4,644 matches
-
și modelul de organizare leninist După ce a creat în 1919 Internaționala Comunistă* (IC), al cărei rol era reunirea partidelor comuniste din toată lumea, Lenin îi impune modul de organizare prin cea de-a 12-a din cele 21 de condiții de adeziune la IC, edictate în 1920: „Partidele [...] trebuie să fie edificate pe principiul centralizării democratice. în vremurile noastre de război civil îndârjit, Partidul Comunist nu va putea să-și îndeplinească rolul decât dacă este organizat în modul cel mai centralizat, dacă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu vor utiliza aceste metode decât în perioade tulburi, practicând asasinatul* unor oponenți politici - troțkiști*, anarhiști* etc. - în timpul războiului din Spania*, în timpul Rezistenței* și al Eliberării*. Procedurile de ortodoxizare Ortodoxizarea este un proces care se află la baza tipului de adeziune* bolșevică. în 1921, la imboldul lui Lenin, autocritica devine o obligație în PCUS, fiecare militant trebuind să se supună regulat unor ședințe în care este criticat de propriii tovarăși și în care își recunoaște greșelile. în timpul stalinizării de la sfârșitul anilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Africa* și America latină*, dar ea contaminează partidele comuniste de opoziție atât în regimurile autoritare, cât și în democrații. „Centralismul democratic” a devenit, într-adevăr, obligatoriu încă din 1920 prin cea de-a 12-a din cele 21 de condiții de adeziune la Internaționala Comunistă*. Impus încă din anii 1920 prin intermediul bolșevizării și apoi al stalinizării partidelor comuniste, acest model de organizare va constitui - împreună cu doctrina și strategia/tactica* hotărâte de Moscova - unul dintre cele trei elemente fundamentale ale dimensiunii teleologice a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
centrul realităților politice și sociale este profundă. De-acum înainte, a fi comunist sau a vota în mod comunist nu mai ține doar de un moment de intensă emoție, de o alegere politică rațională sau de o opțiune ideologică gândită; adeziunea* ține și de o alegere existențială, dacă nu chiar de o credință. De la „războiul imperialist” la Rezistență Semnarea pactului germano-sovietic* la 23 august 1939 aruncă PCF în cea mai gravă criză a existenței sale. într-o primă perioadă, el continuă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Germania imperială, în martie 1918, ar fi primul pas al URSS spre integrarea sa în sistemul internațional westfalian și ducerea unei politici externe bazate pe echilibrul puterilor și constrângerile geopolitice. Acesta a fost urmat de multe altele: tratatul de la Rapallo, adeziunea la SDN, pactele germano-sovietice*, Marea alianță, coexistența pacifică*, destinderea, perestroika. De nenumărate ori, interesele partidelor comuniste se pare că au fost sacrificate pe altarul sovieticei Realpolitik. Aceeași demonstrație ar fi valabilă și pentru China, care și-ar fi privilegiat interesele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
determinant, contribuind la absorbirea sau neutralizarea insatisfacției unei largi părți a populațiilor în fața costului economic și social al trecerii la economia postcomunistă*. Au adoptat poziții proeuropene și favorabile economiei* de piață, deși corecțiile sociale sunt proslăvite împotriva exceselor liberalismului economic. Adeziunea sau o perspectivă pe termen scurt de adeziune la Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea majorității acestor sisteme politice care cunosc totuși la marginile lor tentații extremiste - mai ales de dreapta -, ce rămân cu toate acestea relativ reduse pe plan electoral
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
largi părți a populațiilor în fața costului economic și social al trecerii la economia postcomunistă*. Au adoptat poziții proeuropene și favorabile economiei* de piață, deși corecțiile sociale sunt proslăvite împotriva exceselor liberalismului economic. Adeziunea sau o perspectivă pe termen scurt de adeziune la Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea majorității acestor sisteme politice care cunosc totuși la marginile lor tentații extremiste - mai ales de dreapta -, ce rămân cu toate acestea relativ reduse pe plan electoral, cu excepția României - Partidul România Mare -, a Slovaciei - Partidul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numai că este opozant, ci și răspunzător pentru o activitate separatistă, dacă nu chiar mai rău, că este polițist - Celor, Doriot, Marty - sau „troțkist”. în ambele cazuri, condamnarea este cea mai grea: excluderea din partid. Pentru toți cei pentru care adeziunea* la PC a fost un act de total angajament, excluderea înseamnă moartea politică și socială, ereticul fiind imediat boicotat de toți foștii „camarazi”. PROPAGANDĂ → Agitprop, Informare/dezinformare PSIHISM Dimensiunea psihologică a ființei umane a fost neglijată de către Marx*, a cărui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trecut printr-o perioadă de expulzări - fiind 700 în 1959, preoții au rămas 125 în 1961 -, înaintea stabilirii unui compromis instituțional: deși Biserica nu era nici măcar recunoscută în Constituție, astăzi statul recunoaște, respectă și garantează libertatea religioasă. PC cubanez autorizează adeziunea credincioșilor și a acceptat vizita papei Ioan-Paul al II-lea în ianuarie 1998. Biserica catolică în confruntarea cu comunismul Biserica a fost combătută din cauza presupusei supuneri față de puterile tradiționale și pentru că incarna tradiția și continuitatea în opoziție cu construirea unui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
