7,201 matches
-
coșmarul coalițiilor” ar fi fost izgonit pentru totdeauna din mințile oamenilor de stat germani. O politică externă care nu permite exterminarea în masă ca mijloc pentru scopul său nu își impune această limită din considerente de adecvare politică. Din contră, adecvarea ar recomanda o asemenea operațiune amplă și eficientă. Limitarea provine dintr-un principiu moral absolut care trebuie urmat indiferent de considerentele asupra binelui național. O politică externă de acest fel deci sacrifică de fapt interesul național în cazurile în care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt ilustrări izbitoare ale schimbării fundamentale în atitudinea față de război. În ultimul timp, condamnarea morală a războiului ca atare în lumea occidentală s-a manifestat mai ales în refuzul de a lua serios în considerare posibilitatea războiului preventiv, indiferent de adecvarea sa față de interesul național. Când vine războiul, trebuie să vină ca o catastrofă naturală sau ca o acțiune ticăloasă a altei națiuni, nu ca o culminare prevăzută și planificată a politicii externe a uneia dintre ele. Doar așa scrupulele morale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în afara celor legate de mijloace și scopuri. Problemele ridicate de formele de guvernământ sunt asimilate oricăror altor probleme de oportunitate ridicate de atingerea scopurilor umane. Formele de guvernământ sunt considerate ca fiind în întregime o chestiune de invenție și de adecvare. Fiind construite de oameni, se presupune ca oamenii au libertatea să le instituie sau nu și, în plus, să decidă cum să le construiască... Să găsești cea mai bună formă de guvernământ; să îi convingi pe alții că ea este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie în general, abia în situații reale, de îndată ce sunt populate cu oameni, de îndată ce aceștia trebuie să interacționeze, să se raporteze unii la alții, și împreună, la scopul organizației, abia atunci structurile organizatorice își relevă viabilitatea, tăria sau slăbiciunea, gradul de adecvare sau inadecvare. Interacțiunea umană dă naștere la o serie de fenomene psihosociale menite să asigure buna funcționalitate a structurii organizatorice, să o corijeze sau chiar să o schimbe, să o facă suplă, flexibilă, eficientă sau, dimpotrivă, greoaie, împovărătoare, ineficientă. Iată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca în modelul rațiunii complete: soluțiile pot preceda problemele, atât problemele, cât și soluțiile pot aștepta o oportunitate adecvată pentru luarea deciziei. Așadar „vecinătatea temporală” a ceea ce se scurge la un moment dat în lada de gunoi, precum și coincidența sau adecvarea celor patru elemente sunt cele care dirijează procesul decizional. Decizia poate fi desprinsă de procesele aparente care au dus la luarea ei, datorându-se unor motive conjuncturale. În esență, modelul acceptă incoerența și iraționalitatea relativă a organizațiilor așa-zis raționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aur al motivației” propus de Lionel Bellanger (1981). „Triunghiul de aur al motivației” conține trei poli: „încredere în sine” (care este în funcție de imaginea de sine, precum și de toate feedbackurile pozitive primite de indivizi de la alții); „legitimitate” (corespunde sentimentului intern de adecvare între ceea ce individul este și atenția care i se acordă); „identificare” (posibilitatea individului de a se recunoaște într-o valoare aflată în rezonanță cu imaginarul său). Când „forțele” degajate de cei trei poli se întâlnesc și se echilibrează între ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o mai mare măsură pe raționalitate și optimalitate și, implicit, pe succesul negocierii. 6.1.2. Etapa decizional-comportamentală a abordării negocierii Dezvoltată în anii ’80-’90 ai secolului trecut, această etapă se centrează pe studiul comportamentelor decizionale ale negociatorilor în vederea adecvării reciproce a strategiilor de negociere și mai ales cu scopul îmbunătățirii eficienței negocierii. Dacă înainte de 1980 studiul negocierii se baza pe teoria jocurilor și analiza matematică a negociatorilor raționali, de data aceasta încep să fie formulate o serie de noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
