1,976 matches
-
de superioritate. Albanezii sînt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era Înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii, ceea ce i-a făcut pe naționaliști să privească istoria popoarelor din jur ca propria lor istorie. Populația albaneză este un caz special În zonă, Întrucît s-a convertit la islamism. Aceasta i-a făcut să obțină mai ușor demnități În Imperiul Otoman, ceea ce a favorizat extinderea zonei locuite spre nord și est, În dauna sîrbilor, care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devin Fosta Iugoslavie (+ regiuni autonome 82,2 76,8 Albania 29 25 Grecia 57,6 43,2 Albania are o suprafață cultivată cu viță de vie de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane hl (leagănul viticulturii europene nu se clasează decât pe locul al șaselea în rândul țărilor producătoare ale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Domnitorul Vasile Lupu era de origine albaneză și și- a luat la încoronare numele împărătesc Vasile; în timpul domniei sale pătrund în sfatul domnesc mulți boieri greci. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
iar I.A. Bassarabescu este autorul unor schițe și nuvele cu subiecte alese din viața micilor funcționari și a studenților săraci. Din Lamartine transpune, în versuri clare, Mircea Demetriade (poezia Bonaparte), în timp ce Bonifaciu Florescu realizează echivalențe românești pentru versurile poetului albanez Ghusé Schirò. Mai apar cronici artistice - Al. Bogdan-Pitești, Impressions d’art. M. Vermont, Panait Zosân, Expoziția artiștilor independenți - și dramatice. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
o lume sănătoasă grecească din insula Kefalonia, deși acest lucru nu este absolut clar. S-ar putea să fi venit de pe partea continentală aflată lîngă insulele ioniene 2. Numele celui mai vechi strămoș înregistrat era Galeongiul, care sugerează o ascendență albaneză, dar sînt posibile și una aromână sau una macedoneană într-o familie provenită dintr-o regiune mixtă. Galeongiul era un marinar grec (sau ortodox) din flota otomană. Descendenții lui au venit la Botoșani pe la 1750 și au deschis o băcănie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra cîtorva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? Încotro a luat-o Revoluția Rusă? A devenit oare naționalismul muncitoresc o stradă cu sens unic? A fost Tito comunist, naționalist, sau și una și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de marxism sau de experiențele naționale anterioare? A fost Ho Și Min naționalist? Oferă comunismul vreo explicație în privința lui? Care au fost motivațiile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele naționaliste sau cele marxiste? Care au fost motivațiile sandiniștilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu întruneau aceste calități. Atunci cînd grecii au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici faptul că turcii i-au înfrînt pe greci. Iorga vorbea despre "fanaticul albanez, Mustapha Kemal și considera cu tristețe înfrîngerea grecilor drept "ultimul capitol al lui Xerxes". Părerea lui era că instituirea unei Grecii pe două continente era imposibilă, indiferent de faptul că aceasta constituia sau nu un element benefic pentru civilizație. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria bulgarilor: Bulgarii, volumul 4, 363-395, Leipzig, 1919. În cele din urmă, Albanezii: Istoria universală a lui Helmolt, volumul 4, 433-444, Leipzig, 1919. Iorga a scris o istorie a Albaniei mult mai voluminoasă: Scurtă istorie a Albaniei și a poporului albanez (București, 1919). El vedea în Albania un fel de "balcon la Marea Venețiană" (Marea Adriatică). Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei "nu va duce la înrobire sau deznaționalizare"228. Trist era faptul că Iorga nu glumea. Îi simpatiza pe albanezi datorită originii lor trace (Iorga avea el însuși o oarecare ascendență albaneză trasabilă) și nutrea o simpatie și mai profundă pentru Albania, care lupta pentru afirmarea ei națională. Toate națiunile erau sacre pentru Iorga. Avea cunoștințe istorice imense, dar a ști nu înseamnă neapărat a prezice lucruri care urmează să se întîmple
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de acolo unde încă o crimă nu contează practic". Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Următoarea victimă de pe lista lui avea să fie Albania. În 1934, atunci cînd Mussolini și-a trimis flota într-o demonstrație de forță în fața coastelor albaneze, Iorga a protestat, în ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) față de Italia "latină"118. Cîteva luni mai tîrziu au fost asasinați Regele Alexandru I al Iugoslaviei și ministrul afacerilor externe al Franței, Barthou. Iorga știa că amîndoi erau de neînlocuit în privința
