47,999 matches
-
ar fi întrunite condițiile prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru emiterea ordonanțelor de urgență, fără să explice însă de ce, în opinia lor, conținutul ideatic al preambulului ordonanței de urgență criticate nu ar fi apt să justifice adoptarea ordonanței de urgență. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autoarelor excepției în formularea și argumentarea unor critici de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate. În
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
București, NEC Europe LTD și NEC Eastern Europe Kft, și adresa Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/15.331/MN din 23 mai 2022, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G și al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite
DECIZIE nr. 390 din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256833]
-
una de urgență, ci de drept comun. Se fac referiri la Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 6 mai 2020 în sensul că o asemenea încălcare a termenelor procedurale are valoare constituțională. Se mai subliniază faptul că, în procedura de adoptare a acestei legi, Parlamentul s-a comportat ca unul unicameral și că, din majoritatea de vot existentă, nu se poate cunoaște dacă a existat o majoritate absolută la nivelul membrilor fiecărei Camere în parte. Se punctează faptul că legea nu
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de încetare a plății indemnizației pentru limită de vârstă reglementate în favoarea deputaților și senatorilor, precum și de repunere în plată a acestei indemnizații. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinseci referitoare la procedura de adoptare a legii criticate. ... 10. Astfel, se susține că în cursul lunii februarie 2021 au fost inițiate trei propuneri legislative având ca finalitate abrogarea art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006, iar în cursul unei singure zile, respectiv 17 februarie
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
aferent propunerii legislative dezbătute, cât și întocmirea acestui raport, precum și dezbaterea și votarea în plen a propunerii legislative. O asemenea procedură accelerată golește de conținut chiar raportul întocmit de Comisia permanentă. Se subliniază că până la momentul dezbaterilor privind adoptarea propunerii legislative nu a fost efectuată nicio analiză sau informare publică cu privire la oportunitatea adoptării acesteia, nu a fost prezentat niciun motiv care să justifice dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență și nu a existat o Comisie permanentă
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
a propunerii legislative. O asemenea procedură accelerată golește de conținut chiar raportul întocmit de Comisia permanentă. Se subliniază că până la momentul dezbaterilor privind adoptarea propunerii legislative nu a fost efectuată nicio analiză sau informare publică cu privire la oportunitatea adoptării acesteia, nu a fost prezentat niciun motiv care să justifice dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență și nu a existat o Comisie permanentă care să aibă atribuții legate de analiza acesteia. Ținând cont de modalitatea superficială și sumară în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
de Comisia permanentă. Se subliniază că până la momentul dezbaterilor privind adoptarea propunerii legislative nu a fost efectuată nicio analiză sau informare publică cu privire la oportunitatea adoptării acesteia, nu a fost prezentat niciun motiv care să justifice dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență și nu a existat o Comisie permanentă care să aibă atribuții legate de analiza acesteia. Ținând cont de modalitatea superficială și sumară în care s-a desfășurat procedura de adoptare a legii, se apreciază că, în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
motiv care să justifice dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență și nu a existat o Comisie permanentă care să aibă atribuții legate de analiza acesteia. Ținând cont de modalitatea superficială și sumară în care s-a desfășurat procedura de adoptare a legii, se apreciază că, în realitate, nu a fost adoptată în procedură de urgență, ci printr-una accelerată, care nu este reglementată de niciun text de lege din dreptul pozitiv. Astfel, procedura de legiferare cu activitățile și garanțiile pe
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
printr-una accelerată, care nu este reglementată de niciun text de lege din dreptul pozitiv. Astfel, procedura de legiferare cu activitățile și garanțiile pe care le presupune a fost redusă la o simplă formalitate. Tot cu privire la procedura de adoptare a legii, se arată că ședința de plen s-a desfășurat în mod „hibrid“, unii parlamentari fiind prezenți fizic, iar alții nu, astfel că propunerea legislativă a fost dezbătută și adoptată după o procedură inexistentă. Se subliniază că nu erau
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
analize din partea Guvernului prin raportare la art. 111 alin. (1) din Constituție. Punctul de vedere al Guvernului a fost solicitat, dar cu privire la o altă propunere legislativă, având un conținut similar, însă primirea acestuia s-a realizat după adoptarea legii criticate, astfel că Parlamentul nu avea cum să analizeze acel punct de vedere, înregistrat tardiv. De asemenea, Consiliul Legislativ a subliniat și necesitatea analizării situației indemnizațiilor pentru limită de vârstă aflate în plată, însă Parlamentul nu a luat în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
unei legi ulterioare celei în condițiile căreia s-a născut, fără a încălca principiul neretroactivității. Prin urmare, stingerea unui drept social cu caracter viager, care se afla deja în patrimoniul celor care au deținut calitatea de parlamentar până la momentul adoptării legii criticate, încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Prin raportare la art. 16 din Constituție, se arată că legea criticată stabilește o inegalitate între parlamentari (puterea legislativă) și magistrați (puterea judecătorească) în condițiile în care aceștia sunt supuși
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
1) privind rolul Parlamentului, ale art. 64 privind organizarea internă a Camerelor, ale art. 65 alin. (2) lit. j) privind ședințele Camerelor, ale art. 69 alin. (2) cu referire la mandatul imperativ, ale art. 76 alin. (1) și (3) privind adoptarea legilor, ale art. 79 privind Consiliul Legislativ și ale art. 148 privind dreptul Uniunii Europene. Totodată, în susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Europene. Totodată, în susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 48. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu privire la procedura parlamentară de adoptare a legii, că în data de 16 februarie 2021 au fost depuse 3 inițiative legislative care, în esență, vizau eliminarea indemnizațiilor pentru limită de vârstă a deputaților și senatorilor, reglementate de art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006, după
