3,072 matches
-
mai înțeleagă. Aruncă cu un gest obosit chiștocul țigării care i se lipise de buza de jos. După ce își curăță buzele de firele subțiri de tutun, privește cu ochi obosiți cerul. Luna... Da? A intrat în nori. Privirea lui Marius țintește sus, peste vârfurile copacilor, spre bolta întunecată punctată ici-colo cu sclipirea rece a stelelor. Știți, un singur lucru regret. Că nu mi-am îmbrățișat mama la plecare. Cu siguranță ai să o faci când te întorci. Cu un pistol de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o umbră cu țeava unei arme îndreptată către el. Ridică brațele și cade la pământ ca și cum ar fi fost secerat de gloanțe. Descumpănită, umbra devenită trup iese în fugă din cameră ca să sfârșească cu baioneta lui Marius în vintre. Iovuț țintește mitraliorul care trage din spatele balustradei în cei din hol. Simțindu-se vizat, neamțul aruncă cu un gest reflex o grenadă. Oul metalic alunecă pe mozaicul coridorului către locotenent. Ca într-un film rulat la viteză mică Marius observă micul proiectil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cam departe, dar dacă reușește cumva să se apropie sub șase metri, poate intra în unghiul mort. Culege câteva grenade de pe centura unui soldat mort, dar chiar înainte să iasă din groapă, o siluetă apare în mijlocul peisajului lunar. Este Romulus. Țintește ferm cu un faustpatrone partea inferioară spate a mașinii, acolo unde se află rezervorul de combustibil. Inteligentă mișcare, dar e mult prea aproape. Deflagrația poate să-i fie și lui fatală. Probabil că și el realizează acest lucru dar lansează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și a eternității. La pupitrul dirijoral al formației, Alexandru Matei a făcut corp comun cu ceilalți 5 percuționiști, ce păreau a fi ieșit din sine și, acaparați de vraja sacru-profană emanată de muzică, s-au lăsat transportați în lumea suprasensibilă țintită de acest ritual magic, surprins cu atâta acuitate de către Nicolae Brânduș. Lucrarea a pregătit într-un fel terenul pentru ultima piesă din concert: PinAscensioCristiCho pentru pian, celestă, orgă, două percuții și CD, în p.a.r., de Octavian Nemescu. Pretextele
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
are nici puseuri de simpatie și nici izbucniri de antipatie față de autorii comentați. Scrisul său are întocmai culoarea temperamentului autorului: echilibrat, sanguin și moderat. Parcă o frînă interioară îl împiedică să treacă de la considerațiile tăioase de ordin general la imprecațiile țintind persoane anumite. Ion Dur e prea plin de măsură. Critic în plan teoretic, e nebelicos în planul considerațiilor individuale. Se pare că s-a pătruns atît de adînc de regula potrivit căreia se cuvine să ataci ideile și nu omul
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
ca Marin Dronțu, s-a supărat și a întreținut ostilitățile) au sărit la cotitură. Extrema stîngă l-a avut ca țintă mai ales pe Nae, extrema dreaptă și dușmanii personali ai lui Sebastian, pe Sebastian, iar presa evreiască i-a țintit și pe Nae, și pe Sebastian, ca pe un cuplu ce-a păcătuit antisemit împreună. Împreună, adversarii și admiratorii lui Nae Ionescu și ai lui Sebastian au creat o zarvă de presă, cu siguranță și de cafenea, enormă. În Cum
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
fapt divers oarecare (de exemplu, pe știrea că niște eleve au citit cărți interzise) sau pe un eveniment politic de cel mai înalt nivel (de exemplu, că Moscova și Roma au luat contact politic la nivel înalt), devine negru și țintește din plin. Între aceste tablete îndrăcite și literatura lui delicat-melancolică nu pare să existe, cu excepția talentului, vreo legătură. Starea lui de grandoare îl face încîntător în mediul prietenilor - de pildă, Margareta Sterian și-l amintește, fericit, în grădina Floriei Capsali
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