percepe ca fiind incapabil să facă față unei multitudini de situații. Mecanismele defensive Mecanismele defensive sunt metode de a evita sau reduce anxietatea fără a face față de fapt situației care o produce. Ele protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin evitarea acestor situații. Deoarece comportamentele defensive reduc anxietatea, ele devin prin repetare obișnuințe puternice, extrem de rezistente la schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în fantezie etc. Numai discutarea problemelor și exercițiile fizice par a fi legate de creșterea încrederii în sine. Discutarea problemelor poate duce la descoperirea 40 42 unor alte perspective asupra lor care pot genera comportamente care să sporească sentimentul de adecvare, iar exercițiile fizice pot construi o părere mai bună despre propriul corp, care e strâns legat de conceptul de sine. În confruntarea cu anxietatea care însoțește utilizarea comportamentelor defensive este important să crezi că poți face față situațiilor de care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între indivizi și Între instituții constituie un catalizator major al acestei pancomunicări prin definiție cosmopolite, care se vede confirmată și În adecvarea ei efectivă la proiectul său etimologic: kosmos, univers, și polites, cetățeni. Cu ajutorul rețelei mondiale, orice „navigator” se poate considera cetățean al lumii, membru al satului planetar celebrat nu demult de McLuhan. Această concepție are totuși limitele sale, care țin de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alte forme” (Simmel, 1957, p. 1). Sociologia politică ne furnizează o bună ilustrare a preocupării de a articula mai bine „constrângerile instituționale” cu „comportamentele strategice”. Dacă indivizii se situează la intersecția mai multor grupuri de apartenență, votul apare ca o adecvare mai mult sau mai puțin stabilă Între perceperea sau imaginea unui candidat și credințele sau preferințele partizane ale alegătorului. Suntem așadar confruntați cu un comportament care nu este „captiv” sau detașat de orice context, ci „tranzacțional”, În același timp structurat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se înscrie în sfera limbii literare, atunci el relevă măsura în care autoritatea a devenit, prin aptitudinile ei valorice, un modelator al conduitelor în folosirea limbii de cultură. Desigur, în aprecierea performanțelor autorității, trebuie avute în vedere deopotrivă legitimitatea și adecvarea manierelor ei de manifestare, precum și capacitatea autorului discursului de a înțelege această manifestare și nivelul convingerii lui de a o accepta. V. normă. BOCHENSKI 1974. IO AXIOLOGIE. Studiul filozofic al valorilor, în special în domeniile eticii, religiei și esteticii, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și, de aceea, chiar atunci cînd pot fi luate în considerație, nu au un rol important. V. scriere, semn. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN GRAMATICALITATE. Noțiunea "gramaticalitate" se poate defini ca "adecvare a unei secvențe lingvistice la principiile de organizare a unui sistem idiomatic", dar ea poate implica și aspecte funcționale și estetice. Pe terenul gramaticii generative, acest concept redă proprietatea competenței lingvistice de a distinge propozițiile bine- formate de cele rău-formate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mijloacele identificabile permit în mică măsură concluzii general valabile. V. conversație, discurs. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001. RN ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ. Teoria despre "orientarea argumentativă" a fost inițiată și dezvoltată prin lucrările lui O. Ducrot. Ea respinge conceperea semnificației ca pe o adecvare la realitate, urmînd condiții logice (condiții de adevăr) sau analogice (prototipuri), în favoarea unei concepții spațiale a sensului ca direcție: ceea ce vrea să spună un enunț este concluzia spre care a fost orientat. În același mod, valoarea argumentativă a cuvîntului este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vorbire indirecte, prin înlocuirea imperativelor cu interogativul ( Închide ușa! devine Vrei să închizi ușa?), reducerea presupunerilor despre credințele și dorințele interlocutorilor, prin folosirea formulelor evazive sau atenuatoare (probabil, bănuiesc, cred), reducerea constrîngerii receptorului prin exprimarea pesimismului în legătură cu gradul de adecvare a unui act ce urmează a fi performat, prin utilizarea condiționalului (Ați putea să deschideți ferestra?), utilizarea modalităților de minimizare prin construcții restrictive și litotă. (M-am oprit doar ca să iau o carte, Vă deranjez doar un minut, Aș vrea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specifice și identificabile la care se aplică aceste mărci. Prozodia presupune și chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vrut, am alunecat! În analiza conversațională, termenul reparație se referă la ansamblul procedurilor disponibile pentru a înlătura erorile, violențele sau tulburările în care interacțiunea poate fi obiectul diferitelor niveluri de organizare. Dintre procedurile de reparare, unele privesc funcționarea turnurilor vorbirii, adecvarea elementului reparatoriu la situație fiind indispensabilă pentru realizarea efectivă a reparației. Activitatea reparatorie poate fi inițiată atît de locutor, cît și de interlocutor, în cel de-al doilea caz reparația fiind