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prima excursie la Trieste” era exclusă. Iugoslavii nu erau prosperi și nici liberi, dar nici Întemnițați Într-un sistem Închis ermetic. „Titoismul” era opresiv, nu represiv. Pe atunci, diferența conta. A treia cale spre stabilitate era „stalinismul național”. Era opțiunea albaneză: o societate Închisă, oprimată, condusă tiranic de un autocrat din partidul local, paranoic și atotputernic. Descriere care se potrivea din ce În ce mai mult și României. Hrușciov, care detesta România (sentiment des Întâlnit la rușii din generația sa), Încercase să-i atribuie un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reizbucnit În 1995, când Zagrebul a reușit să recupereze Krajina, cucerită cu trei ani În urmă de forțele sârbe), a Început războiul din și pentru Kosovo: Învins pe toate celelalte planuri, Miloševiæ s-a năpustit asupra enclavei, iar dacă populația albaneză nu a fost complet lichidată sau alungată e numai fiindcă În 1999 NATO a lansat un atac fără precedent asupra Serbiei. În fiecare dintre aceste conflicte a existat atât o dinamică internă, cât și o intervenție străină. Independența Sloveniei și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
eșecuri și politicienii naționaliști din Belgrad Îi reproșau compromisul cu „dușmanii”Serbiei, Miloševiæ a revenit la Kosovo. În primăvara anului 1997, raportorul ONU pentru drepturile omului din regiune, Elisabeth Rehn, semnala un dezastru iminent În provincia Kosovo: Belgradul persecuta majoritatea albaneză, respingând toate solicitările de autonomie teritorială și refuzând populației locale până și minima reprezentare instituțională. Dincolo de conducerea batjocorităși neputincioasă a moderatului Ibrahim Rugova, tinerii albanezi (sprijiniți moral și militar de Albania) renunțau treptat la rezistența nonviolentă, orientându-se spre UÇK
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
omului din regiune, Elisabeth Rehn, semnala un dezastru iminent În provincia Kosovo: Belgradul persecuta majoritatea albaneză, respingând toate solicitările de autonomie teritorială și refuzând populației locale până și minima reprezentare instituțională. Dincolo de conducerea batjocorităși neputincioasă a moderatului Ibrahim Rugova, tinerii albanezi (sprijiniți moral și militar de Albania) renunțau treptat la rezistența nonviolentă, orientându-se spre UÇK (Armata de Eliberare din Kosovo). Creată În 1992 În Macedonia, UÇK avea ca obiectiv lupta armată pentru independența enclavei Kosovo (și poate unirea cu Albania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1992 În Macedonia, UÇK avea ca obiectiv lupta armată pentru independența enclavei Kosovo (și poate unirea cu Albania). Tacticile ei - atacuri de gherilă asupra secțiilor de poliție izolate - i-au furnizat lui Miloševiæ pretextul pentru a condamna orice rezistență albaneză ca fiind teroristă și a intensifica violența propriilor campanii. În martie 1998, când forțele sârbe Înarmate cu obuze de mortieră și secondate de elicoptere militare au ucis și au rănit zeci de oameni În masacrele de la Drenica și din alte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fiind teroristă și a intensifica violența propriilor campanii. În martie 1998, când forțele sârbe Înarmate cu obuze de mortieră și secondate de elicoptere militare au ucis și au rănit zeci de oameni În masacrele de la Drenica și din alte sate albaneze, comunitatea internațională a plecat În sfârșit urechea la apelurile lui Rugova și a Început să fie mai atentă. SUA și Uniunea Europeană s-au declarat „Îngrozite de violența poliției În Kosovo”, iar răspunsul belicos al lui Miloševiæ a fost că „terorismul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
liderii albanezilor din Kosovo - majoritatea aflați În exil sau În ascunzători - erau acum convinși că numai separarea completă de Serbia putea salva comunitatea. Între timp, Statele Unite și țările din Grupul de Contact au continuat Încercările de mediere Între Miloševiæ și albanezi - În parte pentru a negocia o soluție „justă”, În parte pentru a evita un conflict mai amplu În sudul Balcanilor. Temerile nu erau complet nejustificate: dacă Iugoslavia nu putea fi constrânsă să-i trateze omenește pe cetățenii albanezi, iar ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Miloševiæ și albanezi - În parte pentru a negocia o soluție „justă”, În parte pentru a evita un conflict mai amplu În sudul Balcanilor. Temerile nu erau complet nejustificate: dacă Iugoslavia nu putea fi constrânsă să-i trateze