câștiguri corecte și echitabile ale acționarilor săi, prin desfășurarea unei activități profitabile și prin dezvoltarea unei organizări eficiente orientată spre reducerea continuă a costurilor. Misiunea complexului Body Gym se dorește însă a fi una multidimensională. Pe de o parte se țintește spre dezvoltarea leadershipului și a calităților de manager ale întreprinzătorului și ale cadrelor de conducere, ale calităților profesionale în general ale personalului, iar pe de altă parte orizontul este ca din partea clienților să apară un sentiment de apartenență la o
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
de a fi apreciat și evidențiat, aceasta constituind pentu el un puternic stimulent în realizarea sarcinilor școlare. O intensă forță dinamizatoare o prezintă și idealul de a deveni folositori mai târziu. Unii tineri își propun idealuri ușor de atins, alții țintesc idealuri mai dificil de realizat. Este vorba aici de nivelul de aspirație al fiecăruia. e) Motivele individuale. Se referă la acele mobiluri motivaționale care sunt mai mult legate de propria persoană: elevul învață pentru a ajunge „cineva“, pentru a fi
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
d-ajuns d-a onora nu numai viața unei legislaturi ci chiar a mai multor generațiuni. Acestei Camere însă, acestui Parlament i s-a dat și mai mult. La înălțimea la care ajunserăm Europa toată ne vede si are ochii țintiți asupră-ne. Dobândind stima și încrederea ei pe câmpul de bătaie, avem acum fericita ocaziune d-a o face să ne-o acorde și pe tărâmul politic. Mult, foarte mult este de făcut și n-avem înainte-ne decât trei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu singura condiție de a-și justifica moralitatea. Aplicarea continuă și rațională a acestei legislațiuni liberale este acea care trebuie să discompuie rînduri-rînduri clasa izraeliților indigeni și să confunde elementele ei în marea unitate franceză, pe când naturalizația în masă nu țintește la alta decât de-a perpetua distincțiunile de origine și pare a nu fi avut alt scop actual decât de-a crea un instrument în serviciul unor pasiuni și interese contra cărora nu ne putem îngrădi îndestul de mult. Această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Berlin și sub mâna cea grea a guvernului prusian! La acest cuvânt puternic, în prezința acestui tablou luminos al viitorului acestei convențiuni în care toată lumea vedea încurcăturile primejdioase ce ne așteaptă, auditorul, deja numeros, rămăsese înmărmurit și cu ochii țintiți la guvernul cel rău al României, la sirena fatală sub auspiciile căreia atâtea nenorociri se revarsă asupra țării. Nu făcea diversiune la acest tablou atrăgător decât unii din membrii majorității Senatului cari, cu un aer stupid, se uitau în toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ridicol, să contribuiască astfel ca publicul să-și formeze o părere despre teatru, care să nu aibă un atare caracter problematic. Dar, din contra, se continuă cu asemenea piese, nu se ține seamă de viitorul talentelor, ci numai de surprinderea țintită asupra mulțimei necompetinte și suntem condamnați să vedem teatrul la noi într-o stare foarte puțin demnă daca nu se vor lua alte măsuri. De aceea nu ne putem hotărî a aduce măguliri deșarte direcțiunii. ... Dar să lăsăm acestea și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ou du moins a garder une exacte neutralité et à ne pas reconnaître la République Française"65. 62 Martens, op. cît., p. 87. 63 Ibidem, p. 23. 64 Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 48. Propagandă Coaliției mai țintea, totodată, si un alt punct sensibil pentru Poartă Otomană, anume Polonia. În acest domeniu, ea se străduia să o convingă despre faptul că soarta ei fusese, deja, pecetluita, de către Rusia. Astfel, încât, toate acele "insinuări" aveau drept scop "de faire
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ascundea nimic, țeapănă, ca și când nu ea ar fi alimentat indignarea aceasta acumulată de-atîta vreme și care izbucnise acum cu violență. De ce tocmai acum? Din pricina Clarei? Disproporție! De unde răsărise această nouă Matilda cu care nu mai vedeam posibilă o conviețuire? Dacă țintea mai bine îmi spărgea capul, îmi scotea un ochi, mă desfigura pe toată viața... Cât despre Petea și gringalet-ul însuși, arătau în mod ciudat foarte bine dispuși... "Pe urmă, continuă Matilda, tot el m-a făcut să nu dorm două
