KorAP: Find »[drukola/base=absolut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...87 >

2,175 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

pură sau absolut nedeterminată este totuna cu non-Ființa sau neantul pur. Ființa pură intră în mișcare și devenire pentru că în ea se găsește o "neliniște în sine" care o face să aibă o "activitate în repaos". Așadar, Tao este nedeterminatul absolut, nemișcatul absolut, care totuși se mișcă, provocând devenirea lumii, fără ca el să devină, să se altereze. El este acategorial, aspațial, atemporal și totuși naște din el determinatul, categorialul, spațialul și temporalul, prin cele două principii duale, yin și yang. Lucrurile

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
absolut nedeterminată este totuna cu non-Ființa sau neantul pur. Ființa pură intră în mișcare și devenire pentru că în ea se găsește o "neliniște în sine" care o face să aibă o "activitate în repaos". Așadar, Tao este nedeterminatul absolut, nemișcatul absolut, care totuși se mișcă, provocând devenirea lumii, fără ca el să devină, să se altereze. El este acategorial, aspațial, atemporal și totuși naște din el determinatul, categorialul, spațialul și temporalul, prin cele două principii duale, yin și yang. Lucrurile sensibile sunt

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
el ideea cusaniană a coincidenței contrariilor în a sa "filosofie a identității". Principiul metafizic pe care el îl promovează este o "unitate indiferentă" sau o "identitate absolută" a naturii și spiritului, a subiectului și obiectului, pe care îl va numi "Absolutul". Absolutul suprimă în sine orice determinare particulară, fiind deopotrivă și unul și altul din aceste contrarii sau, poate mai bine, nici unul dintre acestea. Absolutul este indiferent față de real și ideal, căci el este identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ideea cusaniană a coincidenței contrariilor în a sa "filosofie a identității". Principiul metafizic pe care el îl promovează este o "unitate indiferentă" sau o "identitate absolută" a naturii și spiritului, a subiectului și obiectului, pe care îl va numi "Absolutul". Absolutul suprimă în sine orice determinare particulară, fiind deopotrivă și unul și altul din aceste contrarii sau, poate mai bine, nici unul dintre acestea. Absolutul este indiferent față de real și ideal, căci el este identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se transformă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o "identitate absolută" a naturii și spiritului, a subiectului și obiectului, pe care îl va numi "Absolutul". Absolutul suprimă în sine orice determinare particulară, fiind deopotrivă și unul și altul din aceste contrarii sau, poate mai bine, nici unul dintre acestea. Absolutul este indiferent față de real și ideal, căci el este identitatea acestora. Această "filosofie a identității" se transformă în cele din urmă într-un panteism, pe care comentatorii îl leagă de numele lui Bruno, a lui Spinoza și de cel al

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
leagă de numele lui Bruno, a lui Spinoza și de cel al misticului german Jakob Böhme329. "Panteismul este dominat de ideea monistă a unei singure substanțe: a identității ei cu natura, cu Dumnezeu; ideea spinoziană devine la Schelling ideea aceluiași Absolut care se manifestă în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în ideal și real, în realizări finite sau infinite. Absolutul unește în el, în identitatea lui, aceste opoziții între ceea ce este finit și infinit, momentan și veșnic, idee și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
monistă a unei singure substanțe: a identității ei cu natura, cu Dumnezeu; ideea spinoziană devine la Schelling ideea aceluiași Absolut care se manifestă în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în ideal și real, în realizări finite sau infinite. Absolutul unește în el, în identitatea lui, aceste opoziții între ceea ce este finit și infinit, momentan și veșnic, idee și lucru"330. Atingerea Absolutului se face printr-o intuiție intelectuală sau "intuiție genială", analogă cunoașterii necunoscătoare a lui Cusanus. Am amintit

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
în "moduri" deosebite, în Spirit și în Natură, în ideal și real, în realizări finite sau infinite. Absolutul unește în el, în identitatea lui, aceste opoziții între ceea ce este finit și infinit, momentan și veșnic, idee și lucru"330. Atingerea Absolutului se face printr-o intuiție intelectuală sau "intuiție genială", analogă cunoașterii necunoscătoare a lui Cusanus. Am amintit ca inspirator al filosofiei lui Schelling și pe Jakob Böhme. Cred că Böhme ilustrează destul de bine genul de tematizare a antinomicului care i-

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest lucru se face sub semnul coincidentia oppositorum: fie în sensul că în transcendent coincid

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sensul că Dumnezeu este coincidența opuselor ca punct de indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de gândire dogmatic nu trebuie confundat cu nici una dintre aceste formule. În primul rând, ideea absolutului acategorial nu are nimic paradoxal în ea. Prin afirmarea unui transcendent acategorial, intelectul nu își iese din sine, nu renunță la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin concepte sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să se manifeste nemulțumire față de aceasta, iar cea mai importantă sursă de nemulțumire era concepția kantiană despre inaccesibilitatea cognitivă a absolutului 350. Poate tocmai de aceea, filosofia germană care i-a urmat imediat, în care se situează și Hegel, a fost una a absolutului. Unul dintre reprezentanții acesteia a fost Schelling. Pentru el, absolutul este accesibil, dar numai printr-un fel

