4,216 matches
-
să fiu cît mai tăcută cu putință. — A scientologiei! face ochii mari Paula. E incredibil. Apoi se Încruntă, alarmată. Dar n-ar fi trebuit să nu vorbești deloc? — Eu sînt genul care are voie să vorbească, Îi explic. Dar fără țipete sau ceva de genul ăsta. — Uau. Știi, nu cred că am mai avut vreodată aici vreo scientoloagă! pare că s-a Însuflețit brusc. Te superi dacă le spun la vreo cîteva colege? — Du-te! Încuviințez absentă. CÎnd ea fuge din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de detabuizare a minților noastre, propria Însemnătate. Faptul că i-a Învățat pe tineri să țipe eu cred că nu e puțin lucru, inclusiv pentru a forma ceea ce aș numi spiritul critic. Cei care nu voiau să rămână decât la țipăt nu aveau decât să rămână acolo, Însă poate că unii și-au dat seama că pot merge mai departe. Apoi, În altă parte și În altă latură a discursului, mi se pare o idee extrem de interesantă, de altfel una dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin orașul tău cubist D-zeu e cu scaun la cap”, toate - imagini inversate care sporesc sensurile. De fapt, ceea ce se petrece în „aer liber” dă senzația de miraculos, iar mișcarea parodistică este expresia unei mirări colosale: „Mai știi brățara țipătului / în pasăre de cerneală vezi?” sau „ocheanul sângelui în anotimp se încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
lor, a doua fază), prima ar fi aceea că, fiind preocupați de altceva, mulți oameni nici nu observă că în jurul lor se întâmplă ceva: în episodul cu Kitty, de exemplu, anumite persoane, uitându-se la televizor, nici n-au sesizat țipetele fetei. Fenomenul există și este important, deoarece noi putem acuza din exterior pe cei din preajma întâmplărilor nedorite că nu au intervenit, fără să avem în vedere că ei nici măcar n-au sesizat evenimentele. Totuși, tocmai fiindcă nici nu știu că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
S. reactualizează, atât în eseuri cât și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere polemică. Încă de la romanul Vântul sau țipătul altuia scriitorul contestă statutul și finalitatea literaturii ca pură „aventură a limbajului”, ca „inginerie textuală”. „Tehnologia textului - spune un personaj - e la fel de rece și de precisă ca și cea a mașinii. Sunt mii și mii de autori care-și fac
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
verticala înălțată în planul realului de către niște profeți iluminați. Cu alte cuvinte, rolul acestor personaje-tampon este și acela de a face legătura - și totodată distincția - între planul realității cuminți , „normale”, și cel al extazelor mistice. DANIEL CRISTEA-ENACHE SCRIERI: Vântul sau țipătul altuia, București, 1992; Eu și iadul, pref. Vasile Andru, București, 1993; Simbol sau vedenie, București, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, București, 1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București, 1997; Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, Iași, 1997; Ultima
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
O icoană creștină pe Columna Traiană, București, 1996 (în colaborare cu Roxana Cristian și Florin Mihăescu). Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un autor cu un singur cititor, RL, 1992, 39; Eugen Simion, Calea spirituală, L, 1993, 4; Radu Voinescu, „Vântul sau țipătul altuia”, RL, 1993, 15; Irina Egli, „Vântul sau țipătul altuia”, CC, 1993, 5-6; Ștefan Nicolae, Frumoșii învinși ai vieții, VR, 1993, 8-9; Radu Cernătescu, Scriitor sau profet?, LCF, 1995, 27; Dan C. Mihăilescu, Realismul apocaliptic,„22”, 1996,16; Alexandru Condeescu
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
