1,993 matches
-
tot", îi place lui Henri Lefebvre să amintească; o prea mare concentrare asupra habitatului generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Îmi place vinul de Massica, cel care îmi aduce uitarea", scria el. De asemenea, odată cu Horațiu, acest poet al "après boire"-ului, dixit Rabelais, se conturează profilul bețivului, a celui îmbătat cu vin, pe scurt, apare ceea ce într-un mod agreabil se numește "estetica bețivanului"100. Începând cu Horațiu până la saga alcoolică a lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cavalerilor Meduzei 106, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Născut la Marsilia în 1690, stabilit apoi la Toulon, ordinul Meduzei, care își va răspândi lojele în toată regiunea Provence în secolul al XVIII-lea, avea regulamente al căror titlu era: "Agreabile divertismente ale mesei sau regulamentul societății Fraților și Surorilor Meduzei, sau ale altor societăți bahice." Precum toate confreriile întemeiate atunci, regulamentele de ordine ale Meduzei aveau în principal scopul de a permite într-ajutorarea tuturor membrilor (așa cum încă fac "copiii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
doi parametri care au relevanță pentru talentul actoricesc, capacitatea de transpunere și capacitatea de expresie. Sintetizând contribuția cercetărilor de specialitate, Gh. Neacșu prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și de specialitate; - capacități empatice deosebite; - calitățile fizice implicate: aspect agreabil, timbru plăcut al vocii, dicție bună, expresivitate în limbajul verbal și gestual; - calitățile senzorio-motrice: spirit de observație deosebit, o bună mobilitate; - abilitățile intelectuale: inteligență și imaginație bogată, memorie bună; - registru afectiv larg, util pentru inducerea unor emoții, dar și pentru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
creeze chipuri plauzibile, mai ales psihologii sau comportamente de indivizi ciudați, ieșiți din normă ori pitorești, cum sunt cei doi escroci (doctorul Russu și Lucia Gârlan) în Zăpada niciodată stinsă. Prozatorul mânuiește cu abilitate stilul indirect liber, scrie cursiv și agreabil, are o notabilă ușurință a verbalizării. SCRIERI: Memoria lirei, București, 1976; Septembrie, Craiova, 1977; Zăpada niciodată stinsă, București, 1979; E târziu pe steaua polară, București, 1982; Râu cu cerb în frunte, București, 1984; Floarea de piatră, București, 1988. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
a fost înfăptuită de C. cu eleganță și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc rebarbative. În Realism și devenire poetică..., C. afirmă și demonstrează, analitic, existența unui proces de evoluție a prozei literare franceze din ultimele câteva secole (investigația, selectivă, începe de la clasicii din secolul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
subordonaților este îndreptată spre învingerea sistemului și nu pentru îmbunătățirea acestuia; * subordonații devin indiferenți, chiar apatici, întrucât au voie să facă numai ce li se cere; * grijă acordată nevoii oamenilor de a stabili relații satisfăcătoare conduce la crearea unei atmosferi agreabile în organizație și a unui ritm de muncă plăcut. * dezacordurile sunt suprimate și nu conciliate, aspect ce poate duce la conflicte. 2. Managementul de tip 1.9. (denumit de autori Country Club) pune accentul numai pe preocuparea pentru oameni și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și, cât pot eu, mă strădui să fiu demn de el. Nu-l cunosc pe Î.P.S. Bartolomeu decât în calitatea sa de scriitor, la începutul anilor '80, în Consiliul Uniunii Scriitorilor, unde era o prezență mai degrabă discretă, dar agreabilă. Interve-nea rar în discuții, însă mereu cu miez. Pe de altă parte, evoluția sa în calitate bisericească nu mi s-a părut la fel de reținută. Mă rog, nu e treaba mea, decât ca simplu credincios membru totuși al bisericii să spun
