179,567 matches
-
târg de carte din România a arătat și a respirat occidental. E drept că organizatorul, președintele AER, Gabriel Liiceanu, a știut să-și tragă partea leului în ceea ce privește mediatizarea, inserând în programul televizat (la Realitatea) al evenimentelor numeroase manifestări Humanitas. De aici însă și până la etichetele distribuite în nr. 82 din SUPLIMENTUL DE CULTUR| e cale lungă. Sub titlul Raport final la "Bookfest", mai mulți corespondenți ai revistei ne povestesc cum a fost Târgul. "O fi altceva, dar nu e musai ceva
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
de nuanțe din încrucișarea cărora va rezulta constelația tematică a cărții. Odată constelația configurată, lui Dragomir nu-i va rămîne decît să revină asupra uneia sau alteia dintre probleme, reluînd, nuanțînd și reiterînd idei cărora le conturase deja semnificația. De aici senzația că în Caietele timpului Dragomir reia mereu aceleași teme, revenind asupra unor distincții conceptuale pe care nu numai că le pomenise mai înainte, dar cărora în plus le dăduse o semnificație atît de precisă încît cititorul trăiește cu convingerea
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău cu poliția rusească, dar și pentru că n-ai ce vorbi cu el. Graiul lui va fi împestrițat sălbatec cu vorbe rusești
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
lume în care scrisorile sînt pe cale de dispariție. Și odată cu stingerea genului epistolar pierdem setul de obișnuințe pe care ni l-am creat în vederea unei deprinderi pe care adineauri nimeni nu ezita să o treacă în rîndul literaturii propriu-zise. Iar aici nu e vorba doar de o ambianță psihologică a cărei agitație ne fură răbdarea de a mai scrie scrisori, ci de amănuntul drastic că nu mai simțim nevoia să o facem. Schimbarea aceasta e radicală și ireversibilă, în ciuda stăruinței cu
Arta epistolară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10497_a_11822]
-
informator adeverește înalta conștiință civică a unor devotați voluntari. Ei și nu alții ne-au apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora nu știm ce să le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim doar înainte? Cică
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau, mai rău, tenebroase strategii secesioniste, nu a mai fost decât un pas, pe care mulți l-au făcut cu deplină seninătate
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
privit ca o componentă a literaturii transilvane, fapt remarcat încă din anul 1940 de istoricul Ion Dimitrie Suciu, care, pentru a demonstra că lucrurile stau altfel, scrie studiul Literatura bănățeană de la început până la Unire, 1582-1918. Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel Ungureanu: să repună în corelație istoriografia românească despre Banat cu cele germane, maghiare, sârbe și să scoată în evidență elementele care individualizează acest spațiu cultural în raport cu cel ardelean. Comparând topografia literară a Munteniei cu
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
George Călinescu, Liviu Rebreanu). Până și numele lui Lenau poate fi rostit în context bănățean, chiar dacă, realist, Cornel Ungureanu recunoaște: "Lenau nu participă, totuși, la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Piotr Nikolaevici, demonstrativ, ca orice acuzator fără substanță, și vulnerabil cît încape, nu-l părăsește pe actor nici o secundă, provocînd un tip de umor de o mare finețe. Două personaje destul de palide în text, fără vînă, Mămica și Tăticul, devin aici sarea și piperul, în doze bine cîntărite, datorită Virginiei Mirea și lui Mihai Constantin, care aduc un anumit soi de sensibilitate și forță, de haz nebun din învîrtitul ochilor sau al sabiei, din vîslitul tandru și absent al bărcii pe
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
ca vizualul să fie și el protagonist în opera bufă a lui Irinel Anghel, pusă în scenă cu har și cu haz de Alexandru Tocilescu, un artist care s-a îndrăgostit cu adevărat de Daniil Harms, și el un protagonist aici. Artiștii se iau la braț și rîd, și plîng, și rîd de prostia și goliciunea în care cei mai mulți semeni s-au hotărît să existe, amenințîndu-i continuu pe ceilalți, pentru simplul motiv că nu sînt ca ei.
