2,113 matches
-
o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și ceramică romană. La săpăturile din 1963 de la punctul numit "Kerekesvas" (Roata de Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură dacică din secolul I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele române și
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului. G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diplomă regelui Sigismund din anul 1426
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
zona de stepă, Colibașul, dispune de resurse naturale caracteristice acestei zone. Se evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri: pentru construcție și pentru producerea silicaților. Pe teritoriul satului alte tipuri de resurse minerale utile nu există. Însă la cîțiva kilometri de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
activist și jurnalist comunist de origine maghiara din România și Ungaria. În perioada 1940-1944, Foriș a fost secretarul general al PCR. Părinții săi au fost István Fóris și Anna Kocsis. Familia era înstărită și poseda o fabrică de cărămizi și țigle. Școala elementară a absolvit-o în Tărlungeni, după care a urmat liceul comercial din Brașov. Foriș a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial. După război, a aderat la Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
la Galați, unde e adăpostit de fratele său, Manole. Aflat în libertate, Bodnăraș se alătură facțiunii „naționale” a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Restul de bani primiți îi folosește pentru a organiza, timp de doi ani, un negoț de var, ciment și țiglă, cu baza la Galați, care-i permite să facă drumuri prin țară. Ajunge și la Târgu Jiu, unde, simulând o criză de apendicită, este internat în aceeași celulă de spital cu "bolnavul" Gheorghiu-Dej. Acolo sunt puse la punct manevrele de
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
o biserică ortodoxă, post de jandarmi, comună agricolă, poștă de cai a zemstvei, poștă rurală, primărie, o cârciumă, reședință de subprefectură și un restaurant . La 4 octombrie 1936 se deschide o fabrică de spirt, clădirea era de piatră, acoperită cu țiglă. Stăpânul fabricii era M. Starostinski de cetățenie română. În această perioadă s-au executat următoarele lucrări de interes obștesc: s-a înființat un dispensar sanitar înzestrat cu mobilier și ustensile medicale pentru primul ajutor, s-a construit un local nou
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
iar curtea se pietruiește de cele mai multe ori. Casele sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma intrării mai înăuntru a căpriorilor. Porțile gospodăriilor sunt largi, pentru a putea permite carelor încărcate să intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Tenochtitlan, pentru a menține nivelul acesteia de salinitate la nivelul obișnuit al apei potabile. Două acvaducte duble, fiecare din ele mai lungi de patru kilometri, construite din pământ ars, printr-o tehnologie similară celei folosite astăzi la realizarea cărămizilor și țiglelor, furnizau continuu apă proaspătă orașului din izvoarele de la Chapultepec. Această apă era menită primordial curățării și spălării. Pentru băut și sau gătit era preferată apa proaspătă din munții înconjurători. În timp ce majoritatea populației se spăla de două ori pe zi, despre
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
două biserici anterioare, prima fiind o biserică parohială sfințită în 1147. Cel mai important edificiu religios din capitala Austriei, Catedrala Sf. Ștefan a fost martorul mai multor evenimente importante din istoria acestei țări și a devenit, cu acoperișul său din țigle multi-colorate, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale orașului. Pe la mijlocul secolului al XII-lea, Viena a devenit un important centru al civilizației germane din estul Europei, iar cele patru biserici existente, inclusiv singura biserică parohială, nu mai corespundeau necesităților religioase
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena () [Corola-website/Science/303418_a_304747]
-
Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeala Timiș), dar tot aici se aruncau și gunoaiele. Orașul avea un caracter policentrat, din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
1692, războiul cu Franța a avut drept rezultat numeroase pierderi financiare, căci vasele de care erau legate interesele lui au fost capturate și Defoe a dat faliment. Pentru a-și putea plăti creditorii, a înființat o fabrica de cărămizi și țiglă care s-a dovedit a fi o afacere profitabilă. La vârsta de patruzeci și trei de ani Defoe a dat faliment a doua oară. În 1704, în timp ce își desfășura activitatea în slujba guvernului, Defoe a colaborat la cea mai vestită
Daniel Defoe () [Corola-website/Science/313154_a_314483]
-
din cauza pagubelor din nordul și centrul pistei. Unele dintre pistele de rulare sunt deteriorate, dar platforma nu a suferit daune grave. Principalul terminal este format din două clădiri de 4000 metru pătrați concepute după un dizain arab-islamic și decorat cu țiglă marocană și vitralii în forme de arcuri. Turnul de control este lângă pistă și platformă. Aeroportul avea un număr total de 400 de angajați. Nu exista o platformă de debarcare pentru pasageri, scările erau duse pe pistă pentru a debarca
Aeroportul Internațional Yasser Arafat () [Corola-website/Science/314591_a_315920]
-
