3,167 matches
-
ascultării, pătrunzi cu întreaga ființă în imprevizibila realitate a unui Ivan Ilici! Viața lui, "corectă și decentă", devine într-un anume sens viața ta, clarviziunea pe care el o dobândește, confruntat fiind cu iminența morții, îți scoate ție la iveală abisurile de vinovăție ascunse dincolo de ceea pare a fi corect și decent, conform opiniei generale; și tu, ca acest biet Ivan Ilici, ai trăit adeseori nu așa cum ar fi fost bine, ci cum au crezut alții că trebuie. Această răsturnare a
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
după Toate diminețile lumii, cu Gérard Depardieu în rolul principal. De fapt, revistele și suplimentele literare ale ziarelor franceze au acordat încă din septembrie largi spații lui Pascal Quignard și celor trei cărți ale sale - Umbrele rătăcitoare, Despre odinioară și Abisuri - care domină "la rentrée" prin singularitatea lor absolută. Pierre Assouline le numea OLNI obiecte literare neidentificate - și ele constituie avangarda unui vast proiect ce va ține cît viața scriitorului. Cele trei volume (care însumează 800 de pagini) nu sînt romane
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
acest spațiu formele lor optime de concretizare în imagine. Narcis a părăsit oglinda lui statică, a ieșit din imobilitatea mortificatoare și s-a transformat într-o conștiință activă a lumii însăși. Contemplîndu-și chipul, el și-a descoperit, rînd pe rînd, abisurile și orbitoarea strălucire a cerului său interior. Dragostea pentru sine a rămas, uimirea în fața propriei existențe este și ea neștirbită, dar aspirația de a-și înălța frumusețea pînă la aceea a Creatorului însuși îl mîntuie acum de căderea în vegetal
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
prieteni, dar generația mea e profund afectată de un sentiment de nesiguranță pe care (cred) copiii mei nu prea-l resimt. S-au asimilat în cultura și modul de viață britanic, pe când eu încă am resturi de conștiință a unui abis central european care ar fi putut foarte bine să fie spațiul meu. Această conștiință m-a făcut adesea să-mi pierd răbdarea în fața preocupărilor limitate ale multor poeți englezi. Am început să scriu în jurul lui 1950. Eram pe atunci extrem de
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
sub măștile ficțiunii, personaje care au scris (și rescris, în maniera orwelliană) istoria României postbelice. În ultimele pagini ale cărții, într-o discuție imaginara cu "Criticul" (instanță critică și autocritica la care autorul se raportează permanent, românul fiind "pus în abis" la finele fiecărui capitol) îl întreabă, pe un ton inchizitorial: ăCrezi că dacă scrii așa o să fii absolvit? E drept că ai avut și înainte gură sloboda, dar mulți au avut voie s-o aibă ca să provoace pe alții. Nu
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
din înaltul cerurilor, mîna îndurătoare a Celui-preaputernic aprinse milioanele sale de stele și, cu lumina lor strălucitoare, călăuzea, pe drumul fatal al veșnicei sale pribegii, calea oarbă a pămîntului... Susurul domol, prelung și nehotărît al tăcerii mute se ridica peste abisuri, ca o cîntare fermecată de leagăn, și lumile dormeau duse pe brațe imense de întunerec... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină a sfîrșitului de iuliu, și, prin rariștea neagră
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
și bastarzii ficțiunii. Am să vă dau un exemplu: dragostea. Dumneavoastră ați cunoscut dragostea? Eu nu, doar o dată, în adolescență, și încă o dată, acum câteva luni, când am întrezărit-o doar, așa cum cineva vrea să distingă ceva pe fundul unui abis. În viața mea au fost patru sau cinci femei și acum, la sfârșit, când pot trage linie, trebuie să spun că toate au fost fantasme, siluete, visuri, umbre trecătoare... Da, pentru mine asta a însemnat dragostea. Să trăiești o scurtă
