66,867 matches
-
prevăzut urmările ei și nu le-a acceptat, socotind cu ușurință că nu se vor produce, sau, pur și simplu nu a prevăzut rezultatul, deși, potrivit legii, trebuia să-l prevadă. Se apreciază că, culpa este gravă atunci când făptuitorul a acționat din totală neglijență și imprudența pe care nu ar fi trebuit să le manifeste. O faptă este săvârșită cu intenție atunci când autorul prevede rezultatul ei și urmărește producerea acestui rezultat sau, pur și simplu, acceptă producerea lui. Dat fiind faptul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
să nu își exercite atribuțiile în interesul său propriu sau al altuia.Trebuie să urmărească interesul comun al tutror proprietarilor din bloc, dovedind solicitudine și imparțialitate(art.804 Cod civil). Prevederile art.803 Cod civil îl obligă pe administrator să acționeze cu toată străduința, așa cum ar face-o pentru administrarea propriilor bunuri, cât și să acționeze cu onestitate și loialitate în tot ce face pentru realizarea intereselor proprietarilor de apartamente. Modalități de stingere a obligațiilor între părți Arătam în cuprinsul cărții
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
interesul comun al tutror proprietarilor din bloc, dovedind solicitudine și imparțialitate(art.804 Cod civil). Prevederile art.803 Cod civil îl obligă pe administrator să acționeze cu toată străduința, așa cum ar face-o pentru administrarea propriilor bunuri, cât și să acționeze cu onestitate și loialitate în tot ce face pentru realizarea intereselor proprietarilor de apartamente. Modalități de stingere a obligațiilor între părți Arătam în cuprinsul cărții că în cadrul procesului de mediere părțile pot discuta asupra mai multor soluții care au menirea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
respectivă”. Cu alte cuvinte, este firesc ca să nu poată fi audiat ca martor în cauzele pe care le-a mediat, întrucât împreună cu celelalte părți și participanți la mediere a semnat un contract de confidențialitate și părțile ar putea să-l acționeze în judecată pentru că dezvăluie aspecte în legătură cu actele și faptele legate de conflictul ce i-a fost dedus. În cazul litigiilor din cadrul asociațiilor de proprietari, îndeosebi când este vorba de anumite suspiciuni pe linia conducerii evidenței financiar-contabile, pot să apară unele
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
plata obligațiilor bănești sau materiale pe care le prevăd. 6. Procedura de urmărire în instanță a datoriilor la întreținere Proprietarul care nu își plătește datoriile la întreținere și are restanțe de peste 90 zile de la expirarea termenului de plată poate fi acționat în instanță de către asociația de proprietari. În acest sens asociația de proprietari poate intenta o acțiune în instanță pentru recuperarea debitului(prevedere din Legea nr.230/2007Ă. Aici se pot introduce toate datoriile(cotele restante și penalizările care nu pot
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
vor putea obliga pe locatarul în cauză, printr-o Ordonanță președințială la încetarea acestor abuzuri de folosință și la restabilirea situației anterioare săvârșirii abuzului. Din alineatul 2 al aceluiași articol rezultă că în același mod, asociația și proprietarii vecini pot acționa și pentru încetarea abuzurilor pe care le săvârșește proprietarul care prejudiciază folosința normală a părților sau instalațiilor aflate în proprietate comună din imobilele cu mai multe etaje sau apartamente ori tulbură buna conviețuire în acel imobil. Asociațiile de proprietari trebuie
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
a mai arătat achiesarea la pretențiile părții reclamante constituie esența înțelegerii dintre ele. Practic este o împăcare între părțile în conflict. b) în cazul judecății a renunța înseamnă că reclamantul renunță definitiv la dreptul său subiectiv de a-l mai acționa în judecată pe pârât. În ceea ce privește condițiile recunoașterii care pun capăt con flictului sau judecării în instanță, în afara celor arătate la punctul 1, menționăm : și într-o situație și în alta renunțarea este voluntară, exprimată în mod liber, făr presiuni din
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