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și o trăgea de pantaloni tot arătând cu degetul spre capătul celălalt al culoarului. ― Uite! În pasajul strâmt, înainta o creatură. Venea spre eî și era enormă. Ripley, tremurând, ridică arma și încercă să-și amintească toate indicațiile lui Hicks. Ținti pieptul scheletic și apăsă pe trăgaci. Nu se întîmplă nimic. Din grozăvia ce se apropia de ele venea un fel de șuierat. Fălcile anterioare se deschiseră și un jet de bale vâscoase împroșcă podeaua. "Calm, calm, nu te pierde cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
omorî; dar n-o făcuseră. Rămase totuși, cu fața în jos, cu nasul turtit de ceea ce părea o podea moale, netedă. Ochii priveau direct în porțiunea aceea plată, cenușie, puțin lucioasă. Încă presupunea că aceasta era podeaua laboratorului către care țintise, din sistemul acela stelar îndepărtat pe care tânăra femeie, Strella, îl numise Meerd. ...Era timpul să arate că era conștient și să se miște cu grijă. Se ridică în genunchi. Și văzu că, deși aruncase doar o privire rapidă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
aia îți venea să sari pe geam. Se mai întâmpla câteodată să-l contrazic, și-atunci intrau în acțiune Dicționarele explicative și Istoria literaturii lui Călinescu: arunca de la ușă cu ele și mă nimerea tocmai în partea ailaltă a camerei. Țintea cu precizie, făcuse atletism de performanță în tinerețe (printre care și săritura cu prăjina) și mușchii se încordau firesc, spontan, proiectând cărțoaiele direct la țintă. Treaba a mers așa ani buni, el cu aruncatul, eu cu feritul; intervenea și maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și asta o variantă. Poate însă Maurer a vrut să intervină la nivel înalt, să arbitreze o dispută între francezi și ruși, așa cum Ceaușescu visa să arbitreze Campionatul Mondial al Păcii și conflictele dintre arabi și evrei. Poate ambițiile lui ținteau mai sus, ca ale oricărui Economist al Minții. În fond, Dej fusese primul care se rupsese de ruși, scoțând armatele sovietice din România în 1958 și-apropiindu-se de francezi în același an, așa cum descoperise și Grosescu. Atunci începuseră să intre-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la căsuța de jos. Cea după care venisem, de fapt. În colțul din dreapta, înainte de ultimul rând de imagini, apărea o căsuță obișnuită, creionată subțire în alb-negru. Tușul curgea pe linia unei puști de lemn fără baionetă, dar cu încărcător metalic, țintind un avion. Linia invizibilă ce lega glonțul de aripile duble ale Fokker-ului fusese parcursă, distanțele scurtate, iar impactul făcut vizibil, într-o explozie de metal și cioburi lovind casca pilotului. Dedesubt, la sol, lângă umărul care ținea pușca, se încorda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum remarcă și K. Hitchins, unul dintre cei mai fini cunoscători ai realității istorice românești, obiectivul general al Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o "rachieriță" l-a exasperat în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și alte infracțiuni. Deschide ochii tinere, viața ta e mult prea frumoasă pentru a trăi pe drumuri, într-o lume a nimănui, în care nu-ți găsești alinarea decât în droguri. Curaj, privește înainte, nu te împiedica de acest obstacol! Țintește sus, doar așa vei reuși, încrede-te în tine, în forțele proprii, nu în falșii tăi "prieteni".
Spune NU drogurilor!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Petrea Diana Valentina, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1973]
-
Opera de artă, în schimb, cu centrul sau propriu, ca un ceva individual și izolat cu punctul de sprijin și finalitatea în sine însuși, aduce o nouă imagine de ansamblu a realității și a cosmosului spiritual. În ea, "individualul nu țintește spre ceva abstract-universal, ci este, prin sine, acel ceva universal, pentru că îl poartă simbolic în conținutul sau"208. Faptul artistic ne ofera, astfel, o ocazie diferită de a privi inserția individualului în constituția întregului: nu de la singular la totalitate, ci
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]