5,392 matches
-
-l recupereze, din nefericire pretutindeni fiind întâmpinat cu indiferență. La un momentdat, un secretar binevoitor de la ambasada Iugoslaviei la București îi oferă sprijinul, deși, după știință să, Tito nu păstra lucrurile de valoare pentru sine, dăruindu-le muzeelor sau altor așezăminte culturale. Norocul le-a surâs întrucât tabloul se află la Vila Albă, de pe Insulă Brioni, una din reședințele lui Tito, urmând a fi preluat de aici pe un diapozitiv. Au urmat mai multe încercări nereușite ale secretariatului președinției iugoslave de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Asemeni unui puzzle, reconstituirea culturii unei instituții se face prin identificarea fiecărui element și prin îmbinarea coerentă a tuturor. Pentru evitarea exceselor de subiectivism, o soluție eficientă este cea a descrierii acelor lucruri care pot fi identificate în mai multe așezăminte penitenciare, precum și a celor care au o anumită constanță în timp. Cultura organizațiilor închise nu se schimbă cu ușurință la intervale scurte de timp. Comparația ascute percepția, fiind calea cea mai adecvată pentru a discerne ce este banal și ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ordonate, curate. Pentru orice străin aflat în inspecție, acest spațiu este penitenciarul. Aici sînt aduși din celule deținuții pentru a vorbi cu oficialitățile. În centru sau în imediata apropiere se află clădirea administrației și biserica (existentă însă doar în puține așezăminte de acest gen). Clădirea administrației are același aspect ordonat, permanent întreținut. Prin comparație cu clădirile arestaților, e vizibilă larghețea cu care se atribuie spațiul unor activități "elitiste". Secretara sau contabila beneficiază de un spațiu considerabil mai mare decît cel al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arhitectura clădirilor, iar aceasta nu are un caracter accidental, ci reprezintă expresia politicilor penale existente în anumite perioade. Dar aceste clădiri pot suporta modificări, îmbunătățiri sau chiar pot fi dărîmate și reconstruite. Chiar dacă este dificil să operezi schimbări în arhitectura așezămintelor de detenție fără să investești sume semnificative de bani, aceasta nu este o scuză pentru menținerea unor condiții ce violează drepturile omului și demnitatea lor. O închisoare corectă este construită astfel încît să dezvolte bune relații între deținuți, să fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
minorilor arestați, în special cei internați în Centrele de Reeducare (circa 180 de minori): camere cu cîte 3-4 paturi, săli de sport, săli de spectacole, școli modernizate, programe educative, terapeutice și de reabilitare socială. Valorile pe care se fundamentează aceste așezăminte pornesc de la ideea că vîrsta fragedă, lipsa de experiență, vulnerabilitatea la toate influențele negative din închisori toate acestea întăresc comportamentele criminale ale minorilor închiși în penitenciare, recuperarea lor fiind mai ușoară într-o comunitate terapeutică de mici dimensiuni, așa cum sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la mine" (Matei, XXV, 36). Într-o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale limitează rolul terapeutic al credinței. Iar această limitare vine dintr-o concepție cu rădăcini în umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zi și tratați în același mod ca și infirmii și cerșetorii. Devenind însă foarte curînd o mînăstire bogată datorită daniilor numeroșilor bucureșteni, ea s-a transformat după dispariția ctitorului ei în principalul loc de recoltare a rentei pe care toate așezămintele monahale o trimiteau la muntele Athos. De-abia Alexandru Ioan Cuza a readus-o la scopul inițial propus de ctitorul ei. "Legenda spune că Domnul Cuza, deghizat în călător, a cerut găzduire la mînăstire cunoscută ca fiind foarte bogată, unde
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre demolări, redactorii lui Marius Tucă, scriu cu atâta înverșunare, ură și dispreț despre demolărea caselor, a cartierelor, a monumentelor istorice, a bisericilor. Domnul Constantin Bălăceanu Stolnici, spunea că Nicolae Ceaușescu își "pusese ochii" pe zona în care se aflau așezămintele Brâncovenești. Pentru ce oare și-ar fi pus Ceaușescu ochii pe zonă?! El nu a lăsat moștenire urmașilor din familie nicio garsonieră deoarece nu avea spiritul politicienilor de azi și nu știa să agonisească averi pentru urmași. El a fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
