5,956 matches
-
mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de traumatism: plăgi ale capului, gâtului, toracelui, abdomenului, membrelor și coloanei vertebrale; 3. Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas, rinichi). 5. Forma anatomopatologică: plăgi simple limitate la planurile superficiale. Sunt obișnuit regulate și au o evoluție simplă. compuse, când plaga
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mare responsabilitate mai ales în plăgile împușcate oarbe sau bipolare. În funcție de localizarea topografică a leziunii se vor căuta semne caracteristice de interesare a organelor situate în aceste regiuni: emfizem subcutanat, pneumotorax, hemotorax la torace, semne de peritonită sau hemoragie la abdomen etc. Examenul clinic general va căuta să stabilească reacția organismului consecutivă producerii plăgii. Semnele sunt polimorfe și sunt în funcție de importanța secțiunii traumatice, a hemoragiei ca și septicității plăgii. Ca urmare pot să apară semne respiratorii, cardio-vasculare, renale, infecțioase. Examenul clinic
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rece Este utilă și argila, o linguriță într-un pahar cu apă (lăsată să stea 24 de ore), dimineața pe stomacul gol, cure de cca. 3 săptămâni, cum am mai spus la 4, sau sub formă de cataplasme reci pe abdomen. Cărbunele vegetal, un important remediu. Datorită capacității sale mari de adsorbție (fixare pe suprafață a unor elemente), cărbunele medicinal (în special vegetal) este un mijloc terapeutic foarte prețios. Administrat intern (una sau două pastile, cu apă, după masă) cărbunele adsoarbe
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
fi diagnosticați anterior. Bolile cronice respiratorii (bronșita cronică, astmul bronșic, BPOC etc.), cardiace (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, valvulopatii, etc.), hepatice (insuficiență hepatică în cadrul cirozei), renale (insuficiență renală cronică) determină riscuri suplimentare importante în cazul unei intervenții chirurgicale. Operațiile anterioare pe abdomen, prin sindromul aderențial pe care îl determină, pot contraindica anumite tehnici chirurgicale (laparoscopia) sau pot indica un diagnostic (ocluzie intestinală pe bride și aderențe postoperatorii). condiții de viață și muncă; se vor nota: fumatul (numărul de țigări cu sau fără
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pe segmente ale corpului. 4.1.2.1. Examenul pe aparate și sisteme a. Starea generală, poate fi: gravă, mediocră sau bună; vom analiza aspectul bolnavului, (de ex.: un pacient cu fața chinuită de durere, speriat, cu trunchiul flectat pe abdomen este sugestiv pentru un sindrom peritonitic), atitudinea (paralizii, șchiopătare, susținerea și protejarea membrului traumatizat de cel sănătos, opistotonus tetanos etc.), mersul (ataxic în leziunile tabetice sau cerebeloase), faciesul (peritonitic hippocratic , palid, cu cearcăne cianotice, nas ascuțit, bărbia proeminentă), starea de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sau reducerea diurezei oligo-, anurie). Peteșiile, echimozele pot trăda o tulburare de coagulare. c. Țesutul celular subcutanat: gradul de dezvoltare al acestuia va confirma aprecierea stării de nutriție prin IMC; se explorează prin efectuarea pliului cutanat pe fața antero-laterală a abdomenului și toracelui (normal cca. 2 cm). Prezența adenopatiilor (lanțuri ganglionare superficiale) trebuie semnalată; se va nota: numărul, localizarea, consistența, mobilitatea ganglionilor și dacă sunt sau nu dureroși spontan sau la palpare. Interesează de asemenea momentul apariției și dezvoltarea lor (rapid
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
arteriopatii periferice. h. Aparatul digestiv: anamneza va preciza apetitul, scăderea ponderală, grețurile, vărsăturile, durerea și caracteristicele ei (sediu, durată, intensitate, iradiere, ritmicitate, periodicitate etc.). La inspecție se va urmări: cavitatea bucală (prezența protezelor dentare poate împiedica/ îngreuna intubația oro trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
iradiere, ritmicitate, periodicitate etc.). La inspecție se va urmări: cavitatea bucală (prezența protezelor dentare poate împiedica/ îngreuna intubația oro trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
