21,363 matches
-
și problemele alăptării constituie cărămida de temelie a Centrului de Excelență în Alăptare pe care întregul personal al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie ELIAS se străduie să-l construiască. În cadrul conferinței, care a inclus materiale recente de cercetare științifică, s-a pus accent pe modul și căile de comunicare folosite de către cei care dețin un rol esențial în susținerea alăptării: echipa de profesioniști din sistemul de sănătate, familia, prieteni, grupuri de sprijin, ONG-uri. Dedicată unor subiecte sensibile și anume importanța alăptării pentru
Revista Spitalului Elias by GEORGETA MUŞAT () [Corola-journal/Journalistic/92044_a_92539]
-
intervalului QT, rar torsada vâfurilor, pulmonare - fibroza pulmonară, pneumonie lipomatoasă, sindrom de detresă respiratorie acută a adultului, tiroidiene - hipotiroidism și mai puțin frecvent, hipertiroidism, neurologice, oculare și cutanate. În acest articol dorim să prezentăm terapia pacienților cu aritmii ventriculare, punând accent pe cei tratați cu Amiodarona, eficacitatea terapeutică și efectele adverse prezente la pacienții tratați cu acest antiaritmic. FARMACOLOGIE ȘI FARMACOCINETICĂ Amiodarona este un compus benzofuranic iodat, ce conține aproximativ 37% iod și are o structură remarcabil de asemănătoare cu cea
Revista Spitalului Elias by AMALIA ARHIRE, IONUŢ STANCA, DOINA DIMULESCU () [Corola-journal/Journalistic/92048_a_92543]
-
recunosc, am amânat destul de mult până să confirm prin proprie lectură o astfel de judecată. Aprope toți criticii, încercând să definească specificul prozei lui Radu Aldulescu, au folosit sintagma de "realism dur", cu nuanțe naturaliste sau expresioniste. Ioana Pârvulescu punea accentul, într-o cronică din 1994, pe viziunea sumbră dezvăluind "viața ca un dulce coșmar". Tania Radu, în 1995, releva "romantismul dezabuzării". Dan C. Mihăilescu, în 1998, desemna nota caracteristică prin sintagma: "proza de "urât și mizerie". Mai recent, Paul Cernat
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
astea, recunoscu Thomas. Discutau despre un telepatigraf, un aparat pentru citirea gîndurilor la distanță. Deocamdată nu prinde decît la distanțe mici. Ei vor să-l facă interactiv și să mute gîndurile dintr un cap În altul. Vorbeau În engleză, fără accent roland! Eram Îmbrăcat În civil, astfel Încît nu și au dat seama că sunt ofițer american. — Păi, nici nu ești. Medicii au grad de ofițer numai pentru a nu fi puși de caporali să facă flotări. — Ah, ție Îți arde
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de exemplu, lucrase cîndva la Princeton University. Doctorul Thomas sperase că, dacă va ajunge la el, Îl va convinge să introducă În studiul experimental ideile sale curajoase despre transferul telepatic al memoriei prin rezonanță. Dar Nut și Feder, care după accent păreau să fie mai degrabă albanezi sau români (poate chiar complici ai celui care Îi furase pardesiul, cum de nu-i venise mai demult ideea asta?...), Îl tot duseseră cu vorba, cerîndu-i noi și noi amănunte, ca și cum n-ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Mile, insistă el. O chestie cu adevărat franțuzească. Îmi placiusturoiu zău. Melci cu usturoi. Își țuguie buzele și scoate un sunet de parcă ar sorbi ceva. — Ai fost vreodatăn locu ăla frățîne, la Petit Jardin? pronunță Ghostie numele restaurantului cu un accent franțuzesc afectat. — Nee. N-am fost niciodată acolo, Îi spun eu. Eu și Carole n-am fost niciodată acolo. Nu mi-a plăcut niciodată mîncarea franțuzească. Întotdeauna am preferat să ies În oraș la un curry. La Raj de pe plaja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
este unul dintre acești oameni, privesc viața ca pe o evoluție. Viața ei stagna de mult timp. A venit momentul să meargă mai departe. Mă privea din când în când, în timp ce străbătea camera, vorbind într-un, rar și încet cu accentul lui ușor american. — Căsnicia este o aventură în curs de desfășurare, am spus. — Întocmai. Iar pentru Antonia a venit momentul să facă un mare pas înainte. — Exprimarea ta e absolut minunată, spuse Palmer zâmbind. — Așadar situația era inevitabilă. — Îți admir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să vă aștept la gară. Pot să vă ajut la bagaje? Am observat că strângea la piept mai multe pachete mici, fapt care îi dădea aerul unei Hausfrau dintr-o țară din Europa centrală. Mă așteptam să aibă un puternic accent german dar, când mi s-a adresat, am rămas surprins de vocea ei plină și de engleza educată pe care o vorbea. Îi uitasem glasul. — Unde este fratele meu? a întrebat. — E acasă, am răspuns. E răcit. Nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
