KorAP: Find »[drukola/base=abil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...108 >

2,695 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

nebun, vai, nu te poți „aranja”, nu poți intra În acel joc interesant al „păcălitorului păcălit”, adică să Încercăm să-l „păcălim”, În timp ce el ne păcălește cu adevărat; el, de altfel, fiind de profesie politician, e mai abil, mult mai abil și mai consecvent În intențiile sale decât suntem noi În stare să fim!... Acestea și altele le-am spus apoi, În acea noapte prelungită, și țin minte că, mergând În dimineața alburie spre casă, Liiceanu, care mi-era mai apropiat

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
stratagemă și au criticat conducerea Gazetei literare că „persistă” În a-i publica pe cei doi poeți, deși fuseseră „sesizate” „tendințele lor burgheze” etc., etc. Apoi, Cezar și Nichita au debutat În volum În colecția „Luceafărul”, iar Paul, Încă o dată abil, nu i-a făcut prefața lui Nichita la acest volumaș, ci lui Cezar; În schimb, nemaistăpânindu-și entuziasmul, i-a făcut În Gazetă... lui Nichita o dublă cronică la primul volum În pagina doi, jos - locul sacru al cronicii literare

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
talentului imitației” și de oportunism evident al lui T.P., dar criticii serioși, precum Crohmălniceanu, D. Micu și alții, care Îi ridicau osanale chiar și În privat, nu și-au dat seama că sunt păcăliți de un „tinerel Îmbătrânit” și extrem de abil În „adaptare socială”? Și, mai grav, că păcălesc la rândul lor sute și mii de elevi, profesori, indicând o falsă valoare?..Ă Interesant, extrem de interesant la acest capitol al „imitației” este faptul că și nebunii, unii dintre ei, paranoizi de

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
evident, nu este „una și aceeiași”, ca și „proștii” care „o poartă”. Există proști „umili” și proști „Îngâmfați”, proști care au putere socială și, cum o aminteam mai sus, prin cele două exemple, Hitler și Ceaușescu, „falși proști” suficient de abili pentru a juca acest rol și a-i prosti pe cei „deștepți”, „prostiți” de propria lor aroganță. Apoi, „proști” care-și apără doar micile lor interese, dar și „proști cu pretenție”, care vorbesc „În numele unor idealuri sau principii”! De acești

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
clasă, ale urii față de capital și capitalism, față de intelectuali, de biserică etc.Ă s-au „perimat”, dar... se pare, categoria „proștilor” a rămas, În mare, cam aceeași, ca și cea a „deștepților”. Deștept, știm, nu Înseamnă inteligent, ci treaz, ins abil, apt de a profita de mersul lucrurilor și de „prostia” celorlalți, chit că „prostie” Înseamnă adeseori bună-credință, candoare, gravitate În fața vieții, demnitatea persoanei. 11 Da, de „proști” nu m-am ferit și nu m-am temut niciodată; dar de „nebuni

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
adolescență. Când au sclipit, au „performat”, uimind, uneori chiar stupefiindu-i pe adulții din preajmă, părinți, educatori, dar și pe alții, gazetari de exemplu, În goana după „senzațional”. Forme mimetice de care se Îndrăgostesc unii pedagogi, maimuțăreala, uneori extrem de iscusită, abilă, inventivă, a valorilor lumii adulte, a problemelor ei, a creației chiar. (Nu vorbim aici, bineînțeles, de acele zone În care precocitatea este „la ea acasă”, cum este matematica, talentul „instrumental” la muzică, iar astăzi informaticaă Dar pe noi ne-au

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
cred valabilă, nu mă contrariază dacă unul sau altul dintre colegii mai tineri vor zâmbi la definiția mea a ratării, cea care trece numai prin realizare. Ceilalți, toți ceilalți fiind falși ratați, pozeuri, „scamatori ai valorii”, „maimuțe superioare extraordinar de abile”, care-și joacă perfect rolul, imitând marile modele, nu numai În „creația” lor, dar și În gestica și comportamentul social, de zi cu zi, În interviuri, dispute, apariții publice, „boli profesionale”, ticuri, alcool, depresii, amor sau prietenie! Obiecția cea mai

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
și alții crezi că-ți vor fi recunoscători pentru „nașterea” cu care-mi Împui urechile?! Ha, ha, eu nu sunt total convins! Dacă, bineînțeles, trebuie să credem că „nașterea este un hazard”! Și trebuie să recunoaștem că ai fost destul de abil ca să Îmbraci acest eveniment și „bijuteriile” Întâmplării: „posibilitatea” cuiva de a se naște „la Întâmplare” pe un continent sau altul, În junglă sau la poalele Everestului, În casa unui milionar scârbit de viață sau În bidonville-ul enorm al unui oraș