selecția elitei sociale din pătura mijlocie a populației. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, condițiile economico-sociale ale anului 1935, permiteau o politică liberală care să ducă la alcătuirea acestei elite, pe criteriul muncii și al eficienței. El era convins că "liberalismul politic cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar" nu vor putea fi salvate, decât dacă se va promova liberalismul economic, sprijinit pe instituții democratice și pe o elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale națiunii 346. Din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un provizorat", pentru că lăsa să iasă la iveală un mare număr de contraste în politica promovată. De aceea, georgiștii se declarau "adversarii ireductibili ai acestei formațiuni, sau a oricărei alteia, ce ar încerca să guverneze împotriva literei și a spiritului așezămintelor [...] constituționale"415. 4.2. Georgiștii în fața politicii economice a guvernelor național-țărăniste De la începutul anului 1931, PNL-Gheorghe Brătianu a luat poziție față de majoritatea măsurilor cu caracter economic adoptate de Guvernul Gh.Gh. Mironescu, acordând o atenție deosebită celor din domeniul politicii financiare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în sistemul de conducere al statului român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele două grupări politice acționau pentru apărarea așezămintelor fundamentale ale țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion Sân-Giorgiu572. Atacul partidelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
celor două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică pentru Coroană a fost consensul voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea țării, PNL își exprima speranța că regele va acoperi lacunele și va remedia erorile manifestate deja în scurta existență a noului regim politic 884. Implicarea lui Gheorghe Brătianu în formularea pozițiilor oficiale exprimate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
astăzi gândul întreg: regele care a înțeles nevoile plugărimii este și trebuie să rămână al țării întregi, nimic și nimeni nu poate și nu trebuie să întindă o pânză înșelătoare între el și greutățile obștești. În cadrul temeinic și încercat al așezămintelor constituționale o cârmuire sprijinită pe încrederea națiunii trebuie să asigure României ordine și muncă înăuntru, demnitate și prestigiu în afară[...] Pe linia tradițiilor liberale [...] PNL conștient de tradițiile glorioase al căror fir l-a reluat acțiunea noastră rămâne în mijlocul frământărilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în credința că în viitor numai dezvoltarea liberă a individualităților și un regim stabil și normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a așezămintelor sale constituționale [...]. Politica exernă a României este o politică de pace, de apărare a suveranității naționale și a integrității teritoriului nostru. PNL urmărește întărirea sistemului nostru de alianțe și strângerea unor legărturi cât mai prietenoase cu toate țările, dar îndeosebi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
folositoare. Prin modificarea și îmbunătățirea ei vom reda plugărimii noastre putința creditului ieftin ce astăzi îi lipsește. Și pentru datoriile orășenești se poate găsi o soluție înțeleaptă, fără a zdruncina ideea de proprietate și de credit ce rămâne la temelia așezămintelor noastre. Suntem hotărâțți să luăm toate măsurile pentru ieftinirea treptată a prețului produselor fabricate; vrem însă totodată să asigurăm puncte de desfacere recoltelor și vitelor noastre, spre a le spori valoarea. Dar, mai ales, în aceste vremuri tulburi, vrem să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rămâne o școală a energiei individuale. El nu se întemeiază nici pe clase, nici pe categorii, nici pe corporații, ci pe oameni. Cred că, cel puțin în ce privește țara noastră, ordinea trebuie inversată. Vom putea salva în România, liberalismul politic, cu așezămintele unui regim constituțional și parlamentar numai dacă îi vom da temelia indispensabilă a liberalismului economic, dacă îl vom sprijini pe o nouă elită, pe o pătură mijlocie cu rădăcini înfipte în straturile națiunii, [...] lăsând statului rolul său firesc de directivă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nevoie de aerul libertății pentru a