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
nemulțumire față de aceasta, iar cea mai importantă sursă de nemulțumire era concepția kantiană despre inaccesibilitatea cognitivă a absolutului 350. Poate tocmai de aceea, filosofia germană care i-a urmat imediat, în care se situează și Hegel, a fost una a absolutului. Unul dintre reprezentanții acesteia a fost Schelling. Pentru el, absolutul este accesibil, dar numai printr-un fel de "intuiție genială" sau "însuflețire", analogă extazului religios. Altfel spus, într-o modalitate cvasimistică. Hegel începe să gândească în acest cadru de idei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
era concepția kantiană despre inaccesibilitatea cognitivă a absolutului 350. Poate tocmai de aceea, filosofia germană care i-a urmat imediat, în care se situează și Hegel, a fost una a absolutului. Unul dintre reprezentanții acesteia a fost Schelling. Pentru el, absolutul este accesibil, dar numai printr-un fel de "intuiție genială" sau "însuflețire", analogă extazului religios. Altfel spus, într-o modalitate cvasimistică. Hegel începe să gândească în acest cadru de idei. Însă, el va respinge atât ideea kantiană a inaccesibilității absolutului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
absolutul este accesibil, dar numai printr-un fel de "intuiție genială" sau "însuflețire", analogă extazului religios. Altfel spus, într-o modalitate cvasimistică. Hegel începe să gândească în acest cadru de idei. Însă, el va respinge atât ideea kantiană a inaccesibilității absolutului, cât și metoda însuflețirii, a lui Schelling 351. Spre deosebire de Immanuel Kant, care punea limite elanului cognitiv al rațiunii, Hegel face din aceasta facultatea de cunoaștere cea mai înaltă, în fața căreia nu există obstacol. Dacă pentru Kant, "limitele cunoașterii realității sunt

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ca suport necondiționatul, care este unul dintre punctele fixe ale metafizicii 366. Trecerea de la intelect la rațiune este un urcuș al cunoașterii dinspre condiționat și limitat către ceea ce este necondiționat și nelimitat. Rațiunea este facultatea de gândire a necondiționatului sau absolutului 367. Instrumentul ei în acest sens sunt conceptele totalității. Cum am văzut, această extensie a cunoașterii de la condiționat la necondiționat este considerată ilegitimă din punct de vedere logic și epistemologic de către Kant, iar motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
integrare a celor două elemente contradictorii într-o structură de sinteză. Este momentul în care se construiesc conceptele concrete. Acum intră în joc ceea ce Hegel numește rațiunea speculativă sau pozitivă. Cu aceasta se ajunge la atingerea totalității, a infinitului, a absolutului sau necondiționatului. Ceea ce este foarte important e că intelectul și rațiunea dialectică apar aici ca subordonate rațiunii speculative și funcției acesteia. Altfel spus, "rațiunea speculativă comandă întreg sistemul facultăților de cunoaștere"372. Această idee a rațiunii speculative este cea prin

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei este legată de ideea de absolut și de constelațiile acestuia în care primul rang

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cum să se recunoască, fie și tacit, în tradiția indiană de gândire, deoarece concepția indiană despre metaforă și simbol angaja o metafizică în dezacord cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este concepută "ca un termen paradoxal prin care se tolerează antinomia, aceeași antinomie pe care o presupunea și pe care o genera în mod inerent polisemia simbolului"547. Realitatea supremă este o totalitate a contrariilor, o coincidență a relativului cu absolutul. În felul acesta, "experiența metafizică este deci, ca și cea simbolică, concepută ca o experiență paradoxală"548. Sergiu Al-George susține că, urmând linia culturii indiene, Mircea Eliade ajunge să contribuie la un curent de gândire ce s-a dezvoltat în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fiind sacră, realitatea ei imediată se preschimbă, dimpotrivă, în realitate supranaturală"560. În altă parte, acest paradox este definitiv fixat ca un aspect propriu oricărei hierofanii: "această coincidență paradoxală a sacrului și a profanului, a ființei și a neființei, a absolutului și a relativului, a eternului și a devenirii, este ceea ce dezvăluie orice hierofanie, chiar cea mai elementară"561. Hierofania exemplară pentru omul istoriei care ne cuprinde și pe noi este aceea a întrupării lui Isus Hristos. Paradoxul ei a dus, cum

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
profanul poate institui sacrul 562. Sacrul și profanul coincid paradoxal în același obiect, fără să se anuleze reciproc, fără să-și piardă propria condiție 563. Prin aceasta, hierofania dezvăluie "paradoxul că realitatea absolută, infinită, poate să apară limitată și relativă". Absolutul devine relativ, infinitul devine finit, întregul se cuprinde în parte. Aici stă "misterul totalizării" ce caracterizează sacrul, "această solidarizare de semnificații opuse ce definește sacrul drept un fenomen total"564. Tocmai de aceea, Mircea Eliade folosește pentru interpretarea acestei dialectici

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul se contopesc. În aceeași direcție de centrare a metafizicii pe existența umană este situată și "filosofia existenței", un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]