omenește pe cetățenii albanezi, iar ei optau pentru secesiune, acest lucru risca să afecteze grav Macedonia Învecinată, unde exista, de asemenea, o minoritate albaneză numeroasă și nemulțumită. Macedonia, devenită de curând independentă și intitulată, la insistența grecilor, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 9, a fost dintotdeauna o regiune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În sudul Balcanilor. Temerile nu erau complet nejustificate: dacă Iugoslavia nu putea fi constrânsă să-i trateze omenește pe cetățenii albanezi, iar ei optau pentru secesiune, acest lucru risca să afecteze grav Macedonia Învecinată, unde exista, de asemenea, o minoritate albaneză numeroasă și nemulțumită. Macedonia, devenită de curând independentă și intitulată, la insistența grecilor, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 9, a fost dintotdeauna o regiune cu probleme. Granițele ei cu Bulgaria, Grecia și Albania fuseseră toate disputate, Înainte și după cele două războaie mondiale. Vecinii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Haga să-l pună sub acuzare pe Miloševiæ pentru „crime de război, crime Împotriva umanității și genocid”. Plauzibilitatea acestor capete de acuzare creștea cu fiecare zi. Unități de poliție speciale recrutate din Serbia Îi omorau acum cu sutele pe „teroriștii” albanezi și existau dovezi indubitabile că, sub pretextul acestui conflict, Belgradul plănuia să „Încurajeze” exilul albanezilor, obligându-i să-și părăsească pământurile și mijloacele de trai pentru a scăpa cu viață. Toată iarna 1998-1999 au circulat rapoarte despre incursiuni ale poliției
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
menite să terorizeze comunități Întregi și să le Împingă la exod În Albania sau Macedonia. Reacțiile internaționale erau contradictorii. SUA și majoritatea aliaților din NATO au propus Încă din octombrie 1998 să intervină militar, sub o formă sau alta, În favoarea albanezilor asediați. Dar la ONU (care ar fi trebuit să aprobe acest amestec În treburile aparent „interne” ale unui stat suveran) se Înregistra o puternică opoziție din partea Chinei și a Rusiei - al cărei parlament a votat o rezoluție ce condamna orice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Belgrad. Ultimul război iugoslav a durat mai puțin de trei luni: forțele NATO au produs pagube serioase În Serbia propriu-zisă, dar nu au reușit să frâneze exodul albanezilor din Kosovo: În timpul războiului, 865.000 de refugiați (jumătate din populația albaneză din enclavă) au fugit peste graniță În tabere improvizate din Muntenegru, Bosnia, Albania și regiunile albaneze din vestul Macedoniei. Deși președintele Clinton a comis imprudența de a solicita public ca NATO să nu desfășoare trupe la sol (obligând alianța să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pagube serioase În Serbia propriu-zisă, dar nu au reușit să frâneze exodul albanezilor din Kosovo: În timpul războiului, 865.000 de refugiați (jumătate din populația albaneză din enclavă) au fugit peste graniță În tabere improvizate din Muntenegru, Bosnia, Albania și regiunile albaneze din vestul Macedoniei. Deși președintele Clinton a comis imprudența de a solicita public ca NATO să nu desfășoare trupe la sol (obligând alianța să poarte un război aerian, cu inevitabile erori care au alimentat propaganda iugoslavă și cultul martirilor sârbi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la secesiune. Miloševiæ i-a Încurajat apoi pe frații sârbi să constituie enclave pe teritoriul Bosniei și Croației și le-a oferit sprijinul său armat. și tot Miloševiæ este cel care a autorizat și a orchestrat atacul susținut asupra populației albaneze din Iugoslavia ce a provocat războiul din Kosovo. Măsurile luate de Belgrad au fost dezastruoase pentru sârbii de pretutindeni. Ei și-au pierdut teritoriile din regiunea croată Krajina; au fost nevoiți să accepte o Bosnie independentă și să renunțe la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
612; devotamentul față de bolșevism 139; dezmembrarea 583, 607-625; dialecte 610; epurare etnică 616-618, 620; Frontul Popular 139; Grupul de Contact 621; harta (1945-1991) 609; hiperinflație 612; Împrumuturi 168-169; masacrul de la Srebrenica 618; masacrul ustaș 615-616; partide comuniste 130, 139-143; populația albaneză 611; probleme istorice 608-612; procesele crimelor de război 59, 623; producția per capita În perioada postbelică 168; războaie 615-625; reforme economice 395-396; relațiile cu Uniunea Sovietică 296-297; religii 610-611; ruperea de Uniunea Sovietică 142 Izetbegoviæ, Alija 619 Î Împlinirea sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]