secretarul general al PC american. în Spania, conducătorii Confederației Naționale a Muncii (CNM), conduși de Angel Pestana, aderă la ISR; după efectuarea, în 1920, a unei călătorii în Rusia bolșevică, însă, unde au constatat supunerea sindicatelor față de putere, își recuză adeziunea. Această retragere constrânge minoritatea comunistă, condusă de Andreu Nin, să organizeze nuclee comuniste în CNM - anarhistă - și Uniunea Generală a Muncii - socialistă. Un fenomen similar se produce în Italia cu sindicaliștii revoluționari ai Uniunii Sindicale Italiene. Franța este țara în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
système, Perrin, 2007. WERTH (Nicolas), MOULLEC (Gaël), Rapports secrets soviîtiques, 1921-1991. La sociîtî russe dans les documents confidentiels, Gallimard, 1995. REVISTE Communisme (L’Âge d’homme) Cahiers du monde russe INDEX TEMATIC A Abhazia Actul final de la Helsinki Acțiunea directă adeziune Adjaria Afganistan AFL Africa African Blood Brotherhood African National Congress (ANC) Agitprop AIT AKEL AKOA Alianța atlantică Alianza Democratica Al-Qaida Germanii de pe Volga Alianța populară revoluționară americană Alianța stângii America Latină American Relief Association Prietenii URSS Amnesty Internațional Amsterdam-Pleyel anarhism Angkar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
individuale, rezultând din compararea de către manager a avantajelor (pecuniare și nepecuniare) pe care le poate obține cu costurile și eforturile (concretizate în consum de timp și de resurse fizice și psihice) implicate de ducerea la bun sfârșit a sarcinilor sale. Adeziunea managerului la firmă este hotărâtă pe baza rezultatelor acestui calcul. Această adeziune nu este însă definitivă; managerul o poate reconsidera la anumite intervale de timp, iar în cazul unei situații nefavorabile a balanței avantaje-costuri se poate gândi la alte alternative
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care le poate obține cu costurile și eforturile (concretizate în consum de timp și de resurse fizice și psihice) implicate de ducerea la bun sfârșit a sarcinilor sale. Adeziunea managerului la firmă este hotărâtă pe baza rezultatelor acestui calcul. Această adeziune nu este însă definitivă; managerul o poate reconsidera la anumite intervale de timp, iar în cazul unei situații nefavorabile a balanței avantaje-costuri se poate gândi la alte alternative, mai interesante. Rupturile ce pot apare astfel între manageri și firmă se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cazul unei situații nefavorabile a balanței avantaje-costuri se poate gândi la alte alternative, mai interesante. Rupturile ce pot apare astfel între manageri și firmă se constituie în surse de instabilitate pentru aceasta din urmă. motivații profesionale. Odată ce și-a declarat adeziunea față de firmă, managerul devine motivat de considerații organizaționale; el își împropriază oarecum obiectivele firmei. Unele motivații personale îl pot totuși influența. Aceste motivații personale explică de ce agenți având același rol sau roluri asemănătoare în întreprindere au uneori comportamente diferite. Ansamblul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ale unui decident cu simpatiile sale filosofice sau politice și a le deduce pe primele din celelalte. În condițiile de azi mai ales, politicienii pot foarte bine să-și facă un obicei din a-și prezenta politicile externe în termenii adeziunilor filosofice sau politice pentru a câștiga sprijin popular. Dar ei vor distinge între ceea ce Lincoln numea „datoria oficială”, adică să gândească și să acționeze în termenii interesului național, și „dorința personală”, adică de a-și vedea propriile principii și valori
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internaționale, mai ales având în vedere influența lor asupra politicii internaționale, sunt multilaterale, precum Tratatele Pan-Americane, Carta Națiunilor Unite și tratatele de pace care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. Luând în considerare numărul limitat de adeziuni la clauza opțională, precum și posibilitățile de evaziune cu ajutorul rezervelor, este improbabil ca în cazul unei dispute ivite într-un asemenea tratat toți semnatarii tratatului, însumând adesea mai mult de douăzeci sau patruzeci de state, să poată deveni simultan părți în fața