consecința solicitării de reformulare a unui mesaj care nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în limba vorbită neliterară. Însă "tehnica actuală", caracterizată prin trăsătura de a valorifica virtualitatea creativității, inventivității, generată de libertățile admise de sistem, se manifestă tot în limitele unor constrîngeri impuse în cadrul limbii de norme (de congruență, de corectitudine, de adecvare etc.) dictate de tradiția limbii istorice și în conformitate cu expectația receptorilor (stereotipii de conformitate). Chiar atunci cînd se are în vedere devierea, abaterea de la normă cu finalități poetice, aceasta trebuie admisă ca atribut al limbii tot într-un anumit sistem care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actul traducerii. Dacă însă asemenea texte nu sînt traduse ca documente independente și reprezintă doar elemente ale construcției operelor literare, această dependență față de glosocosmosul reprezentat de limba-țintă nu mai este imperativă, căci textului rezultat din traducere nu i se cere adecvare în raport cu realitățile reprezentate de această limbă. Relația cu originalul atribuie rezultatului traducerii statutul de discurs asistat, statut pe care nu-l poate depăși fără riscul falsificării. Acest statut are ca primă dimensiune transferul informativ în lipsa căruia actul traductiv este eșuat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recurge la glosări sau la mijloace paratextuale pentru a da explicații în legătură cu ceea ce conține originalul. Din punctul de vedere al analizei discursului, asemenea mărci ale asistării pot atribui rezultatului traducerii elemente care exced regulile tipului sau genului discursiv reprezentat, deși adecvarea mijloacelor traductive presupune și în acest caz menținerea în limitele firescului. De altfel, de obicei, atunci cînd același text este tradus de mai multe ori în aceeași limbă, fiecare traducere (numită retraducere) care succedă alteia trebuie să ateste din punct
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
religiozitate în toate țările și că măsor același lucru în toate cazurile. Am repetat apoi analiză pentru momente de timp diferite (1993 și 2000) asigurându-mă că măsurile sunt echivalente în anii diferiți luați în analiză. Un tabel cu indicatorii adecvării modelului la date pentru fiecare țară inclusă în analiză la momente de timp diferite se găsește la finalul acestui capitol (Tabel 1.1). Diagrama 1.1 Structura factorială a religiozității (analiză factorială confirmatorie) Sursa datelor: EVS 1990 și 2000 Practic
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este corect și că structura factorială este similară în ambele valuri ale cercetării. Aplicarea modelului pe datele din fiecare țară incluse în analiză și pentru fiecare moment de tip în care s-a desfășurat cercetarea (1990 și 2000) indică o adecvare a modelului la date și deci o măsurare corectă a religiozității în toate cazurile analziate. În consecință, se poate spune că modelul indică în mod corect gradul de religiozitate din fiecare țară, fiind permisă realizarea comparațiilor între țările la același
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
construcție al acestora vor fi menționate în momentul utilizării lor, în capitolele respective. Acest capitol a încercat doar să prezinte strategia generală de cercetare, precum și principalii indicatori ai implicării religioase utilizați în analiză. II. ANEXĂ Tabel 1.1 Indici ai adecvării modelului factorial din Diagrama 1 pentru țările incluse în analiză Țara 1990 2000 RMSEA 1 CFI2 RMSEA CFI Austria 0,088 0,993 0,063 0,996 Belgia 0,055 0,997 0,057 0,997 Bulgaria 0,092 0
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,995 Note: 1. Cu cât valoarea lui RMSEA este mai aproape de 0,000, cu atât modelul este mai adecvat datelor empirice. Date fiind dimensiunea eșantioanelor și numărul de variabile din model, coeficienții mai mici de 0,100 indică o adecvare satisfăcătoare a modelului la toate datele. 2. Cu cât valoarea lui CFI este mai aproape de 1,000, cu atât modelul este mai adecvat datelor empirice. Date fiind dimensiunea eșantioanelor și numărul de variabile din model, coeficienții mai mari de 0
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la toate datele. 2. Cu cât valoarea lui CFI este mai aproape de 1,000, cu atât modelul este mai adecvat datelor empirice. Date fiind dimensiunea eșantioanelor și numărul de variabile din model, coeficienții mai mari de 0,950 indică o adecvare satisfăcătoare a modelului la toate datele. Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România post-comunistă Dincolo de studierea credințelor religioase ale unei populații, analiza afilierii și a practicii religioase oferă indicii importante despre rolul pe care religia îl joacă în societatea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]