cu echilibru și tact juridic, tezele operei lui Giorgio del Vecchio, eșalonând capitolele VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul rațional al Statului; Dreptul fundamental al Libertății față cu autoritatea de Stat; Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului; Relațiile dintre Stat și celelalte entități sociale: Familia, Asociațiile și Corporațiile (Capitolul al-VI-lea). De asemenea, aflăm problema Personalității Statului, Statului ca subiect de drept și problema Statului de drept, problemă pusă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
universale și necesare, asemenea formelor apriorice din conștiința teoretică. Astfel, filosoful german are drept scop fundamentarea necesarului și universalului normativității. Există o deosebire esențială care desparte ca un abis lumea empirică, fenomenală de lumea moralității, și anume: În planul fenomenal acționează legea cauzalității, pe când În domeniul moralei, principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și totodată axiologică Între ceeea ce este (Sein), și ceea ce trebuie să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
realizarea lui efectivă nu depinde de nici un factor exterior. În Întemeierea metafizicii moravurilor, filosoful german formulează mai multe exprimări ale imperativului categoric, ce reprezintă universalitatea acestuia. Legea pe care Immanuel Kant o consideră fundamentală, din care derivă celelalte, este următoarea: „acționează conform acelei maxime prin care poți avea totodată ca ea să devină o lege universală”. O primă formulă derivată adaugă faptul că maxima ce guvernează acțiunea să poată deveni o lege a naturii, cu alte cuvinte, să poată fi integrată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
avea totodată ca ea să devină o lege universală”. O primă formulă derivată adaugă faptul că maxima ce guvernează acțiunea să poată deveni o lege a naturii, cu alte cuvinte, să poată fi integrată Într-un sistem de legi universale: „acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. A doua formulă derivată a fost considerată ca „expresia majoră a umanismului modern, comparabilă cu celebra expresie protagoreană a umanismului antic, homo mensura”; În interiorul său
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
universală a naturii”. A doua formulă derivată a fost considerată ca „expresia majoră a umanismului modern, comparabilă cu celebra expresie protagoreană a umanismului antic, homo mensura”; În interiorul său putem deosebi trei falii: una ontologică, una axiologică și una, bineînțeles, morală. „acționează astfel ca să folosești umanitatea atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altuia totdeauna În același timp ca scop. Iar niciodată numai ca mijloc”<footnote id=”7”><Ibidem, p. 47/footnote>. Cele trei falii pe care le putem distinge
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe care le putem distinge constituie laolaltă omul ființă rațională și mai ales ca persoană, deosebită net de lucrurile care alcătuiesc natura. Ultima derivare a imperativului categoric pune În lumină autonomia ca principiu fundamental al moralității. Ea se formulează astfel: acționează În așa fel Încât voința ta să se poată considera ca fiind ea Însăși autoarea legii morale. Autonomia voinței se opune În totalitate eteronomiei acesteia, adică determinării ei prin motive sensibile. Imperativul ipotetic nu este necesar și nici universal valabil
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exprimă o exigență condiționată de un anumit scop. Imperativele de acest tip nu sunt apte pentru a Întemeia legi morale care sunt valabile, conform universalității lor, pentru orice ființe raționale fără deosebire. Numai o ființă rațională are facultatea de a acționa conform legilor, adică numai ea are o voință. „Imperativele nu sunt valabile pentru o voință sfântă - ci numai pentru o ființă rațională imperfectă. Imperativele poruncesc ipotetic sau categoric”. Imperativele ipotetice sunt imperative ale abilității, ale prudenței, ale fericirii personale, pe când