situației ci pur și simplu ca să mă odihneasc; eram într-adevăr la capătul puterilor. Ne-am gândit că ar fi bine să plec la Roma, la Veneția sau în Bretania dar nu am hotărât nimic. Ea a încercat să pună accentul în primul rând pe faptul că era de dorit, era necesar să-mi acord o perioadă mai lungă de liniște, fără a lua o hotărâre. N-avea nici un rost să mă încarc cu asemenea probleme când, după evenimentele din ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care, interpretate prin prisma informațiilor de curând dobândite, îmi sugerau cât de mare ar putea fi această iubire a lui Honor. Pe mine însumi mă vedeam ca fiind pierdut fără urmă, înecat într-un ocean de iubire care acum căpăta accente de nebunie, lipsit de orice urmă de speranță. Nu puneam prea mult preț pe afirmația lui Palmer că ceea ce văzusem nu se va mai repeta. Eram convins că voința lui Honor, acționând asupra lui Palmer, va face să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu nervii întinși, aveam nevoie unul de celălalt, dar nu ne puteam găsi liniștea împreună. Sentimentul care mă susținea pe mine era acela de milă față de Antonia. Nu era o compasiune pură, ci un sentiment în care se amestecau și accente de răzbunare. Ea era conștientă că mă făcuse să sufăr; dar nu putea intui intensitatea și specificul acestei suferințe pentru care, în chip irațional, împotriva voinței mele, o învinuam pe ea. Amândoi eram înfrânți. Într-o oarecare măsură a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
domnule. Bună seara. Plimbându-și țigara dintr-un colț al gurii În altul, Konrad miji ochii curios. — Acesta este Crama Albastră? Vocea bărbatului era așa de răgușită Încât te dureau urechile când Îl ascultai. Și mai grav, vorbea cu un accent franțuzesc. Konrad se uită la el de parcă n-ar fi Înțeles nici o boabă. Văzând că nu primește răspunsul așteptat, nou-venitul a tras-o pe femeia Înaltă spre el; aceasta se aplecă și-și dădu la o parte o șuviță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mă privește, eram destul de suspicios și nu Întrebam decât lucruri la care eram pregătit să răspund. Până să comandăm niște păhărele de absint rece, delicat, n-am putut să nu mă Întreb de ce se mutase Dora În acest oraș. După accentul meu și-a dat seama că sunt din Viena, și dacă tot m-a Întrebat de ce m-am mutat aici, i-am răspuns că acasă mă simțeam prea Îngrădit. Aici existența era un pic mai lejeră, viața mult mai liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
aș fi forțat? N-aș putea să fac așa ceva. “ Privirea i se Încețoșă. De fapt, nu-i adevărat. Odată chiar am forțat pe cineva. Un caracter demn de dispreț, cu o voce ca de șmirghel. Cu verighetă pe deget, un accent franțuzesc, diplomatul tipic. Incredibil de condescendent. Se purta de parcă l-aș fi obligat să mă viziteze. Nu dădea un ban pe mine. La Început, am crezut că e genul căruia Îi place să provoace. Unii fac asta, știi, ca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încăpea Îndoială că stabilimentul acesta declanșase tragedia. Meditând la cele două „Kr“ pe care le-am scrijelit În partea superioară a ovalelor, am Încercat să-mi amintesc cum se numea mușchiul care ridica testiculele, despre care vorbise și Karp cu accentul lui strident de pomeranian. Apoi m-am luminat: der Kremaster, „mușchiul cremaster“... Asta a pus capac. Da, clar, asta era prea mult. Gata cu proiecțiile pentru d-l Knisch. Am făcut o bilă din foaia mea și am Încercat s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Bărbatul potent al familiei - realizat în afaceri, tiranic la el acasă - era fratele cel mai mare al tatii, Hymie, singurul dintre toți unchii și toate mătușile mele care se născuse de cealaltă parte a Atlanticului și care vorbea englezește cu accent. Unchiul Hymie făcea afaceri cu „soda-vater“, se ocupa cu îmbutelierea și distribuirea unei băuturi răcoritoare carbogazoase numită Squeeze, vin ordinaire-ul nostru de la cină. Împreună cu neurastenica de nevastă-sa, cu fii-su Harold și cu fiică-sa Marcia, unchiu’ locuia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
