60,912 matches
-
a defini, în numele revistei, un punct de vedere înnoitor în această chestiune. În 1927 publică, în Viața Românească, două studii esențiale: Etic și estetic și Fenomenul românesc, acesta din urmă de importanță fundamentală. El căuta, aici, formula sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Se vede că incompatibilitățile de sensibilitate sunt incitante și productive. În legătură cu opera lui Ion Pillat, majoritatea interpreților, aflați, de altfel, în deplin acord cu scriitorul însuși, au susținut existența a trei mari perioade distincte ale operei sale poetice. Cea dintîi, așezată sub emblemă parnasiano-simbolistă, ar fi definită ca stadiu de ucenicie la școala poeziei franceze de la sfârșitul secolului trecut, perioadă în care tânărul poet și-a însușit deopotrivă un univers imaginar și niște tehnici definitorii pentru aceste orientări. Personal, am situat
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
tradiție vie-tradiție moartă etc.), în care este atrasă și relația jungiană animus-anima, repartizată de interpret, cam prea strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor. Sub semnul acestui conflict dintre doctrină și imaginație este așezat comentariul la volumul Satul meu (1925), în care primează, evident, programul tradiționalist ce privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Don Juan, Romeo/Tristan, Don Quijote etc.): "Printr-o răsturnare spectaculoasă a relației mimetice, viața dobîndește rol de fenotip care își trădează genotipul literar. Nu literatura descoperă, copiază și ilustrează o tipologie cu sursa în viață, ci invers." Pecetea literaturii se așază peste lume. Scriitoarea identifică două ipostaze ale cratilismului, coexistente, dar în pondere diferită în operele atinse de "melancolia descendenței": "Pe de o parte, preocuparea pentru sursele, modelele, principiile generative ale literaturii. Pe de alta, interesul pentru desfășurarea concretă a procesului
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
răi. Că treaba i s-a părut grea și a renunțat. "E greu, zice el, să deosebești răul de bine, fiindcă totdeauna răul poate să ia înfățișarea binelui și invers. A zis asta, scurt s-a întors și s-a așezat pe locul lui în bancă. Senzație neplăcută după ce quakerii și-au încheiat ședința. Că ei vor să fie altfel decît ceilalți, decît toată lumea; la mijloc, mi se pare o ipocrizie... Romanul și negresa, Des Moines. 28 decembrie 1978. Clima dulce
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
înțelege nimic. Lucian Vasiliu nu este un om ușor impresionabil; e, mai degrabă, sceptic, nu se lasă emoționat de primul contact, iar jurnalul și l-a redactat după venirea în țară, lăsînd, așadar, timp notațiilor de la fața locului să se așeze, să scape tocmai de glazura emoției fatale de la întîlnirea cu o altă lume. Și această altă lume se compară doar cu ea însăși. Lucian Vasiliu a plecat în aventura sa (pentru că, în adevăr, este o aventură să călătorești cu trenul
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
și publicat în revista Formula AS, văduva scriitorului își amintește cum munca la roman se asocia cu suferința fizică: "Mircea începuse acest nou roman, când au apărut primele semne ale bolii. Asta se întâmpla în 1988. Ei bine, de câte ori se așeza la masa de scris, apăreau crizele lui febrile. Chiar și la Marsilia, în Franța, unde urma chimioterapie, era urmărit de această ciudată coincidență. [...] De fiecare dată când lucra la roman, se întâmpla ceva: i se făcea rău, apăreau complicații, avea
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
primit în decursul timpului de la tot felul de lume. Destule au astăzi valoare documentară. Printre autori se numără scriitori cunoscuți din vechile generații, care nu mai sînt în viață. Locul scrisorilor este în cadrul operei fiecăruia. Cineva va trebui să le așeze unde se cuvine, după ce eu voi găsi timpul și răbdarea să le clasez și să le comunic. Le-am recitit nu numai cu încîntare, dar și cu melancolie. Unele scrisori sînt emoționante, prin parfumul altor vremi care se răspîndește din
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