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate fi întîmplătoare, ea își are, probabil, sorgintea în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice": "Cu vitalitatea paralizată și
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
noapte pragheză, pâclos-noroioasă, fumuriu-încețoșată, cu podul acela când depărtat, când, dintr-o dată, împreună cu tine, chiar în fața ochilor; alerg spre cineva supus să stea la rând din motive practice, sau în amintirea mea și, cu glas întretăiat, te inițiez într-ale abisului liricii vătămătoare, rămuros michelangeliană și de o surditate tolstoiană, care se cheamă Poemul Sfârșitului. A ajuns la mine întâmplător, dactilografiat la un Remington: fără semne de punctuație. Dar despre ce ar mai fi vorba, dacă nu de descrierea mesei pe
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii, ca și cum înfășurat Într-o hipnotică hlamidă, noptaticul peregrin Sări somnambul din vis în abis, Căzând, lunecând din stâncă-n stâncă, Orbul ce eram înaintam cât vântul Mă ajuta cu libertatea sa și cât Mă biciuiau piezișe ploi. Apoi Încornoratul cap de taur l-am desprins De grumajii mușchiuloși, de oase, de vertebre, Sprijinindu-l
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
în această direcție, vă las să descoperiți la lectură. E clar că, intrând în prea multe subtilități textuale, Cosmin Perța ratează coerența de gen. Întâmplări la marginea lumii nu e - oricât ne-am dori-o - un fantasy. Tot punând în abis și scoțând din necesare fundături firul epic, tot reflectând zonele umbroase ale scriiturii, el uită că supapele unei asemenea narațiuni trebuie, odată și-o dată, închise cu grijă. Desigur, e amuzant, în primă instanță, că marea încercare de a fura securea
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
prin convenție, noi vrem nuanțe și contrarii, nu confuzii translucide, care au și limpezimea, și fragilitatea, dar și duritatea marmorei. Narcisul lui Cellini întruchipează o fantasmă și o imposibilitate. E o plăsmuire a imponderabilului; punctul său de greutate este în abisuri. Este geamănul cel din oglindă, destinat să se unească, pe vecie, cu acela pe care-l reflectă sau - tot pe acela - să-l ucidă. Poate că l-a și ucis și tocmai de aceea nu-l vedem, cum nici din
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
o legumă, nu se poate mișca, nu poate vorbi, în schimb aude și vede, iar vătămarea corneei la ochiul drept nu-i mai lasă decît o singură poartă spre lume, un singur ochi. Într-o clipită, Jean-Do a plonjat în abis, asemeni scafandrului închis în carapacea sa metalică asemeni unui enorm crustaceu, imaginea care reflectă obsesiv noua sa condiție. Suntem la spitalul naval de la Berck-sur-mer, unde cîndva erau tratați bolnavii de tuberculoză și nu putem să nu ne amintim de Max
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
Lume de tot soiul și de toată teapa, lume multă, toată lumea, ar fi spus altcineva, un prozator de demult. Pe toți, Alexandru Vlad se străduiește să-i înțeleagă, să-i arhiveze intim, altfel decât funcționă rește și reprobator. Are intuiția abisurilor (mult mai adânci decât convenț iile morale), are știința momentelor faste. Și mai are ceva: curajul dialogului franc cu propriul sine. Destule dintre portretele de aici fac pandant cu câte o introspecție lucrată minuțios. Este și cazul celor două secvențe
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
de execuție, generalul are o mișcare de recul, el vede ceea ce noi nu vedem încă, urmele de sînge. Cu o tăietură impecabilă, crudă, finalul neiertător poartă amprenta marelui regizor care pare să regăsească sobrietatea aproape analitică a unei priviri în abis.