colaborare cu Roxana Cristian și Florin Mihăescu). Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un autor cu un singur cititor, RL, 1992, 39; Eugen Simion, Calea spirituală, L, 1993, 4; Radu Voinescu, „Vântul sau țipătul altuia”, RL, 1993, 15; Irina Egli, „Vântul sau țipătul altuia”, CC, 1993, 5-6; Ștefan Nicolae, Frumoșii învinși ai vieții, VR, 1993, 8-9; Radu Cernătescu, Scriitor sau profet?, LCF, 1995, 27; Dan C. Mihăilescu, Realismul apocaliptic,„22”, 1996,16; Alexandru Condeescu, Un infern al mizeriei, ALA, 1996, 315; Cristina Necula
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
rămasăundeva în timpmă privea Dumnezeude parcănu s-ar fiîntâmplat mai nimicpână în ziua în caremi-a șoptitîntoarce-te în lumină șiîn zborul de pasăreniciodată în umbrelecare nu se vădși vei fi tu însuțiașa ecând răsare soareleîn orașul din mine e lumină... II. ȚIPĂTUL UMBREI, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. am târât după mine invidii am furat și sechestrat sentimente am ucis din priviri câteodată am și iubit când mi-am adus aminte de mine Dumnezeu a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
o scădere minimile termice se vor situa ceva mai sus ca de obicei cotele apelor Crișuri au scăzut cu doi centimetri poșghița de la mal s-a rupt în solzi argintii pe semne că la noapte va ploua pe a locuri țipătul sfâșietor al păsărilor va pune în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate că e aceeași noapte de gheață din care am ieșit nimeni nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
fără raportare la situația dată. Uneori, autiștii repetă doar alocuțiunile de interdicție ale adultului. Se poate Întâmpla ca ecolalia să fie Întârziată (repetă anunțurile de la radio). Alteori apar niște fixații pe planul motor al gurii (scrâșnitul dinților, suflatul, sărutul, mușcatul, țipete nearticulate, țipete de animale etc). Aceștia nu au un limbaj veritabil. La unii poate apărea și un limbaj veritabil În condițiile unui eveniment afectiv intens (frustrare, schimbare de familie) sau În manifestări de angoasă. Apar cuvinte formate din 1-2 silabe
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
la situația dată. Uneori, autiștii repetă doar alocuțiunile de interdicție ale adultului. Se poate Întâmpla ca ecolalia să fie Întârziată (repetă anunțurile de la radio). Alteori apar niște fixații pe planul motor al gurii (scrâșnitul dinților, suflatul, sărutul, mușcatul, țipete nearticulate, țipete de animale etc). Aceștia nu au un limbaj veritabil. La unii poate apărea și un limbaj veritabil În condițiile unui eveniment afectiv intens (frustrare, schimbare de familie) sau În manifestări de angoasă. Apar cuvinte formate din 1-2 silabe, de obicei
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
1991, 33; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu între absurd și junimism, CNT, 1991, 41; Dumitru Micu, Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina Uricariu, O experiență a libertății, RL, 1992, 1; Z. Ornea, „Nu” de Eugen Ionescu, RL, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992, 21; Virgil Mihaiu, Avangarda ca bun-simț, ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în preajmă murmurau în ei înșiși/ ia te uită cine peste noi tronează”. Câteva pagini din Poemul care își citește cititorul (2001) sunt compuse în spiritul poeziei optzeciste, S. fiind considerat a-i aparține
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
se impun a fi aplicate copilului diferă în raport cu vârsta acestuia. Pentru adecvarea lor sunt stabilite trei perioade: noul născut (0-1 an), copilul mic (1-3 ani), preșcolarul (4-7 ani). Psihologia noului născut (0-1 an) trebuie să țină seama de următoarele aspecte: țipătul de la naștere al copilului este un indiciu de sănătate, dar totodată el exprimă și suferința provocată de intrarea în joc a primelor reflexe și instincte; apariția unor obiceiuri caricaturale rele, cum ar fi sugerea degetului, capriciile, încăpățânările, atacurile de mânie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unul mai mare / la nesfârșit te naști, nezburată / aripă. Numai din somn / se poate trezi fiecare - / din coaja vieții nici unul, niciodată”. Temele vin și revin, se diversifică, se deșiră sau se desfiră în această lirică reflexivă, întreruptă din loc în loc de țipătul unei suferințe adânci. Suferința poetului este însă enigmatică, pe el îl doare ceva între auz și vedere, se prăbușește pe dinăuntru pentru că numărul unu nu se mai poate diviza. O teamă ce duce gândul la Rimbaud și la ideea lui
