste, tăvăliți în smoală și apoi în fulgi ridicolii idoli ai
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor trei principale efecte negative ale postmodernismului asupra mentalului epocii: timp irosit în cercetarea din domeniul umanioarelor, confuzie culturală favorabilă obscurantismului și o diminuare a energiilor
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
de analiză, nu doua-trei pagini cîte îi consacră Sokal și Bricmont. În fine, cel mai grav aspect al volumului mi se pare atitudinea tranșant anti-umanioare din perspectiva căruia e elaborat. Sokal și Bricmont sînt, după părerea mea, doi oameni de știință fără respect autentic pentru metodele, obiectivele și conceptele din lumea umanioarelor sau a științelor sociale. Nu o recunosc direct, firește, ba chiar se străduiesc dubios de mult să ne asigure că nu ar fi, dar nu sînt nici măcar aproape de o
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
mai grav aspect al volumului mi se pare atitudinea tranșant anti-umanioare din perspectiva căruia e elaborat. Sokal și Bricmont sînt, după părerea mea, doi oameni de știință fără respect autentic pentru metodele, obiectivele și conceptele din lumea umanioarelor sau a științelor sociale. Nu o recunosc direct, firește, ba chiar se străduiesc dubios de mult să ne asigure că nu ar fi, dar nu sînt nici măcar aproape de o reușită. Pentru ei există, categoric, un hotar ferm între cele două universuri, cel empirico-temeinic
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
cît problema în sine, abordată de Sokal și Bricmont, rămîne nerezolvată. Și e o problemă gravă. în ce măsură interdisciplinaritatea trebuie să ridice hotare și să acționeze între anumite limite? Există într-adevăr distincții de forma mentis? Trăim, umaniștii și oamenii de știință, în universuri distincte? Trist mi se pare că Sokal și Bricmont par să afirme că nu există nici măcar un război al celor două culturi, ci o incomunicabilitate de care nu trebuie să ne atingem. Parcă preferam războiul... Alan Sokal & Jean
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
Prezidiul Academiei R.P.R., apud Petre Popescu Gogan, Demolarea"Academiei Române. Memento!, în "Memoria - Revista gândirii arestate" nr.28). Reproduc citatul de mai sus nu pentru a stoarce câteva lacrimi de compasiune, ci dimpotrivă, ca expresie a admirației pentru statura omului de știință Emil Racoviță - și nu mai puțin, și nici despărțit de aceasta, pentru stoicismul cu care el și-a asumat destinul nu întotdeauna îngăduitor. Un stoicism pe care îmi place să îl asemăn cu cel al unui alt explorator al regiunilor
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
pe hărțile din ce în ce mai complete ale aceleiași regiuni antarctice va apărea mai târziu denumirea de Racovitza Islands(grup de trei insule). Tot ca o recunoaștere a meritelor savantului, mai multe specii de interes entomologic vor primi numele său. Întemeiază o nouă știință, biospeologia, precum și primul institut speologic din lume (Cluj, 1920), și de asemeni prestigioasa revistă a acestuia (are ca experiență anterioară perioada de codirectorat la cea mai importantă publicație franceză de zoologie,Archives de zoologie expérimentale et générale). Este ales președinte
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
care trăiesc în realitate din esența altor religii mai importante, sunt grupări egoiste, exclusiviste, care consideră că există numai adevărul lor. De ce atâtea grupări religioase? Din pur egoism. Poate din interesul clericilor. Trebuie să existe o balanță între credință și știință. Nu cred în dogme, în adevăruri date, pot accepta doar postulate. Mie anumite expresii din biserică îmi fac frică, de tipul "Teme-te de înfricoșata judecată a lui Hristos!" La noi nu se mai vorbește în astfel de termeni, asta
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o contemplație eliberatoare, ce asociază elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu scriitoarea stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]