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Occident, În primul rând, deoarece, În tot deceniul opt, Ceaușescu se bucura Încă de un sprijin amplu, politic și mediatic, iar În țară, nemulțumirile, tot mai accentuate, vizau mai degrabă un compartiment sau altul al vieții sociale; de altfel, destul de abila mascaradă naționalistă buimăcea pe nu puțini. Ceea ce oponenții lui Ceaușescu din exterior ignorau era că toate criticile care i se adresau ca exponent și responsabil pentru mizeriile populației, el și camarila sa le luau ca „un atac la șeful statului

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
a făcut cerere de azil politic. (Urma să primească cetățenia franceză după câțiva ani.Ă „În spatele meu” se prăbușea România, Înecată printre țările comuniste din Est, dar alegând forma cea mai absurdă de centralism comunist, condusă de un dictator extrem de abil, cu multe relații occidentale și În ceea ce se chema pe atunci „lumea a treia” și care, simțind că se clatină rigoarea „Bibliei moscovite!”, a trecut, cu o insolentă nonșalanță și o demagogie pe măsură, spre un fel de național-comunism, Încercând

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
În primul rând! -; Cioran mă aproba aproape Întotdeauna când Îi afirmam credința mea că e vorba, În cazul crizei politice grave pe care o traversam, de o evidență a „nepregătirii” noastre civice și politice În fața unui „domnitor” Încă o dată extrem de abil, de apt de relații faraminoase externe - ca și unul dintre cei ai medievalității noastre târzii. Spre deosebire de Unguri sau de nobilii Polonezi, noi nu am avut, În secole, reflexul de a ne forma structuri capabile de a se opune Domnului autohton

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
această suprastructură În afara financiarului, politicianului, omului de cultură, izolați, alungați, Închiși sau exterminați, se afla și Țăranul mijlocaș, numit și „chiabur”, insul cu autoritate al satului românesc și rezistent contra spolierii și dezrădăcinării agricultorului și păstorului român. Nu, Ceaușescu, mai abil, cu mult mai viclean - o viclenie și o abilitate care l-au dezechilibrat chiar și pe cel care le exersa! -, el nu mai avea nevoie de tortura și de izolarea fizică pentru „a lupta contra dușmanului de clasă”! El Își

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
S-a instalat teama și nesiguranța oricărei așezări, teamă care, cimentată În secole, ne-a impregnat firea, caracterul și reflexele. Peste aceasta, o spune tot Drăghicescu, ăn cei vreo 160 de ani de dominație și de jaf fanariot - fanarioții care, abili, s-au Încuscrit cu familiie boierești locale, vechi! - s-a așternut pânza densă și sufocantă a moravurilor orientale, toate acele minusuri, defecte și păcate de care ne acuză străinii și de care ne acuzăm noi Înșine: corupția și lenea, două

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Ale temperamentului „postromantic” sau, mai știi, „preromantic”, cum Îmi place uneori să glumesc. Doar pe jumătate!... Viața noastră, a scriitorilor, a artiștilor, e făcută indubitabil din singurătate, din singurătăți. Dar trebuie o bună doză de imbecilitate, dacă nu de mediocritate abil ascunsă ca să te plângi de acestea și de acestea! Este ca și cum medicul s-ar plânge de rănile, de puroiul și disperarea acută pe care trebuie s-o asiste, s-o privească, s-o Îndure el Însuși, luptând nu numai cu

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

mult. Abia acum ne e lămurită toată tensiunea acelor zile, cabala urzită, atacurile concentrate împotriva sa, toate acestea stârnind reacția de apărare atât de firească la omul hăituit. Oare chiar o fi vrut Maiorescu să-l menajeze, să-l ferească abil pe Eminescu de consecințele implicării în acțiunile Societății "Carpații" declarându-l "nebun"? A scăpat stratagema de sub control la un moment dat? Cunoaștem acum faptele, cunoaștem acuzațiile, dar un verdict cine poate da? Volumul profesorului Codreanu întră însă în toate detaliile

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
care are loc fără ajutorul vreunui factor exterior"), filosofia Zen și până la dezlegarea Codului lui Da Vinci, a cărui ideologie este demontată punct cu punct de către un specialist în istoria bisericii creștine (Bart D. Erhman), autorul cărții se mișcă foarte abil printre acestea, iar armele seducției sale sunt, de cele mai multe ori, argumente bine cumpănite. În final, se face o pledoarie pentru transdisciplinaritate, aceasta fiind ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Cartea se încheie, într-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

erau utilizați atât pentru culegere de informații, cât și pentru filaj pasiv (observare) sau activ. După modul de recrutare, respectiv utilizare, aceștia se împărțeau în: 1. Agenții acoperiți erau „clasa de elită a auxiliarilor”, fiind în aceeași măsură capabili și abili, reprezentând „maeștrii serviciului invizibil”. Eugen Bianu a apreciat și calitățile agenților femei cărora le oferă o motivație plauzibilă: „«curiozitatea înnăscută a femeii», cu interminabilele-i întrebări, cărora, de obicei, nu li se dă o importanță deosebită”. Totodată, calitățile native - „aproape