sării din pat privind peste săliță spre ușa de vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte locuri, probabil, se luptau îndîrjiți pe patul de lemn avînd în loc de cearceaf o rogojină, - văzusem bine, foarte nouă. El, în nădragii dați jos, cu labele picioarelor în tîrlici, cu cureaua cazonă desfăcută atingînd rogojina. Femeia, ceva mai tînără
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
asumare integrală a condiției păgîne, pre-culturale sau post-culturale, a comprehensiunii și scrierii". Analizînd studiile dedicate eseului, Alina Pamfil le împarte în cele care situează discuția în spațiul sistemului (al abaterilor de la sistematic, în Valențele discursului asistematic) și cele care o așează în zona genurilor literare (al încadrărilor, trădărilor și cuprinderilor incomplete, în marginile genurilor, Valențele discursului ageneric). în încercarea de a-i găsi invariantele, Georg von Lukács, Theodor W. Adorno, Wolfgang Müller-Funk, dar și alții, postulează eseismul ca mod de gîndire
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
Pariul unei asemenea instituții cu publicul și cu propriul său viitor este cu atît mai important cu cît ea trebuie să se înscrie, fie și prin acțiuni prudente, în ceea ce este realmente contemporan. Or, pe imensa orizontală pe care se așază contemporaneitatea se găsesc de toate: de la culorile de pămînt și angobele neolitice și pînă la cele mai complexe construcții fictive de tip hollywoodian sau pînă la reconstrucția vieții înseși în cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
lui Țancu bătrînul, se pierd din calea taberei și a jandarmilor, își ridică un bordei în satul Vlădeni și se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și ai lui, lucrînd, toți trei, cu înverșunare. Aveau clienți din plin și sătenii îi stimau pentru vrednicie și rapiditatea execuției lucrărilor. Ceilalți țigani se mirau de atîta înverșunare în muncă și o căinau pe copilă că muncește cot
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
mîna destinului ("Asta nu-i mai întîmplare. Asta-i voia lui Dumnezeu!, zise bătrînul".). S-au întreprins, într-o săptămînă, pregătirile pentru nuntă, care se petrecu în ospăț mare, cu masa întinsă trei zile. Tinerii însurăței, la stăruința Rusalinei, se așezară în satul Vlădeni, satul amintirilor ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
descompunere, neamul acesta care are toate însușirile în afară de cea capitală: instinctul statal. Crima elitelor conducătoare românești constă în pierderea acestui instinct..." Să punem, în loc de instinct statal, autoritate, și vom vedea că istoria se repetă. Nu istoria atotștiutoare pe care o așează Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede, dar istoria care dă naștere paradoxului după care toate teoriile în favoarea spiritualității românești, bineînțeles, ortodoxe, sfîrșesc în nevoia statului național puternic, condus de români verzi și curățat de alogeni. Va să zică "revoluția
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
mirosul florii / și pe vîntul care bate / îți compun această carte". Cele mai amuzante sînt detaliile banale prezentate ca acțiuni pregătitoare și însoțitoare ale scrisului - "Aseară la ora șase / mi-am tras scaunul la masă / și pe el m-am așezat / și de scris m-am apucat". Evident, în mod simetric începutului e tematizat și sfîrșitul comunicării, așa cum se întîmplă în fragmentul care urmează, introdus tot printr-un vers de tipul "descriere de natură": "Bate vîntul de la munte, / aș avea de
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
contest rezultatul numărătorii și corectitudinea Comisiei, întrucît în mod sigur cei pe care știam că eu îi tăiasem de pe listă nu puteau să fi obținut "deplina unanimitate"". Sau o altă "opoziție", pe cît de cruntă pe atît de imaginară: "Ne așezăm și reîncepe obsesia mea tiranică, rușinoasă, de psihopat; sînt invizibil, am la mine "dublu-express"-ul de 7,3x74 R, arma mea de urși și mistreți. Crucea lunetei se așează ușor pe fața lui plină de pete, între ochi. Nu! Moarte
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