oi trăi extravaganțe sexuale, sau continuarea extravaganței masochiste în care m-am complăcut până acum. Nu, nu vreau decât simplitate, sănătate, nu o vreau decât pe ea! Vorbea engleza la perfecție, chiar dacă un pic cam școlărește, cu un foarte vag accent general-european. Nu-mi mai luam ochii de la ea, încercând să-mi imaginez ce fel de americancă ar fi devenit dacă părinții ei n-ar fi plecat din Philadelphia. Mi-ar fi putut fi soră, îmi zic eu, încă o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
era să-l întrebe pe fiecare consumator de grătar în parte „Suc ori sos?“, și apoi să toarne în farfurie ce i se cerea. Prin „suc“ înțelegea sângele scurs din carne în timpul frigerii. Cu o pronunție cântată, cu un ușor accent muzical ce cădea pe primul cuvânt, întreba „Suc ori sos?“ de douăzeci și cinci până la cincizeci de ori în răstimpul cât dura cina mea. Lucrul acesta mă fascina și mă încânta. Trei cuvinte. Atât avea de zis. Să-l fi deranjat, oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a lăsat un bacșiș ca lumea? — Ce crezi? Șase franci. — I-a fost rău? — Nu. Bătrânului cu mustață - lui i-a fost rău tot timpul. Și vreau zece franci - am câștigat pariul. Era englez. — Lasă-mă. Puteai să-i tai accentul cu cuțitul. — I-am văzut pașaportul. Richard John. Profesor de liceu. — Ciudat, spuse casierul. Și chiar că era ciudat, se gândi el iar, plătind fără entuziasm zece franci și revăzând În memorie bărbatul acela obosit și cărunt, În balonzaid, desprinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
poți alege. Nu-i un om rău. Îl cheamă Peters. Myatt ezită o clipă. — Pe mine mă cheamă Myatt. — Pe mine Coral, Coral Musker. — Dansatoare? — Da. — Americancă? — Nu. Ce te face să crezi? — Ceva din felul cum vorbești. Ai puțin accent. Ai fost vreodată acolo? — Dacă am fost vreodată acolo? Sigur c-am fost. Șase nopți pe săptămână și două după-amiezi. Grădina de la Country Club, Long Island. Palm Beach. Un apartament de burlac pe Riverside Drive. Păi dacă nu poți vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tot n-ar observa. Ea Îl Întrebă: — Ce este? Pierdu răspunsul În corul vocilor care țipau la capătul platformei și la intrarea bărbaților În uniforme albastre. Auzi doar „specialitatea mea“. — Pașapoartele și bagajele la control, le spuse o voce cu accent străin și Myatt o Întrebă care era bagajul ei. — Am eu grijă de lucrurile tale. Îi dădu poșeta și, susținută de doctor, se ridică, sprijinindu-se de perete. — Pașaport? Doctorul vorbea lent și tânăra Îi remarcă pentru prima dată accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
accent străin și Myatt o Întrebă care era bagajul ei. — Am eu grijă de lucrurile tale. Îi dădu poșeta și, susținută de doctor, se ridică, sprijinindu-se de perete. — Pașaport? Doctorul vorbea lent și tânăra Îi remarcă pentru prima dată accentul. El zise: — Bagajele mele la clasa Întâi eu nu pot să plec de lângă doamna. Sunt medic. — Pașaport englezesc? — Da. — În regulă. Alt bărbat veni la ei: — Bagaje? Nimic de declarat. Omul trecu mai departe. Coral Musker zâmbi. — Suntem chiar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
După ce o savură pe deplin, se apropie: — S-a Întâmplat ceva? Ea nu-l băgă În seamă, apelând la singura prezență prietenoasă care-i rămăsese: — Nu sunt chiar atât de bolnavă, nu? — Ce mă intrigă pe mine, spuse celălalt, este accentul lui. Ai spune că-i străin, dar și-a dat un nume englezesc. Cred c-o să mă duc după el să-i vorbesc. Mintea ei funcționa limpede după ce-și revenise din leșin. Imaginea unei lumii cu susu-n jos, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
n-a putut decât să-i murmure la nesfârșit corespondentului nostru: „Dacă ar mai fi așteptat...“ Convingerea lui era că dacă ar fi fost prezent În Belgrad, Întreaga clasă muncitoare din oraș ar fi sprijinit revolta. În engleza lui cu accent, i-a relatat corespondentului nostru uluitoarea poveste a evadării lui din Belgrad, În 1927, și i-a descris planurile sale acum eșuate prematur. Ai scris? Acum ascultă cu atenție. Dacă nu primești restul de informații Într-o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la loc, simți iarăși imboldul dorinței. Era bine Îmbrăcată, vorbea „ca o doamnă“ și-i citise cărțile cu admirație. Aceste trei elemente Îl cuceriseră. Tot mai era conștient de locul lui de naștere În Balham și de fugarele rămășițe ale accentului cockney din vocea lui. După șase ani de succes progresiv, succes ilustrat de cifrele de vânzări, două mii de exemplare, apoi patru mii, zece mii, douăzeci și cinci de mii, o sută de mii, era Încă uluit când se vedea În compania femeilor bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]