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
e deloc așa. Ca și Ziua României, care a fost schimbată de mai multe ori în decursul scurtei noastre istorii ca stat recunoscut, drapelul a fost și el supus la tot felul de modificări, pe care nu le vom aminti aici. În loc să încercăm să ne bucurăm intens într-o anumită zi a anului că sîntem ceea ce sîntem și cine sîntem, în urma unei istorii care nu ne-a dat prea multe prilejuri de bucurie, ne segmentăm această bucurie în proporții mici, încît
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
nu trebuia amestecată. Am înțeles bine ce mi-a spus părintele Nicolae. De aceea acum îmi fac cît pot mai bine datoria de preot în satul Chintelnic, iubesc criticii, scriitorii și literatura lor, eu însumi comit literatură, sînt preocupat de aici din Provincie, de la Margine cum se spune, de ceea ce se decide în materie de cultură și teologie la București, Iași, Sibiu, Satu-Mare, Cluj, Oradea, Tg. Mureș". E, firește, o "risipire", însă una fertilă pe ambele laturi ale ființei bivalente. Să
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
personajului. E un "râs total, zgomotos", care a făcut să răsune piața publică a orașului. Era reacția spontană a omului cult, ars de nemulțumire, un râs ce acoperea o lume scoasă din cultură și pregătită pentru îndoctrinare întru ascultare. E aici sinteza unei atitudini, esența unei credințe de la care intelectualul n-a abdicat. El va plăti pătimind în numele tuturor pentru imprudența de a fi râs "în plină amiază revoluționară". Râsul în fața afișului, spune mai târziu Candid, în timpul anchetelor, "este fapta diavolului
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
cei care se ocupă de ecranizare, nu toți au citit cartea, categorie în care se încadrează și actorul principal. Cineastul ar fi trebuit deci să se aștepte ca o foarte mică porție a publicului să fie familiară cu Laurence Sterne. Aici intervine tupeul regizorului: dacă nu știi cartea, te alegi cu jumătate de distracție, chiar dacă pelicula mai face un effort, de bine de rău, să îți explice niscaiva detalii. Dacă nu știi postmodernismul, doar cu un sfert. Iar dacă nu prizezi
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
la orice ghișeu de schimb valutar. Acolo e mai bun cursul, avea să-mi spună tînărul. În jurul băncii roiesc cîteva zeci de indivizi care țin în mîini șomoioage de euro, dolari și lekî (bani albanezi). Toată lumea preferă să schimbe bani aici, spune Edi, este mai sigur și mai convenabil. Eu rămîn stupefiat și încerc să-i spun că la noi o asemenea Ťprocedurăť nu e deloc sigură, în timp ce îi întind unui bărbat în scurtă de piele o bacnotă de 20 de
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
-i spun că la noi o asemenea Ťprocedurăť nu e deloc sigură, în timp ce îi întind unui bărbat în scurtă de piele o bacnotă de 20 de dolari. Traversăm strada și ajungem în dreptul Telecom-ului. Edi îmi sugerează să îmi cumpăr aici un telefon mobil de ultimă generație la un preț de nimic. Mașini scumpe parcate una lîngă alta cu portbagajele deschise, pline ochi cu telefoane mobile, care mai de care. Cumpărătorii își bagă mîna în grămada cu celulare și răscolesc de parcă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
explicîndu-i cititorului experiențe, interpretări ale unor puneri în scenă de teatru sau de operă, ale relației dintre ucenic și discipol, ale relației regizor-actor, se explică sieși. Își explică forme ale sinelui. Scrie cu fața spre una din ipostazele sinelui mărturisit aici. Se privește privind în jur, privind în urmă. Artistul și omul se însoțesc pe acest drum, cedîndu-și unul altuia partitura protagonistului. Cred că autorul a găsit tonul potrivit pentru o astfel de scriitură și asta i-a atras un număr
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
neliniștile, neîmplinirile inevitabile nu sînt ocultate, sînt prezente. Autocenzura a funcționat în a găsi tonul, cum spuneam, în a-și tempera pulsiunile structurale și nu în a truca mărturisirile de om și creator pe care a acceptat să le facă aici. Universitatea "Babeș Bolyai" din Cluj a decis să-i acorde lui Andrei Șerban, pe 13 iunie, titlul de Doctor Honoris Causa. Niciodată nu am părăsit Bucureștiul în intervalul 13-15 iunie. Niciodată. Amintiri grele, dureroase mă aduc pe același drum cu
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
analiză implicită, care se dezvăluie exclusiv din succesiunea scrisorilor - modalitate artistică ce explică prospețimea peste vreme a unui roman precum, să zicem, Legăturile primejdioase de Choderlos de Laclos - este remarcată de cei doi tineri traducători/comentatori ai romanului. Ei văd aici semnele postmodernismului, chiar dacă procedeul e vechi de câteva secole: " - Mai multe vieți, viețile a patru oameni oferite pe tavă. Mă gândesc chiar să scriu un roman postmodern, un roman unde autorul să nu intervină deloc, să lase doar scrisorile să
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și exact al scriitorului în mantie albă împărțit între antiteze și
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
avantajul inaugurării, dar, pe ici pe colo, se crede deja o Angela Marinescu sau o Nora Iuga. A. Urmanov găsește principala calitate a acestei poezii în naturalețea limbajului (de cînd e asta o cucerire recentă?), dar eu cred că tocmai aici e punctul ei fragil. Diana Geacăr nu scrie poezie, ea se joacă de-a poezia pe un messenger imaginar, unde directețea și histrionismul sînt reguli de bază. Dar, ca și în cazul utilitarismului (despre care am scris în România literară
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-un enorm proces de sintetizare. Nu forma de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
mister și profunzime spiritului spaniol, și anume gustul pentru tragic și gustul pentru utopie, erau necunoscute consătenilor mei. Încât nu eram pregătit, bănuiesc, să-mi pun probleme care să mă ducă spre concluzia că unica mediocritate injustificabilă e mediocritatea iluziilor. Aici nu încap scuze. Am găsit la Quijote, în schimb, o detașare, o indiferență sau o forță de a ignora ridicolul care mă intriga. Am văzut în "seriozitatea" lui misterioasă, pe care nimeni n-a explicat-o (e "eroică", așa cum susține
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
să răspund, aș observa că este vorba, în toate cele trei cazuri, de forme ale dialogului: dialog cu studenții, dialog cu cititorii, dialog cu cetățenii. Iar calitatea oricărui dialog depinde, cum bine știm, de ambii factori care îl poartă. De aici pot izvorî atît bucurii, cît și decepții. Dacă, bunăoară, atenția amfiteatrului se menține sau nu trează. Dacă, ecoul unei cărți este sau nu pe măsura așteptărilor. Dacă un mesaj civic se bucură sau nu de răspunsul adecvat. în toate aceste
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
fine, poate fi lărgită (nu numai). Și tot astfel, fiecare enunț propriu va fi trecut prin aceleași site, cu scopul de a-i verifica rezistența și de a preveni, în limita posibilului, apariția unor fisuri. G. R.: Să înțeleg de aici că te conduci, în elaborare, după un plan foarte sever? Șt. C.: Nicidecum! Planul se construiește de la sine, prin magnetismul intrinsec al ideilor. De adăugat că nu e obligatoriu ca diversele secțiuni ale unei cărți să fie redactate în ordinea
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]