altă "opoziție", pe cît de cruntă pe atît de imaginară: "Ne așezăm și reîncepe obsesia mea tiranică, rușinoasă, de psihopat; sînt invizibil, am la mine "dublu-express"-ul de 7,3x74 R, arma mea de urși și mistreți. Crucea lunetei se așează ușor pe fața lui plină de pete, între ochi. Nu! Moarte prea rapidă. Mai bine trag întîi în ea, să-l văd cum suferă... Gînduri de om de 60 de ani! Există însă și un alt fel de-a fugi
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Părea o nebunie absolută să străbatem mulțimea în sens invers curgerii ei. Piera a simțit, fără să spun un cuvînt, cît de tare mi-aș dori să ajung sus, să intru, fie și cîteva minute. Un porumbel mi s-a așezat, tăcut, pe umăr. M-a ajutat să zbor? Nici azi sau de cîte ori am mai fost acolo n-am înțeles cum a fost posibil. Garda elvețiană ne-a oprit în fața intrării și ne-a spus, sec, că Basilica s-
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
se amesteca cu disperarea. A sosit Papa. Am cerut un radio mic și am urmărit trecerea lui pe aici, atît de aproape de mine. Într-o noapte, tîrziu, am rugat o asistentă să mă ajute să cobor din pat. M-am așezat în genunchi. Cred că m-am rugat. O vedeam pe Maria cu Isus în brațe, cu capul pe spate. "Nu-ți fie frică...". Papa a repetat deseori aceste cuvinte, pe care și Isus le spusese apostolilor săi. L-am auzit
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
cîteva ori, a rămas fixat. O vreme. Pentru noi, pentru totdeauna. Cînd am ajuns acasă, ora era pe ecranul televizorului. Mare. Iar clopotele băteau. Am simțit, paradoxal, că sînt din nou puternică, curajoasă, că iubesc lumina și că ea se așează, iarăși, pe fața mea. Că intru, nu știu pînă cînd, în armonie cu mine și cu povestea mea. "NU VĂ FIE FRICĂ!..." Doi foști colegi ai mei filologi, cu unul dintre ei purtam, cîndva, discuții palpitante despre Muzeul }ăranului Român
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
și de serioasă și sistematică fundamentare teoretică și de educație corespunzătoare prin instituții gen, pentru a da un exemplu, New Europe College, întemeiat la București, în 1993, de Andrei Pleșu." Patapievici e citat cu un portret al antieuropeanului, GDS este așezat în descendența gândirii liberale de tip Zeletin-Lovinescu... Or, din câte știm cu toții, aceștia au fost mai mult sau mai puțin acuzați, în dezbaterea pe marginea elitelor de anul trecut, de a fi promotorii ideilor nedemocratice de dreapta în tradiția gândirii
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
romanul de familie. Un roman al destrămărilor, al micilor drame date la "remaiat", toate consumate în spațiul cam strîmt al unei bucătării de bloc, între o cafea și o porție de salată ŕ la russe. O anume "acceptare" domoală se așază, cu iertările rezervate, de obicei, unor tempi passati, peste toate întîmplările care, fără să fie de viață și de moarte, au tocit și îndrăzneala și bucuria, pînă la urmă, de-a vorbi pe șleau. De ea dă seama, ca un
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 315. Norme de redactare Puține texte ne așează mai pertinent în mijlocul misticii gregoriene. Găsim deci concepția despre viața spirituală ca ascensiune (ἀνάβασις), ca urcuș al unei scări (βαθμός). Sunt imagini clasice pentru a descrie ascensiunea dorinței. La început, e vorba de o deșteptare a dorinței, care corespunde primelor
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
atunci când vin special să-și pupe câinii. Ei bine, la acel pian, cântă cine credeți? Cântă un câine buldog, urât, teribil de urât, cu fălci ca de hipopotam, bătrân, șleampăt, singuratic, dar care este înzestrat cu ureche muzicală. Nemernicul se așează cu labele din spate pe-un scaun plușat, dar apasă pe clapele pianului cu labele din față. Și se-aude ce se-aude.
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
susținut politic fiind, individul a obținut la licitație de 17 ori prețul anterior pentru operația cu pricina. Bănuim că, dorind așa de firesc să fie și omul succesorului lui Miron Mitrea la Transporturi, va mai scădea din pretenții. Pînă se așează gunoaiele, e necesară oarece precauție. l Dacă numai Gigi Becali ar vorbi cum vorbește, dacă numai Dumitru Dragomir ar declara nonșalant că legea nu e făcută pentru el, am spune că e un fenomen de subcultură din lumea sportului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]