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
preotul de la biserica bulgară din localitatea respectivă. În această perioadă, la mijlocul anilor ’20, serviciul de informații al U.R.S.S. a ajuns la concluzia că „terenul este prielnic pentru întreprinderea de acțiuni teroriste și de propagandă comunistă”, astfel încât, în urma unor manevre abile, a reușit prin emisarii săi „să scindeze Societatea «Dobrogea» în două” și anume V.D.R.O. și D.R.O.V.D.R.O. (Organizația Internă Revoluționară Dobrogeană) reprezenta fosta organizație „Dobrogea”, cu un caracter naționalist-iredentist, în timp ce D.R.O. (Organizația Revoluționară Dobrogeană) avea un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fi filat cu discreție, dar Niman a fost arestat de două ori și i s-au făcut percheziții domiciliare, fără însă a fi găsite documente compromițătoare. Pentru documentarea activității acestuia, Bogomoletz i-a introdus în anturaj o femeie frumoasă, „detectivă abilă”, care a ajuns să întrețină relații intime cu acesta și astfel să-i cunoască programul, cunoscuții și secretele deținute. Relațiile dintre D.P.S.G. și Intelligence Service s-au deteriorat la jumătatea anului 1928, în principal din cauza suspiciunilor părții române că un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Schmidl), doi cu sentimente ostile țării (Pavel Matefi și Carol Donath) și un șovinist (Ștefan Filip). În cadrul Legiunii de Jandarmi Argeș se aflau în supravegherea organelor contrainformative un număr de șapte militari, toți minoritari: Vasile C. Nenciu (bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fie atribuite „numai” personalului specializat, în raport cu importanța cazului, pentru a nu mai diminua în fața justiției autoritatea Ministerului de Interne. La începutul anului 1939 s-a desfășurat și o acțiune informativă, care a oscilat între informații reale și o posibilă propagandă abilă a serviciilor de informații germane. În primele zile ale anului 1939, Ministerul Afacerilor Străine a trimis către Ministerul de Interne adresa nr. 76857/939, prin care a comunicat unele date provenite de la Legația României din Elveția referitoare la inițierea unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Comisariatul Poporului pentru Apărare, nu s-a remarcat prin nici o funcție de comandă, ci prin cea de ajutor politic al comandantului Academiei Militare. Comisarul de armată gradul II Piotr Alexandrovici Smirnov, caracterizat drept „om de talent, cu calități oratorice, însă un abil oportunist”, a activat la conducerea Direcției Politice din Districtele Militare Bielorusia și Leningrad, apoi a avansat locțiitor al comisarului Poporului pentru Apărare și șef al Direcției Politice a Armatei. Comanda Statului Major General a fost încredințată comisarului de armată gradul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lupta contra comunismului, care a fost o linie directoare pentru toate instituțiile securității naționale: „Comunismul îl combatem pe diferite căi: Mai întâi, printr-o informare sigură asupra celor ce se petrec dincolo. Dar această informație trebuie organizată de un om abil, care să nu provoace dificultăți statului. [...] Pentru aceasta trebuie să facă cineva un plan de lucru”. Cererea lui Lucrețiu Pătrășcanu de a fi eliberat din lagăr și să i se permită un domiciliu obligatoriu la Poiana Țapului a fost discutată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
parașutism, mânuirea explozibililor etc. 2. „Turul Szovetseg” („Asociația Turul”), condusă de dr. Ambrus Iosif, care a atras tineretul universitar și avea în plan educarea „în spirit național”, fiind utilizată ca instrument de propagandă în manifestările organizate de autorități. Printr-o abilă propagandă, membrilor „li se infiltrează” în cel mai înalt grad un spirit antiromânesc, în vederea unor acțiuni viitoare. 3. „Rongyas Garda” („Garda Zdrențăroșilor”), avea în frunte pe maiorul Ivan Hejjas și un număr de 25.000 membri, cei mai mulți infractori, adică oameni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au făcut ca inima generalului Tobescu să înceteze a mai bate la 2 decembrie 1951 în Spitalul-penitenciar din Tg. Ocna, trupul fiindu-i înmormântat în cimitirul orașului. Într-un interogatoriu în care era hărțuit cu întrebări care de care mai abil concepute pentru a-l învinovăți, generalul Tobescu și-a exprimat punctul de vedere referitor la războiul antisovietic: „noi nu puteam să declarăm pe toată viața, pentru poporul român, o dușmănie sau un război de principii, politicii rusești. Noi trebuia să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]