7,836 matches
-
conștiinței și faptul că intuiția destinului este mistică sunt limitați prin semnificația lor în această privință. Dar ei îi oferă lui C. Rădulescu-Motru motivația câtorva reflecții asupra stării timpului celui de-al doilea război mondial. Fiecare factor, îndeosebi primii doi afirmarea valorii omului și a grupului social și dinamica ireversibilului semnifică și cele două operații prin care dobândește justificare formală determinismul prin finalitate. Prin delimitarea unui spațiu al umanului, adică al finalității (spațiu care semnifică, uneori, zona fenomenelor subiective) este limitat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în unitatea și evoluția formelor istorice ale personalității și vocației. Schița formală a conceptului determinismului prin finalitate, prin cele două momente, al negării valabilității absolute a determinismului prin cauzalitate (de fapt, al delimitării zonei de acțiune a cauzalității) și al afirmării valabilității finalității pentru ordinea universală, reface structura formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers (în general, invers decât filosofii, cum ar spune psihologul însuși), căci eul este realitatea personalității dezvoltate, o formă a personalității sociale, ulterioară, în evoluția ontogenetică, celei corporale. "Eul" lui P. Janet este eul conștient
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceea ce părea inițial ruptură absolută se dezvăluie, ulterior, ca legătură necesară. Primul moment al închiderii în sine a unității de existență a omului și al negării valabilității universale a determinismului prin cauzalitate, negativ în fond, își are reversul pozitiv în afirmarea specificului omului. Trebuia întărit acest specific prin negarea inițială a valabilității legii naturii în spațiul uman, pentru ca omul să-și capete propriul prin autodeterminare. Acest moment trebuie gândit atunci când încercăm reconstrucția umanului, a istoriei. Iar C. Rădulescu-Motru l-a gândit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de sine. "Ti-pul-cultură" exprimă în bună măsură limitarea determinismului prin cauzalitate. Ca ideal, el este esențial desprins de natură (idealul nu poate fi găsit în natură). Mai mult, el este cadrul (ne-natural) în care se formează personalitățile individuale, deși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa: discontinuitatea natură-cultură, prin care este afirmată ființa-în-sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
munca. Evoluția acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de vocație) are o determinare non-naturală. Ea reprezintă o configurație existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci însăși personalitatea poporului în mijlocul căruia trăiește individul; și, mai mult decât atât, modelul corespunde sufletului individual. Personalitatea trece de la potență la act atunci când este activat acordul dintre ideal și sufletul individului. Conceptul personalității energetice cuprinde ca notă a sa afirmarea continuității dintre cultură și individ și, prin aceasta, a celei dintre ideal (normativ) și condiționatul natural. La începutul evoluției personalității energetice, cultura și civilizația oferă idealul cu care se va confrunta "fondul psihofizic" al individului. Idealul nu are decât o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
moralei este dependentă de "tehnica de producțiune". Pe de altă parte, toate faptele sociale, fie ele morale, strict intelectuale, religioase, chiar artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a naturii, iar pe de altă parte, afirmarea dublei determinări naturale și culturale a vocației, plasarea acesteia într-o ordine de finalitate; ea îngăduie o existență culturală, dar neagă idealitatea pură și creația din nimic. Elementul din structura vocației ce cuprinde toate aceste operații într-o unitate pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin actul de revalorizare a vieții înseși, refacerea culturii (în forma culturii vieții) și a omului (ca purtător al voinței de putere). Într-un "program cosmic", omul este o treaptă.244 Lui Nietzsche îi apare ca un act de vanitate afirmarea ideii omului ca scop al întregului univers (în măsura în care judecata este plasată într-o ordine finalist-biologistă). Și, mai mult, chiar această idee îndreptățește credința în existența unor ființe superioare "spiritual" omului: "Ar trebui să existe ființe mai spirituale decât omul, fie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința principiului existenței (realității originare), C. Rădulescu-Motru va rămâne consecvent cu ideile sale din Știință și energie. Totuși, consecvența ideii energiei ca principiu, în lucrările ulterioare, va fi dublată de afirmarea ordinii de finalitate personaliste. Deocamdată, în lucrarea menționată, C. Rădulescu-Motru practică un energetism asemănător celui practicat de W. Ostwald și pe care îl va depăși mai târziu. Acțiunea cauzalității stricte în toate "sectoarele" existenței poate fi cunoscută prin știință. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta "nouă" trebuie să facă posibilă o explicație monistă; ea va cuprinde, în fundamentele ei, următoarele idei: singurul mod de cunoaștere pentru om este conștiința sa, prin urmare, doar datele conștiinței decid asupra realității exterioare (singura idee proprie ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exterioare (singura idee proprie ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea posibilă diferențierea lor prin evoluția sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a o purta către corelațiunea de personalitate, atunci ea s-ar fi confundat cu o ordine de fatalitate (nu doar de finalitate). Persoana umană nu este, așadar, un fatum, un destin "natural". Această negație este întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă. În fond, determinarea finală prin destinul implacabil este chiar regula fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității de a interveni educativ în formarea personalității. Fatum-ul nu îngăduie o asemenea ajustare: el este tainic în intenție și implacabil în acțiune. Structura formală a finalității în modelare kantiană nu îngăduie fatum-ul, așa cum nu-l îngăduie nici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sieși. Într-un fel, persoana tinde către propria sa desființare, întru identitatea cu transpersonalul care o cheamă. Mișcarea sa este către afară-de-sine. "Personalitatea" lui C. Rădulescu-Motru, deși se raportează la Absolut, nu țintește o identificare cu el, ci o continuă afirmare de sine întru identitatea propriei unități. Ea nu se identifică nici cu natura, nici cu Absolutul. Deși sunt prezente în structura sa existențială, acestea doar dimensionează mișcarea "cosmică" a persoanei. Transpersonalul spre care se îndreaptă persoana mounieristă "anunță deodată experiența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o structură formală pentru că este posibilă pe temeiul unei facultăți a ființei raționale, independent de orice conținut determinat și pentru că reprezintă condiția de posibilitate a unității cunoașterii și a acțiunii libere. Operațiile cuprinse în această structură formală sunt următoarele: 1) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii); 2) negarea specificului "esențial" al omului (respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu finalitatea care-i determină atributul său esențial: faptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu finalitatea care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
răzbunarea eșecului ne arată fără dubiu că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. h) Problema cu colecțiile Speța cu laptopurile În funcție de particularitățile personalității sale (cutezanța, perseverența, stăpânirea de sine etc. și în strânsă legătură cu tendința de afirmare), omul colecționar sau omul contabil va depune eforturi altfel greu de motivat pentru a-și realiza satisfacția colecției. Indiferent în ce categorie l-am încadra, omul este cucerit de colecțiile sale: colecții de timbre, de cărți, de pantofi, de iubite
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
constantă; perseverența i-a fost însă de-abia acum răsplătită, pentru că adevăratul său debut se produce prin includerea primei sale piese "de rezistență" în repertoriul teatrului din Iași includere care, dat fiind prestigiul instituției, echivalează, pentru un autor dornic de afirmare, cu un certificat de existență literară. Lăsînd la o parte prejudecățile și reticențele pe care fiecare dintre noi le avem față de etichete, aș spune despre Calul verde că este o "farsă tragică". Ilie Popescu, eroul piesei, e un "om fără
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu piesa lui Const. Popa "Regulamentul de bloc". În ciuda tuturor opozițiilor, a grimaselor și a teoriilor savante despre repertoriu, deschiderea a fost ceea ce trebuia să fie: un eveniment teatral onorabil, avînd la bază textul literar al unui dramaturg român în afirmare, a cărui valoare nu-i cu nimic mai prejos decît textele suprasolicitate de scenele noastre numai pentru că sînt ne-românești. "Regulamentul de bloc" face un dublu sondaj în existența omului contemporan; la primul nivel, el vizează relațiile inter-umane, starea socială
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și marcarea cu laser (prin prelucrare termică). Marcarea prin micropercuție reprezintă apogeul sistemelor de marcare mecanice, înlăturând majoritatea inconvenientelor acestora, dar solicitările pentru marcaje din ce în ce mai complexe și mai reduse din punct de vedere dimensional au conferit o excelentă posibilitate de afirmare și implementare sistemelor ultramoderne de marcare cu laser. Acestea au reprezentat o tehnologie de interes crescut în ultima decadă, datorită compatibilității sale cu un număr vast de domenii aplicative industriale. Marcarea laser a unei suprafețe reprezintă o metodă foarte flexibilă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]