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tocmai pregătită să opereze o schimbare de esență. Aș spune că Woolf înlocuiește vechea convenție a predictibilului, vechiul și bine înrădăcinatul orizont de așteptare, cu o nouă convenție a sfidării. Dacă lectorul devenise dependent și oarecum insensibil la lectura pașnică, agreabilă, romanciera a decis să-l contrarieze: găsind o opoziție simetrică, a inventat nevoia imperioasă de neprevăzut. Romanul Fluxului conștiinței e ceea ce nu ne așteptăm să vedem tipărit, fie că e vorba de structură (intrigă, personaje, cronologie, care sunt toate spulberate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sub semnul întrebării. Întregul volum este un prietenos semn de întrebare, care pare să-l descoasă pe lector încotro vrea s-o ia. Pentru cei ce aspiră la un text critic limpede, cartea e fără îndoială bună și o lectură agreabilă. Prima pagină îl citează pe Michel Foucault ("Ce e un autor?"): Ce importanță are cine vorbește?" Bradbury deconstruiește deconstructivismul. Ni se spune: ... datorită Deconstructivismului, adevărul e o chestiune nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o frăție tandră cu această autoare țepoasă și totuși infinit de umană: Uneori mă simt un dinozaur. Tehnologia asta nouă. Nu demult am discutat pe internet, pentru Barnes&Noble, și au sunat de peste tot Australia, Canada, Franța. Discuții banale și agreabile, dar stranii pentru mine. Nu păreau reale. La vârsta mea n-o să încep să scriu la computer deși s-ar putea să învăț să lucrez cu e-mail-ul, e fascinant. Scriitoarea care a diagnosticat viața contemporană în absolut toate romanele ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un cinematograf unde se vând înghețată și speranțe de viitor. De aici până la "trecerea" lui Mark Underwood de la necredință la catolicism fervent e drum lung și insuficient explicat. Mark rămâne un mister, într-un roman altfel destul de confortabil. Romanul e agreabil, bine istorisit, cu eroi conturați. Textul își creează o lume a lui. O lume banală, liniștitoare, cât se poate de tradițională. Povestirea fragmentată în episoade, care sunt fiecare străfulgerări de gânduri, se datorează probabil faptului că Lodge a început cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care se adaugă câteva scurte excursii în absurd și ceață (Dickens și Joyce își dau mâna aici), alcătuiesc la un loc o zi de coșmar în viața unui tânăr care studiază literatura engleză. Atmosfera e apăsătoare. Umorul devine o diversiune agreabilă și cea mai comodă soluție. * * * Out of the Shelter (Afară din adăpost, 1970) pornește de la amintirile lui David Lodge din vara lui 1951, când la vârsta de șaisprezece ani am plecat singur la Heidelberg, Germania de Vest, unde urma să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
investește în el, explicându-i: Am încredere în tine. Te-am văzut în acțiune. Doi oameni care altfel nu s-ar fi cunoscut niciodată, poate, sunt puși la un loc și siliți să comunice. Narațiunea e mai firească și mai agreabilă decât în toate romanele de până acum ale lui Lodge. Pătrundem în gândurile și sentimentele personajelor. Pentru prima oară, Lodge merge dincolo de suprafață, uită să-și bată joc și e fascinat de interioritate. Robyn și Vic se bucură de viață
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
urmă, după ce are și ea o aventură cu Ralph) și de Ralph. Trebuie remarcat că lăcomia (sexuală) e atribuită în Thinks... bărbaților. Martin se culcă cu secretarele de platou, iar Ralph cu colegele de conferință. Unele se metamorfozează în amintiri agreabile (Isabel Hotchkiss), altele îl bântuie amenințător (Ludmila Lisk, din Praga, care îi forțează mâna s-o inivite la conferința lui). Carrie și Helen sunt mai precaute. Carrie are o aventură mai degrabă Jamesiană cu Nicholas Beck (inexistent ca personaj), iar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
știi și tu că orice mi-ai da îmi place doar fiindcă te bucură pe tine să mi-l dai. Trebuie să pun pe hârtie asta cât mai ești aici: nu șifonierul, eu o vreau pe mama. Diferența dintre versurile agreabile și cele dezagreabile e mare. Fleru Adcock e o poetă morocănoasă, care refuză dulcețurile sensibilității. Ea îl mustră pe lector și scrie fiecare vers de parcă ar fi ultimul adică întărindu-se pentru ultimul poem, gonind superficialul printr-o concentrare a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