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de trecere pe unde să poată coborî ca să-l caute pe bărbat. Dar nu exista loc de trecere. Atunci a încercat să coboare chiar pe versantul prăpastiei. Agățându-se de ierburi și de rădăcini, s-a lăsat să alunece în josul abisului. Dar picioarele ei nu întâlneau nici un ieșind de care să se sprijine. Versantul cobora vertical, era un perete neted de piatră golașă. Trebuie să revin pe cărare, și-a spus femeia, și să caut un loc de trecere mai încolo
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
neputințele și vinovățiile noastre. Care se pot întîmpla oriunde. Parcă sînt mai perverse, însă, cînd sînt făptuite de intelectuali fini, citadini, care își complică infinit trivialitățile, vulgaritățile, minciunile, care își contorsionează viețile și forțează prăbușirea în ridicol și derizoriu, în abis. Piesa nu este ușoară, are o tensiune care crește, imprevizibil pînă la un punct, și are un zaț de viață pe care nu-mi închipuiam că un artist tînăr îl poate depista atît de corect pe scenă. Contaminarea regizorului se
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
psi, eticheta generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului (sau a psihanalistului ori psihologului) este de a dezvălui și explică abisurile ființei umane, pe baza tehnicilor sale de investigație, socotite infailibile. Numai că, în procesul investigației, analistul inventează mai degrabă sinele celui analizat, nu îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva din nedumeririle, din golurile și neîmplinirile care traversează - în criză - cultura și existența ei". Dl Ierunca adnotează o imaturitate a culturii românești a momentului, pîndite de alunecarea, naivă sau interesată, în abis: Maturitatea în cultură aparține drumului dintre esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația la maturitate e singura modalitate de salvare a
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Anita Ekberg de astă dată gulliverniană, nu felliniană. Pachidermul feminin demn de analize jungiene va fi strîns de gît, protagonistul încercînd apoi să-și recapete candoarea, organizînd împreună cu o trapezistă mignonă un spectacol de circ în exclusivitate pentru copii. Despre abisurile subconștientului își propune să se ocupe folosind chiar genul incriminal - snuff movie - Lucrare de diplomă (Spania, 1996). Filmul lui Alejandro Amenabár devansează într-un fel faimosul Proiect Blair Witch, fiind ceva mai explicit în denunțarea cercului vicios din audiovizual, dialectica
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
care naratoarea i-o face unuia dintre oacheșii asistenți ai spitalului bucureștean în care a fost internată pentru dezintoxicare și care se încheie sublim cu voma femeii aplicată abundent pe mădularul bărbatului. Construcția acestui roman este nulă, stilul coboară spre abisurile vulgarității, iar de problematizare nu (mai) poate fi vorba. Complet debusolată și mai mereu narcotizată, naratoarea (mă bucur să cred că nu se identifică deplin cu autoarea) se confesează dezlînat, fără pudoare, dar și fără vreo urmă vizibilă de inteligență
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
valoare de schimb și tranzacție (succesul îi venise prin el!), dar și ca efort îndreptat spre imitarea modelelor, legat de virtutea stilului, a eleganței și metodei în aranjamentul limpid al gândurilor, se radicalizează la H. Adams, metamorfozat într-un dureros abis căscat între poet și lumea exterioară, simbolizat de bancher, care dictează (și) asupra valorii vieții lăuntrice. Intelectualul e chemat să-și găsească totuși propria formulă de mântuire într-o lume fără sens și își realizează unitatea doar în el însuși
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
mai mult prin exprimarea ei directă decât prin eventuala sa excepționalitate (presupun că în calvarul unei căsnicii astfel de gânduri, firește, niciodată duse până la capăt, constituie mai degrabă regula), cartea se citește realmente cu sufletul la gură. Daniela Rațiu sondează abisurile sufletului femeiesc într-o manieră care presupune o solidă expertiză în psihologie sau, poate o vastă, dar de neinvidiat, expriență de viață. Misteriosul eu feminin nu are pentru ea nici un fel de secrete, iar franchețea etalării sale publice are toate
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
o dexteritate de scriitor încercat stilurile epice și dovedește o forță puțin comună în a descrie senzații și sentimente. Fără a fi în mod declarat analitică, proza Danielei Rațiu trimite la analiză prin forța descrierii a ceea ce se petrece în abisurile ființei umane. Imaginația autoarei nu cunoaște limite atunci când relatează experiențe senzoriale (trăirile Miei de după accident) sau procese ale gândirii. Dincolo de aparențe, fiecare ființă umană poartă propriile sale secrete, gânduri și trăiri care nu ies aproape niciodată la suprafață. Această lume
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
programul ce-l adoptă: "Nicicînd divinul nu-și epuizează semnele / prin care abia se lasă vădit. (...) reînsuflețit în verb, fiorul sacrului / se reîntoarce mereu dinspre obîrșii. / Temeiurile fiecărui poem își caută validarea în temeiul inițial. / În măsura în care mai pot accede la Abis / la pragul primordiilor, mi se oferă / șansa unei întemeieri. / temeiurile poemului: temelii pentru sălașul zeului ce va să vină./ Insondabil temei al ispășirii" (Poetul și semnele timpului. Temeiuri pentru Poem). Această icoană a unei divinități ce se ascunde ("Fața Mea
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]