încuraja producția individuală. Ce vom reține, dar din liberalismul, așa cum l-a închegat evoluția istoriei, pentru nevoile de astăzi și de mâine ale țării noastre? [...] Am convingerea că nu vom salva liberalismul politic, cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar, nu-l vom salva decât dacă vom asigura menținerea liberalismului economic; dacă vom sprijini aceste instituții democratice pe o nouă elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale acestei națiuni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și conștiinței românilor. Nu putem privi noul minister [...] altfel, decât ceea ce este: un provizorat. [...] vom fi adversarii ireductibili ai acestei formațiuni sau a oricărei alteia ce ar încerca, în împrejurările prezente, prin samavolnicie să guverneze împotriva literei și a spiritului așezămintelor noastre naționale. Considerăm că o nesocotire a voinței naționale și a expresiunii ei legale, constituie un precedent periculos ale cărei consecințe și răspunderi ar fi incalculabile. Cunoașteți împrejurările în care s-a deschis campania electorală. Era la ordinea zilei întregirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1938, filele 1-3.) Bibliografie Documente de arhivă Arhivele Naționale Istorice Centrale, București: fond familial Brătianu, fond Casa Regală, fond Direcția Generală a Poliției. Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Informativ. Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal. Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges. Documente publicate Avangarda românească în arhivele Siguranței, ediție îngrijită și prefațată de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2008. P.N.L. Acte, explicațiuni și precizări asupra cazului Gh. Brătianu. Demascarea impostorului, Institutul de Arte Grafice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
149 Idem, nr. 269, 15 octombre 1931, pp. 1-2. 150 Idem, nr. 270, 16 octombrie 1931, p. 1. 151 Idem, nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 1. 152 Idem, nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 7, 8. 153 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/10, Statutele PNL votate în Congresul General, București, 1,2,3,4 mai 1930, pp. 1, 2. 154 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1930, p. 1. 155 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/10, Statutele PNL votate în Congresul General, București, 1,2,3,4 mai 1930, pp. 1, 2. 154 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1930, p. 1. 155 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/10, Statutele PNL votate în Congresul General, București, 1,2,3,4 mai 1930, pp. 1, 2. 156 Idem, pp. 3-13. 157 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 1. 158
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Jean Maurer de la Sighioșoara și 6 membri. În județul Durostor, Delegația permanentă cuprindea pe C. Hențescu, președinte, 4 vicepreședinți, un secretar, un casier și 25 membri . "Mișcarea", nr. 819, 824; 14, 21 septembrie 1933; pp. 2-3, 2-3. 180 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLI/5, f. 3-10; "Mișcarea", nr. 819, 824; 14, 21 septembrie 1933; pp. 2-3, 2-3. 181 "Mișcarea", nr. 930, 27 februarie 1934, p. 2. 182 Idem, nr. 985, 10 mai 1934, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
324 "Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931, p. 1. 325 Idem, nr. 178, 1 iulie 1931, p. 1. 326 Idem, nr. 426, 27 aprilie 1932, p. 1. 327 "Mișcarea", nr. 426, 27 aprilie 1932, p. 1. 328 Ibidem; Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar CCII/ 10, Statutele P.N.L. votate în Congresul General, București, 1,2,3,4 mai 1930, p. 1. 329 Articolul "Rolul partidelor politice", apărut sub semnătura lui N.N. Stănescu, în Mișcarea, nr. 153
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vol. II, Editura Machiavelli, București, 1999, p. 215. 342 Între "bătrânii" liberali care susținuseră reîntregirea partidului se numără C. Angelescu, N. Săveanu, Victor Antonescu ș.a. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2; Biblioteca Națională, Așezămintele Ion C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLV/ 3, f. 52. 343 Ion Calafeteanu îi numește pe georgiști "tinerii liberali", deși în mod obișnuit în istoriografie sintagma "tinerii liberali" este atribuită membrilor unor grupări din interiorul PNL tradițional
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]