orașul în copilăria ta? RUTH FAINLIGHT: M-am născut la New York, mai exact într-o maternitate pe Grand Concourse din Bronx, în mai 1931. La vremea aceea, dacă e să ne luăm după ce mi s-a spus, era un cartier agreabil, cu străzi largi și blocuri noi pentru familii tinere din clasa de mijloc, multe dintre ele de evrei. Dar familia mea s-a mutat în Anglia când aveam cinci ani, deci n-am multe amintiri. Îmi amintesc destul de clar că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de științe. În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de seamă și a colaborat cu mari personalități medicale. împreună cu Jean Bourgeois semnează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. ”Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul dezvoltării conștiinței de sine este lung și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Barbara Palmer, devenită lady Castlemaine, Louise de Kérouales. Tânăra actriță, cu un corp foarte frumos, cu nas cârn, păr castaniu și ochi căprui, Nell Gwynne l-a atras pe suveranul englez prin firea dezinhibată, glumeață, veselă și simpatică, prin impertinența agreabilă. La vârsta de șaptesprezece ani, în 1667, Nell a fost remarcată de Carol al II-lea pe scena teatrului. Regele ocupase tronul după perioada austeră instaurată de Cromwell, după exilul pe care l-a suportat din cauza înfrângerii monarhiei în războiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de cele mai multe ori umilitor, cu o rublă sau cu cincizeci de copeici, se desprind câteva figuri. Manka zurbagioaica este o pătimașă jucătoare de cărți; este blajină, bună și împăciuitoare și sare mereu să aplaneze conflictele dintre femei. Tamara este frumușică, agreabilă, blândă; fusese călugăriță, de aceea păstrase ceva din sfiala pustnicelor. Vorbește germana și franceza, de aceea patroana îi purta respect. Ca să-și alunge urâtul, brodează și din banii câștigați cumpără parfumuri, materiale pentru brodat și își întreține amantul. Katka este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
actor pentru a-și trage sufletul și a se gândi la ce trebuie să spună sau să hotărască, se potrivește de minune cu cadențele lor inegale, și cu pauzele pe care trebuie să le faci la finele fiecărui cuplet. Surpriza agreabilă făcută urechii de această schimbare de cadență neprevăzută recheamă puternic atențiile rătăcite." Desigur că el este foarte conștient de obstacolul care îl pândește pe scriitor. Nu este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Și dacă face să apară câteva acțiuni în Teatrul său, asta se întâmplă pentru a face vreun discurs plăcut; tot ceea ce inventează, o face pentru a fi spus; el presupune multe lucruri pentru ca ele să servească drept materie unor narațiuni agreabile." (Practica teatrului, Cartea IV, cap. 2, "Despre Discursuri în general") 5. "Iluzia de prezență" În epoca clasică, chiar dacă acțiunea este verosimilă, spectatorul nu poate crede în realitatea ei atunci când condițiile reprezentației nu sunt și ele la fel. Acțiunea reprezentată trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
elaborat îndeosebi articole despre poeți (Homer, Sappho, Pindar, Anacreon, Arhiloh, Alcman, Theognis din Megara, Alceu, Simonide din Ceos, Calpurnius Siculus ș.a.). O exegeză interesantă, în care erudiția ce o definește pe P. se supune principiului accesibilității ideilor și demonstrării lor agreabile, este Jocurile cu satyri în Antichitatea greco-romană (1998). Studiul urmărește evoluția de la primele rudimente pantomimice de esență mitico-religioasă până la apariția, în secolul al V-lea î.Hr., a dramei satirice cu text literar, al cărei părinte, Pratinas din Phlius, era contemporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
o reacție hiperbolică. Vindecarea Europei era un „miracol”. Europa „postnațională” Învățase lecțiile amare ale istoriei recente. Un continent pașnic și senin se ridicase, asemenea păsării Phoenix, din cenușa propriului trecut criminal (și sinucigaș). Ca multe alte mituri, și această povestire agreabilă despre Europa din cea de-a doua jumătate a secolului XX conține un sâmbure de adevăr. Dar omite numeroase lucruri. Europa de Est (de la granița austriacă la munții Ural, de la Tirana la Tallinn) este lăsată pe dinafară. Deceniile sale postbelice au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]