precizează diagnosticul în colecistita acută, pancreatită, formațiuni tumorale), echografia Doppler (evidențiază malformații vasculare), endoscopia (în hemoragiile digestive superioare și inferioare poate avea rol diagnostic sau/și terapeutic alcoolizări, electrocoagulări) etc. Un loc important în urgnețele chirurgicale abdominale este ocupat de abdomenul acut traumatic. Semiologia este polimorfă, rezultând prin asocierea mai multor sindroame (peritonitic, de hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ori montate la un drenaj sub acvatic tip BȘclère. Monitorizarea lichidului drenat trebuie să fie strictă; astfel o cantitate de sânge mai mare de 100 ml/oră din pleură, necesită toracotomie de urgență. Examenul aparatului digestiv: După orice intervenție pe abdomen peristaltica gastro-intestinală este inhibată temporar, reluându-se după circa 24 ore pentru intestinul subțire și după 48-72 ore pentru stomac și colon. Aceste perioade sunt sensibil prelungite în suturile și anastomozele gastro-intestinale; de aceea, sonda nazo-gastrică este absolut necesară post-operator
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD peste 110 mmHg), abdomen meteorizat, destins, fără reluarea tranzitului intestinal, ascită, infecția, dehiscența, eviscerația plăgii operatorii, modificări cu peste 20% ale valorilor probelor biologice, imagini radiografice sau/ și echografice patologice. Urmărirea atentă a pacientului după operație, permite diagnosticul și tratamentul precoce al complicațiilor (de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
brațelor În partea de pregătire a corpului pentru lovirea mingii, brațul cu racheta se retrage până în dreptul genunchiului drept, cu încheietura pumnului în extensie. Brațul stâng, orientat spre partea dreaptă și în jos, cu cotul îndoit, în poziție transversală față de abdomen, ajută la echilibrarea corpului. Acțiunea picioarelor Piciorul stâng pivotează spre dreapta până când ajunge cu talpa orientată întrun unghi de 450 față de perpendiculara pe fileu. Piciorul drept flexat ușor din articulațiile gleznei și genunchiul, se duce înapoia piciorului stâng, cu vârful
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
pregătirea corpului pentru lovirea mingii, din poziția fundamentală, brațul cu racheta, cu cotul îndoit, se retrage înapoi până în prelungirea axei umerilor, cu rama rachetei la nivelul dintre bazin și umăr. Brațul stâng, cu cotul îndoit, aflat în poziție transversală față de abdomen, este orientat spre partea dreaptă, ajutând la echilibrarea corpului. Acțiunea picioarelor Piciorul drept pivotează spre dreapta și se așează pe toată talpa, într-un unghi de 450 față de perpendiculara pe fileu, cu greutatea corpului repartizată pe el. Piciorul stâng se
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
racheta continuă mișcarea înainte și în jos, prin fața corpului, până când vârful rachetei ajunge la nivelul bazinului în partea stângă (dreapta pentru stângaci) a corpului, cu vârful orientat în jos. Brațul stâng, cu cotul îndoit, se află în poziție transversală față de abdomen Acțiunea picioarelor Ca urmare a elanului din timpul lovirii mingii, piciorul drept face un pas mic înainte și se așează pe pingea în fața piciorului stâng. Piciorul stâng, care suportă greutatea corpului, cu genunchiul în flexie pronunțată, se află pe teren
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
înainte, la nivelul genunchiului piciorului drept, cu cotul întins, pregătit pentru trecerea mingii peste fileu printr-o contrascurtă, sau o minge în clear. Brațul liber, îndoit din cot, relaxat, orientat spre partea dreaptă și în jos, în poziție transversală față de abdomen, echilibrează corpul în timpul deplasării Acțiunea picioarelor Pentru deplasarea perpendiculară pe fileu, primul pas se face în față cu piciorul drept. Acest pas se execută sub formă de fandare înainte, urmărindu-se ca unghiul de flexie a genunchiului să fie de
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
particulare în funcție de potențialul metastatic pe căi diferite; al doilea aspect, legat de anatomia limfaticelor regionale afectate, care duc la invadarea ganglionilor proximali și care este mai puțin periculoasă decât creșterea similara în ganglionii adiacenți vaselor mari, structurilor vitale profunde din abdomen. * Carcinoamele intra abdominale gastrointestinale au un potențial crescut de metastazare pe suprafața peritoneală, fără a fi lămurita cauza: fie datorită proprietăților biologice speciale, fie oportunității anatomice. Frecvența metastazelor limfatice, transcelomice și extinderea hematogenă diferă în parte la diferite tumori gastrointestinale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