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea neputincioasă și resemnarea amară a nervilor epuizați, țipătul mut al conștiinței defuncționalizate. Maxima expresivitate se realizează în Visul negru, poem care, având ca moto versul lui E. A. Poe: „Răspunse corbul: Nevermore”, cuprinde ca refren un cuvânt german cu sonoritate asemănătoare: Hungertod („moarte prin foame”). Cu procedee tehnice analoage
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
relevante pentru fizionomia sa artistică. Într-un ciclu precum Zbor de solstițiu, ce pare a fi efigia vocației sale poetice, sentimentul dragostei este înțeles ca „inevitabila dramă a trecerii noastre cosmice” (A vedea). Se imaginează rostogoliri de pe stâncile munților în „țipete de vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
se simte însă o acută tendință de simplificare a structurii textelor, de la dimensiune, dispoziție grafică la metaforism și sintaxă. O disperare blândă se citește în jocurile cu moartea (Jocuri), în versurile religioase, ludic-ermetice (Dansuri). Poezia se zbate între tăcere și țipăt și trece nestingherită din regimul gratuității ludice în cel al tragicului. O anumită influență bacoviană (tristețea, motivul ploii, simplitatea melodioasă), perceptibilă în ultimele două culegeri, se identifică mai clar în Biserica ploii (2001) sau în Spălarea apei (2001), unde moartea
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
în timp ce N.V. a violat-o. Când I.A a vrut să întrețină șă el relații sexuale cu minora a fost interupt de martora C.A. și R.I. care au ajuns la locul faptei ca urmare a zgomotului produs de victimă (țipete și plans). Cei doi au abandonat victim care era în stare de șoc, aceasta find luată de cei doi martori, care au și anunțat organele de poliție. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): N.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a trei faze în dinamica psihopatologică a reacțiilor după cum se poate vedea mai jos: 1) Faza de șoc Aceasta corespunde momentului în care persoana se află sub acțiunea imediată și directă a psihotraumatismului. Emoția dominantă este angoasa manifestată prin plâns, țipăt, agitație psihomotorie dezordonată. În mod egal, se poate nota și o situație inversă; stupoare, inhibiție psihomotorie totală, inexpresivitate emoțională. Aceste reacții emoționale se însoțesc de modificări neurovegetative (cardio-vasculare, gastrointestinale, secretorii, spasme sau tremurături musculare etc.). 2) Faza de adaptare După
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și cine sunt ei, am stat două zile fără apă, fără mâncare și fără posibilitatea de a ne rezolva necesitățile fiziologice, sub o teroare cumplită. La etaj erau camerele de anchetă și timp de două zile n-au încetat urletele, țipetele, gemetele, înjurăturile, insultele și loviturile. Pentru mine, cele două zile au fost hotărâtoare pentru tot restul vieții. Atunci, sub presiunea aceea teribilă, gândurile mele s-au limpezit și s-au conturat foarte clar: țara noastră se află în primejdie de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din 24 - la fiecare etaj erau două birouri de anchetă. A.N.: Arestații erau de toate categoriile sociale? N.I.: Da. Elevi, studenți, profesori, medici, ingineri, funcționari, preoți, muncitori, țărani și universitari. Anchetele au durat trei luni, timp în care urletele, țipetele, gemetele n-au mai contenit. A.N.: Băteau... N.I.: Băteau... ca pe hoții de cai. Anchetatorii erau duri - de fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]