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ședința comună a celor două Camere. Astfel, în data de 17 februarie 2021, Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului a propus plenului reunit adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (Plx.100/2021; L 27/2021) cu amendamentele admise prezentate în anexa la raport și respingerea propunerii legislative pentru abrogarea dispozițiilor capitolului XI din Legea nr. 96 din 21 aprilie
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ce nu exista o imposibilitate de prezență a parlamentarilor la ședința antereferită. Prin urmare, apreciază că se încalcă art. 64,art. 65 alin. (2) lit. j) și art. 76 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 51. Cu privire la procedura de adoptare a legii criticate, Curtea reține că propunerea legislativă a fost depusă în data de 16 februarie 2021; Biroul permanent comun (BP) a luat-o în discuție la aceeași dată și a stabilit termen de depunere a raportului de către comisia
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
plen din 17 februarie 2021 s-a luat decizia ca dezbaterea acestei legi să se facă în 17 februarie 2021, sens în care la începutul ședinței a fost modificată ordinea de zi, prin introducerea la punctul 8 a dezbaterii și adoptării legii analizate (a se vedea stenograma ședinței în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25 din 9 martie 2021, p. 2-4), rezultatul votului fiind de 367 pentru, 30 de abțineri și niciun vot împotrivă; ordinea de zi
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
activitatea în Plen (voturi pentru 362, abțineri 31, niciun vot împotrivă); Plenul a luat o pauză pentru a permite întocmirea raportului de comisia antereferită; după întocmirea raportului, Plenul a reluat ședința și a adoptat legea criticată în aceeași zi; după adoptare, legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului timp de 5 zile pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale (a se vedea și intervenția președintelui Senatului, p. 24). ... 52. Cu privire la termenele de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Senatului prevăd că, în condițiile procedurii de urgență, Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie proiectul de lege/propunerea legislativă cu prioritate în proiectul ordinii de zi. ... 53. Termenele regulamentare anterior menționate se referă la procedura parlamentară de adoptare a legilor și indică necesitatea curgerii unui interval temporal între data depunerii proiectului de lege, data întocmirii raportului și data adoptării legii. Aceste termene au fie o rațiune administrativă/operațională (spre exemplu, prevenirea unei convocări intempestive a Plenului - un interval mult
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
legislativă cu prioritate în proiectul ordinii de zi. ... 53. Termenele regulamentare anterior menționate se referă la procedura parlamentară de adoptare a legilor și indică necesitatea curgerii unui interval temporal între data depunerii proiectului de lege, data întocmirii raportului și data adoptării legii. Aceste termene au fie o rațiune administrativă/operațională (spre exemplu, prevenirea unei convocări intempestive a Plenului - un interval mult prea scurt ar putea să ducă la imposibilitatea prezentării deputaților/senatorilor la lucrările sale, asigurarea posibilității serviciilor celor două Camere să îndeplinească
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, paragraful 45). Cu alte cuvinte, dacă obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii și în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, publicată
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
o lege adoptată în procedură generală a comprimat atât de mult termenele regulamentare, încât situația creată conduce la concluzia că legea a fost adoptată în fapt în procedură de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate prin Constituție. ... 60. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în vederea adoptării unui act normativ coerent și fundamentat, din punctul de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de suplețe și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
la concluzia că legea a fost adoptată în fapt în procedură de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate prin Constituție. ... 60. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în vederea adoptării unui act normativ coerent și fundamentat, din punctul de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de suplețe și flexibilitate, în limitele Constituției și ale regulamentelor parlamentare (Decizia nr. 828 din 13 decembrie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
64 alin. (1)] și principiul constituțional referitor la rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice ale statului, ce exercită, potrivit Constituției, atribuții specifice democrației constituționale (legiferarea, acordarea votului de încredere în baza căruia este numit Guvernul, retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, declararea stării de război, aprobarea strategiei naționale de apărare a țării etc.), există un raport ca de la mijloc/instrument la scop/interes. Astfel, regulamentele parlamentare se constituie într-un ansamblu de norme juridice menite să organizeze și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
2 alin. (1) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Însă, caracterul accelerat al desfășurării legiferării în cadrul procedurii generale de adoptare a legilor excedează cadrului constituțional de referință, astfel încât nu se poate susține o legitimitate a sa, dată de autonomia parlamentară. De aceea, legiuitorul trebuia să procedeze la identificarea soluției constituționale potrivite pentru adoptarea legii cu respectarea art. 75 și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
legiferării în cadrul procedurii generale de adoptare a legilor excedează cadrului constituțional de referință, astfel încât nu se poate susține o legitimitate a sa, dată de autonomia parlamentară. De aceea, legiuitorul trebuia să procedeze la identificarea soluției constituționale potrivite pentru adoptarea legii cu respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție (în sensul celor arătate, a se vedea Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]