3,884 matches
-
că lumina divină nu se mai proiectează limpede și ca de la sine înțeles prin cadre mentale, lege, obiceiuri asupra întregii societăți și culturi. Radiația ei nu mai cuprinde într-adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în societățile tîrziu moderne. și totuși, o întrebare de tip metafizic sau religios pare să nu poată fi dezrădăcinată din structurile noastre de gîndire. Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privirea toate direcțiile universului, pe care el însuși le desfășoară. Rămîne libertății umane să decidă cum se mișcă în acest cîmp, dacă își întoarce sau nu ochii spre Autorul lui. El e doar o prezență care privește. Neimplicat în mod afirmativ, explicit, ofensiv în mișcările și în actele particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divine în chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca substrat mișcarea divinului care se depășește pe Sine spre Sinele lui misterios. Abia în spațiul făcut posibil prin această mișcare de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
existența lui Dumnezeu nu poate fi pusă, iar în cazul în care este pusă, nu i se poate răspunde. Întrebarea îl vizează pe acela care prin propria natură este deasupra existenței, și de aceea răspunsul, fie că este negativ sau afirmativ, neagă implicit natura lui Dumnezeu. Dumnezeu este ființa ce există prin sine, și nu o ființă oarecare 7. Argumentele teiste se remarcă prin caracterul lor rațional, și nu prin dovezi provenite din experiența religioasă (de factură mistică). Aceste argumente raționale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
construcțiilor corecte, transformarea este utilă pentru asigurarea funcționalității lor. De la structura inițială, la cea generată prin transformare, se poate ajunge prin mai multe tipuri de operații: - prin modificări structurale între elementele modelului (transformarea dialogului în narațiune, transformări ale formelor verbale: afirmativ - negativ, predicativenepredicativ etc.); - prin adiționare, cu ajutorul unui element de transformare, întotdeauna același, și prin expansiune; - prin reducere, care constă în substituția cu zero a unuia sau mai multor elemente; - prin generarea unei structuri noi, din două sau mai multe structure
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care se realizează dirijarea, oferă indicii asupra structurii de realizat și limitează posibilitatea de reacție a elevului nu doar la situație, ci și la organizarea internă a mesajului. Dialogul dirijat se poate realiza prin: - replici contrarii (stimulul constă în structura afirmativă iar răspunsul, în una negativă); - ca injoncțiune (stimulul conține dispoziții de acțiune, la care elevul răspunde formulând un mesaj); - ca întrebare-răspuns (stimulul conține o întrebare, la care elevul răspunde corespunzător cu modelul); 4.3. Caracterul ludic al exercițiilor de limbă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
părinților și implicarea acestora în educația copiilor, influența anturajului, relația cu școala/colegii, implicarea în activitățile școlare și extrașcolare de petrecere a timpului liber, cunoștințele despre droguri, percepția consecințelor urmare a consumului și opinii cu privire la consumul de droguri). În urma răspunsului afirmativ la întrebarea "Consumi droguri?", a putut fi realizat și un profil al consumatorului de droguri, liceean, în baza analizării datelor obținute. Cercetarea are la bază și o cercetare anterioară relizată în perioada aprilie-iunie 2009 " Consumul de droguri în rândul studenților
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se cifrează la 30,3%. Procentul celor care nu sunt de acord cu astfel de propunere cumulează 59,8% dintre elevii de liceu, iar procentul care nu au oferit un răpuns la acest item este de 9,9%. Procentul răspunsurilor afirmative poate fi influențat de faptul că majoritatea elevilor care consumă droguri, consumă din categoria drogurilor ușoare și a produselor weed. 28,3% dintre liceeni au menționat pe prima poziție măsurile coercitive (amenzile și chiar închisoarea) ca fiind procedura cea mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adolescenți. Disponibilitatea drogurilor Disponibiliatatea față de consum este prezentă la 27,6% din rândul elevilor de liceu și la 15,1% în rândul studenților. Astfel la întrebarea: Dacă ai putea, ai încerca vreodată un drog" 27,6% dintre elevi au răspuns afirmativ, 62% au răspuns că nu, iar un procent de 10,3% sunt indeciși. În rândul studenților 15,1% au răspuns afirmativ, 80, 69% au răspuns că nu iar 4,14% sunt indeciși. Putem observa comparând răspunsurile la întrebările " Dacă ai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
rândul studenților. Astfel la întrebarea: Dacă ai putea, ai încerca vreodată un drog" 27,6% dintre elevi au răspuns afirmativ, 62% au răspuns că nu, iar un procent de 10,3% sunt indeciși. În rândul studenților 15,1% au răspuns afirmativ, 80, 69% au răspuns că nu iar 4,14% sunt indeciși. Putem observa comparând răspunsurile la întrebările " Dacă ai putea, ai încerca vreodată un drog" și "Ai încercat vreodată un drog" că răspunsurile se modifcă. Astfel trecerea de la nivelul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
capodopera artistică a lui Dumnezeu, în care bunătatea și frumusețea sunt unul și același lucru. Din formele ei strălucitoare, gândirea teologică lămurește strălucirea fără formă și mai presus de lume a Creatorului și tot astfel, imitând această metodă a teologiei afirmative, estetica lămurește din opera de artă însușirile geniului care a plăsmuit o, în sine sau în Dumnezeu, frumosul, după Dionisie, „e veșnic, invariabil și neschimbabil; fără naștere, fără moarte, fără dezvoltare sau micșorare. El nu este frumos într-o parte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
propriu înțeles al cuvântului. Dar tot astfel se petrec lucrurile cu geniul creator. Artistul în procesul creației își vede mai întâi opera prin organele fizice ale simțurilor, ca amatorul? Ar trebui să ne facem că ignorăm procesul creației ca să răspundem afirmativ la întrebare. Lăsând la o parte fazele intermediare și variantele ce-l diferențiază de la creator la creator, procesul acesta constă din două mari momente, țară de care opera nu se poate produce. Întâiul moment e viziunea internă a obiectului artistic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Boehme era mai puternic decât al sfântului Francisc d’Assisi și darul poetic al lui Pușkin mult mai mare decât acela al Sfântului Serafim de Sarov”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 185 ). Berdiaev e un gânditor de temperament. Fraza lui e afirmativă sau negativă. Între aceste două extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în întrebarea dacă părțile vor accepta dinainte hotărârile cuprinse în decizie, ceea ce partea ungară a admis mai ușor. La ora douăsprezece și un sfert după amiază, la întrebarea adresată telefonic, atât consiliul de miniștri, cât și guvernatorul Horthy au răspuns afirmativ, iar la orele cincisprezece s-a putut comunica acest lucru miniștrilor Afacerilor Externe german și italian. În schimb, delegația română s-a jucat îndelung cu nervii (și așa încordați la maximum) ai lui Ribbentrop. Au cerut mai multe amânări, iar
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]