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Mijloacele juridice desemnate să mențină acea libertate au devenit mai rafinate sub regimul clauzei opționale. În loc de a excepta deschis de la adjudecare majoritatea categoriilor importante de dispute, ele servesc acum în mod special scopului de aplanare și ascundere a contrastului dintre adeziunea verbală la jurisdicția obligatorie și lipsa de dorință reală de a o accepta. De aceea, nu este surprinzător că, în general, Curtea Internațională Permanentă de Justiție era preocupată nu de limitarea luptei pentru putere pe scena internațională, ci de întrebarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a priori a grupului, angajarea personală a indivizilor în acțiunea grupală de definire și de pregătire (Mucchielli, 1973, p. 6). # După opinia autorului francez, participarea „asigură unitatea morală a grupului”, ea manifestându-se fie sub forma unui contract de bază (adeziunea tacită sau formală care implică intenția de a participa și acceptarea condițiilor impuse de ea), fie sub forma conștientizării situației comune pentru a face față împreună neprevăzutului (ceea ce duce la solidarizarea membrilor). Se poate considera că nevoia de a participa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acesta să‑și încorporeze în sine trăsăturile liderului, devenind astfel un manager‑lider. # Managerul este astăzi un lider care are o viziune - el știe unde vrea și unde trebuie să ajungă -, știe să comunice încrederea sa grupului și să obțină adeziunea activă a tuturor la realizarea obiectivelor (Kerjean, 2002, p. 11). # Managerul‑lider, ne spune în continuare autorul, # propune concomitent o reflecție și o acțiune. Înainte de a acționa este necesar să se deschidă intelectual la idee..., să gândească și să se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
luarea în considerare a celor doi parametri ar putea asigura, considera el, o bună decizie. De exemplu, dacă un grup are la dispoziție patru metode de executare a unei activități, ordonate după calitate astfel: A, B, C, D, iar după adeziune D, B, C, A, atunci alegerea metodei B corespunde unei bune decizii, deși, din punct de vedere calitativ, nu această metodă este cea mai bună (Maier, 1964; 1970, vol. I). Prin faptul că în cele mai multe organizații indivizii sunt chemați să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din partea membrilor grupului) este mai mare în discuția liberă și mai mică în discuția progresivă. Dacă se lucreează, însă, cu grupuri antrenate în cele două tipuri de discuții, grupurile ce utilizează discuția progresivă obțin rezultate bune în ceea ce privește calitatea deciziei, precum și adeziunea membrilor grupului (Maier, 1970, pp. 31-34). Fenomenele și comportamentele de grup. Marea majoritate a autorilor atrag atenția asupra faptului că multe, chiar foarte multe decizii organizaționale sunt luate mai degrabă de grupuri decât de indivizi izolați, mai ales când problemele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care sugestiile/soluțiile formulate sunt preluate, acceptate și transpuse în practică de conducerea superioară. Intențiile acestei forme participaționale sunt însă și mai semnificative. # Cercurile de calitate se înscriu într-un proiect socio-economic care vizează creșterea productivității și competitivității organizației dezvoltând adeziunea și implicarea membrilor săi. Acest proiect suscită o nouă strategie managerială care afirmă voința de a mobiliza capacitatea de inteligență, inventivitate și imaginație a personalului (Petit, Dubois, 1998, p. 225). # După opinia noastră, forța/tăria sau slăbiciunea cercurilor de calitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
său; această ultimă etapă constă în soluționarea problemelor de către organizație, natura problemelor dând chiar denumirea etapei: TROPIQUES (probleme tehnice, relații, organizare, personal, informare, calitate, mediu, securitate). # Din cele de mai sus se poate deduce ușor că metoda PRADO țintește obținerea adeziunii fiecărui membru al organizației, obținerea coeziunii echipelor, a coerenței deciziilor, astfel încât organizația să fie capabilă să se autoorganizeze față de constrângerile interne și externe și să genereze o nouă și veritabilă cultură organizațională. După opinia noastră, ideea lansată de Goguelin potrivit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Întindere este cea mai vastă”, pentru că acoperă, dincolo de necesitate și constrângere, de interesul material și de afinitățile personale, toate tipurile de relații caracterizate În același timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral și de o adeziune sau o apartenență la o colectivitate bazată nu doar pe sentimente și idei, ci și pe o reciprocitate similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția, o astfel de concepție presupunea la filosofii socratici căutarea binelui, existența unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își Îndeplinesc rolul, păstrează relația așa cum este: nu exercită nici o presiune asupra acestora, are răbdare, așteaptă ca lucrurile să se Îmbunătățească. Cel mai adesea, alege această soluție pur și simplu pentru că este mai ușoară, mai puțin Împovărătoare decât celelalte două: adeziunea sa este pragmatică, dacă nu cu totul apatică. Este și motivul care Îl face pe Hirschman să spună că această reacție deteriorează Întreprinderea sau instituția: Într-adevăr, dacă nu protestează sau nu pleacă, clienții sau utilizatorii le dau conducătorilor o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]