la tumorile localizate mai proximal, în aceste situații radioterapia postoperatorie ar putea preveni recidiva locală (Tamm, 1987Ă în carcinoamele pavimentoase. Adenocarcinoamele esofagului inferior infiltrează frecvent cardia, fundusul și mica curbură gastrică. Este esențială excizia gastrică pentru o limfadenectomie adecvată în abdomen și aceasta va trebui să asigure o distanță minimă de 5 cm sub limita macroscopică a tumorii. Trebuie de luat în considerare și asigurarea marginii radiale ale tumorii, în special la tumorile joncțiunii, excizia în continuitate a pilierilor și diafragmului
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și abord transhiatal. Cele mai multe cancere esofagiene se rezecă prin abord combinat abdominal și toracic. În tumorile esofagului inferior și cardiei se preferă toracotomia laterală stângă care permite accesul esofagului până la arcul aortic și în același timp accesul la 63 viscerele abdomenului superior prin incizia periferică a diafragmului. Tumorile esofagului mijlociu și superior se abordează prin toracotomie antero laterală și laparotomie mediană superioară, după tehnica Lewis. În tumorile esofagului inferior se pătrunde în torace prin spațiul 6 sau 7 intercostal stâng. Dacă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
toracotomie antero laterală și laparotomie mediană superioară, după tehnica Lewis. În tumorile esofagului inferior se pătrunde în torace prin spațiul 6 sau 7 intercostal stâng. Dacă explorarea arată că rezecția este posibilă se incizează și diafragmul periferic și se explorează abdomenul superior, invazia gastrică, ganglionară și ficatul. Esofagul este mobilizat la 5 cm deasupra tumorii. În cazul carcinomului pavimentos, posibil multicentric, se practică esofagectomia subtotală. Disecția se practică pe peretele esofagian, cu ligatura ramurilor din aortă și ramurile vagului sub carină
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
îmbunătățească rata vindecării. În cancerul pavimentos, limfadenectomia metodică cu evaluarea numărului ganglionilor invadați este de semnificație prognostică (Akiyama, 1994Ă ca și proporția ganglionilor invadați față de cei extirpați (Roder, 1994Ă. Deși există un entuziasm considerabil pentru efectuarea limfadenectomiei în 3 câmpuri (abdomen, torace și gâtă în Japonia (Akiyama, 1994Ă, această abordare nu a fost prea răspândită în rândul chirurgilor occidentali. Este totuși indiscutabil că această disecție ganglionară metodică contribuie la acuratețea stadializării finale a bolii. Rezultatele au arătat că în absența tumorii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
metodică contribuie la acuratețea stadializării finale a bolii. Rezultatele au arătat că în absența tumorii reziduale există o îmbunătățire a supraviețuirii la 5 ani în comparație cu operațiile incomplete (Roder 1994, Lerut 1994Ă. Disecția ganglionară formală într-un câmp este limitată la abdomen și cuprinde ganglionii cardiei drepte și stângi, ganglionii micii curburi, ganglionii arterei gastrice stângi, hepaticei și splenici. În disecția în 2 câmpuri se adaugă limfadenectomia toracică și include ganglionii paraaortici și canalul toracic, ganglionii paraesofagieni, ganglionii hilului pulmonar drept și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
limfatici cervicali (Akiyama 1994Ă. Nu sa demonstrat că limfadenectomia în 3 câmpuri îmbunătățește supraviețuirea la pacienții cu adenocarcinom și s-a acceptat că operația se însoțește cu un risc crescut al morbidității postoperatorii. Există multe grupe ganglionare în mediastin și abdomen și unele sunt disecate de rutină. Grupele majore sunt: 1. Grupul ganglionar mediastinal superior, care include ganglionii din jurul nervilor recurenți laringieni, ganglionii de pe arterele brahiocefalice și subclaviculare, ganglionii paraesofagieni, paratraheali și din jurul ligamentului arterial. Ganglionii de pe artera brahiocefalică și subclaviculară
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]