Biraiele”, alături de alte păcate umane (femeia care face farmece, cârciumarul care înșală). Patrimoniul. Biserica deține câteva icoane pe sticlă aparținând școlii de la Nicula, precum și o icoană pe lemn reprezentând pe cei doi arhangheli. Starea de conservare. Biserica este acoperită cu țiglă, respectiv cu tablă la turlă, ceea ce nu a împiedicat pătrunderea apei, pictura de pe latura de sud a naosului fiind cea mai afectată. În peretele de nord s-a practicat o gaură pentru scoaterea unui burlan de încălzire, ceea ce a dus
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
și al XVII-lea. Astfel, acoperișul a fost refăcut de mai multe ori din șiță (șindrilă lungă și îngustă confecționată din brad sau fag). Cu prilejul lucrărilor de restaurare conduse de Romstorfer, acoperișul a fost realizat între anii 1904-1910 din țiglă smălțuită și colorată. În interiorul bisericii se intră printr-un pridvoraș adăugat pe latura nordică în anul 1837 de către mitropolitul Veniamin Costachi, care a înlocuit un altul mai vechi ridicat de mitropolitul Teofan de la Râșca în anul 1579. Ușa de intrare
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc. Cu acest prilej, tunului i s-a mai adăugat un etaj și o turlă, fiind decorată partea superioară a zidurilor cu firide și cu ocnițe. Acoperișul turlei a fost realizat din țiglă colorat-smălțuită, la fel ca și cel al al bisericii. Astfel, în prezent, turnul măsoară 34 metri. În cadrul cercetărilor din anul 1939 s-au găsit pe latura de sud a primul etaj urmele ușii prin care se putea pătrunde în clopotniță
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
est până la aproximativ 4,04 m, iar spre vest aproximativ 0,49 m. În iulie 2009, o comisie de specialiști în patrimoniu național de la Ministerul Culturii a constatat că intrarea în turn și pereții de la primul etaj sunt fisurați, iar țiglele smălțuite de pe acoperiș au început să fie luate de vânt. Comisia urmează să decidă dacă turnul clopotniță va fi acoperit tot cu țiglă colorată sau se va folosi învelitoare din tablă de cupru. Această clădire a fost construită între anii
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
de la Ministerul Culturii a constatat că intrarea în turn și pereții de la primul etaj sunt fisurați, iar țiglele smălțuite de pe acoperiș au început să fie luate de vânt. Comisia urmează să decidă dacă turnul clopotniță va fi acoperit tot cu țiglă colorată sau se va folosi învelitoare din tablă de cupru. Această clădire a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă, fiind
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite, oi, cai), aici dezvoltându-se o industrie alimentară, prin înființarea de întreprinderi de prelucrare a laptelui și a cărnii. Raionul este bogat în ceea ce privește materialele de construcții, aici existând fabrici de cărămidă, de țiglă, depozite de marmură. De asemenea, s-au descoperit surse de apă minerală în satul Câmpulung Rusesc. În raionul Putila există 27 școli, inclusiv o sală de sport. Ființează aici o Casă de Cultură cu 500 de locuri, deschisă în 1956
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de orașul Filiași. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un raport
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
agricole, material pe care le va preda Muzeului Național de Antichități. Grigore Tocilescu face săpături de mică amploare în anul 1888 în zona hypocaustului, rezultate ce vor fi publicate. Grigore Tocilescu a realizat câteva sondaje și a descoperit cărămizi și țigle cu ștampilele legiunilor I Italica,V Macedonica, XI Claudia și a cohortei Commagenorum. M.D. Brazilescu va publica la rândul său o notă în Marele Dicționar Geografic al României. În 1932 Constantin Daicoviciu publică o serie de ștampile din materialele aduse
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
trei la lumină și șapte la umbră“. Incluzând cele nouă socluri, pavilionul dispune în total de nouă niveluri. Cu o înălțime de 54,5 metri și o suprafață de 13000 de metri pătrați, pavilionul atrage atenția prin acoperișurile sale cu țigle smălțuite și streșini suprapuse, prin boltele sale frumos pictate. Urcându-te sus în pavilion și privind în depărtare, poți admira minunatele peisaje ale muntelui Xishan acoperit cu păduri luxuriante și Pavilionul Nanpu îconjurat de nori. Jos, la confluența fluviillor Ganjiang
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
962 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Sofian-Trubaiovca se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și se cresc bovine. Ferma din sat se ocupă cu producția de lapte. De asemenea, funcționează un gater și o întreprindere de producere a țiglei. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Sofian-Trubaiovca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), bulgară (%) și română (%).
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Lîman era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română Locuitorii satului Zolocari se ocupă în principal cu agricultura și viticultura. În localitate funcționează un magazin de țiglă, o fabrică de cherestea și o fermă viticolă.
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore Tocilescu, Panfil Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat de 14 m și înalt de 0,50 m - 2 m, un șanț adânc de 0,50 m și lat de 11 m. Arheologii au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]