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a imperativului categoric. Plecând de la libertatea voinței, putem deosebi o acțiune care este conform datoriei sau dintr-un interes oarecare. Immanuel Kant Înfățișează un tablou al datoriilor umane, dar insistă asupra comprehensiunii datoriei din pură datorie. Necesitatea practică de a acționa conform datoriei, nu se Întemeiază pe sentimente, impulsuri, Înclinații, ci pe raportul ființelor raționale Între ele, În care voința unei ființe raționale trebuie Întotdeauna considerată În același timp ca legislatoare, adică drept scop În sine. Immanuel Kant accentuează fapul că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morala! Aici Kant dezvăluie dilema acțiunii: 1. Să se pornească de la principiul material al rațiunii practice, adică de la scop, ca obiect al bunului plac, sau 2. Să se pornească de la principiul formal, adică stabilit numai pe libertate, conform căruia: să acționezi În așa fel Încât maxima voinței tale să poată fi oricând maxima unei legislații universale? În această dilemă Kant a ales principiul de drept, acela al necesității necondiționate. Doar aceasta putea să reiasă În viziunea Metafizicii moravurilor, realitatea păcii eterne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorba despre respectul unei legi oarecare, atunci când ne referim la datorie (nu conform datoriei, ci din datorie), ci este vorba despre „legalitatea universală a acțiunilor În genere, care singură (trebuie) să servească voinței ca principiu, adică: eu nu trebuie să acționez niciodată altfel decât să pot și voí ca maxima mea să devină o lege universală. Aici simpla legalitate În genere (fără a pune la bază o lege determinată, aplicabilă la anumite acțiuni) este ceea ce Îi servește voinței ca principiu și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
demnitatea lor, pentru a ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc! Kant a dat un tablou amplu al datoriilor umane, dar a insistat asupra comprehensiunii din pură
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
etici teleologice care „admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că: respectarea legii morale de către o ființă care acționează voluntar acționează În sensul realizării «binelui suprem» iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Iar aici ea pune, cu Aristotel, binele suprem În «perfecțiune», nu În plăcere sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care „admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că: respectarea legii morale de către o ființă care acționează voluntar acționează În sensul realizării «binelui suprem» iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Iar aici ea pune, cu Aristotel, binele suprem În «perfecțiune», nu În plăcere sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică deduce obiceiul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că: respectarea legii morale de către o ființă care acționează voluntar acționează În sensul realizării «binelui suprem» iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Iar aici ea pune, cu Aristotel, binele suprem În «perfecțiune», nu În plăcere sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică deduce obiceiul și dreptul din valorile esențiale ale vieții individuale și sociale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică deduce obiceiul și dreptul din valorile esențiale ale vieții individuale și sociale, Întemeindu-le valabilitatea , deci morala obiectivă. Altfel spus - observă esențial Paulsen: „virtuțile sunt bune sau valoroase pentru că acționează În sensul conservării și potențării vieții umane, viciile sunt rele pentru că au consecințe dăunătoare. Onestitatea este bună pentru că menține și consolidează Încrederea, În lipsa căreia nu pot exista relațiile, comunitatea de viață, deci nici o viață omenească; dimpotrivă, falsitatea este rea, pentru că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea conține drama eternă și ireductibilă a existenței noastre. Găsim astfel subiectul plasat În fața problemei practice sau etice (quid agendum), problemă care, raportată la obiect, ar putea părea În mod evident dezgolită de semnificație, În orice moment subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă acest comportament ar putea fi, negativ definit, drept o abținere. Și, cum depinde În mod incontestabil de subiectul Însuși de a acționa Într-un fel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subiectul trebuie să acționeze, adică să se comporte Într-o manieră sau alta și să-și manifeste esența, chiar dacă acest comportament ar putea fi, negativ definit, drept o abținere. Și, cum depinde În mod incontestabil de subiectul Însuși de a acționa Într-un fel sau altul, el este determinat să Își aleagă prin conduita sa o regulă care-i va fi fost propusă, fie direct (de propria conștiință), fie indirect (de sugestiile mai mult sau mai puțin concordante ale conștiințelor altor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]