25,860 matches
-
pleoapele vinete, buhăite și lăsate. Cu prea multă gușă sub bărbie. Dinții îi sunt cam îngălbeniți și ochii și-au pierdut albastrul strălucitor de odinioară. Spune: — Arată bine. Zic: — Cine? — Cățelușa dumneavoastră, zice el. Încă privindu-i chelia și ochii albaștri, întreb: Unde ați mers la școală? La un colegiu din California, răspunde el. Unul de care n-am auzit în viața mea. El era copil când eram și eu copil, și cumva am crescut împreună. Avea un câine pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
te așezi și iese aerul din ele. Acolo, sub cupola înaltă, răsunând de ecouri, pictată în culori de pietre prețioase care nu vor vedea niciodată lumina zilei, nu vor păli niciodată, sub candelabrele de alamă atârnând, cu becurile lor roșii, albastre ori portocalii luminând prin cuștile ornamentate din bronz, acolo stătea domnul Whittier înfulecând cu pumnul hrana dehidomnișoaratată, crocantă, dintr-o pungă de plastic Mylar. Zicea: — Să dăm în vileag marea surpriză ca să terminăm odată cu ea. Pământul, zicea, e doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Whittier că tre’ să ne dea de mâncare. Și niște căldură. Sau să ne scoată de-aici chiar acum. Noi: victimele nevinovate ale acestui dement diabolic, care doarme buștean. N-o să avem ce mânca la micul-dejun în holul de catifea albastră. Toate pungile în care se găsea ficat au fost străpunse cu acul de zece cincisprezece ori. Fiecare a dat câte-o gaură în ele. În holul mare, toate pungile de Mylar s-au dezumflat. Toți am avut aceeași idee. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
falca lui țepoasă, o perie aspră cu peri palizi maxilarul i se rotește, măcinând și frământând un cocoloș de gumă cu nicotină. Tricoul lui gri și pantalonii de pânză sunt presărați cu fulgi de vopsea uscată: roșu, roșu închis galben, albastru și verde, maro, negru și alb. Părul i se revarsă pe spate, o claie sârmoasă, năclăită, întunecată de ulei plină de fulgi lipicioși de mătreață. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film: un set de diapozitive, portrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
masajul cardiac pe manechinul din dotare. Lucrează perechi, directoarea agenției pompează pieptul, celălalt îngenuchează, prinde manechinul de nas și-i suflă aer în gură. Manechinul e un model Betty Suflătoarea, doar cap si tors. Fără brațe sau picioare. Cu buze albastre de cauciuc. Cu ochii de plastic turnat, privind fix. Ochi verzi. Și totuși, cei care le produc, oricine-or fi, i-au lipit gene lungi. I-au lipit o perucă glamour, de femeie seducătoare din anii ’40, al cărei păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mortuară a unei tinere franțuzoaice. — E o poveste adevărată, le-a spus ea. Fața asta de pe podea e a unei fete care s-a sinucis și a fost pescuită din apă acum mai bine de un secol. Avea aceleași buze albastre. Aceeași ochi stinși, privind fix. Toate Suflătoarele Betty sunt făcute după fața tinerei care s-a aruncat în Sena. N-o să aflăm niciodată dacă s-a sinucis din domnișoaragoste sau din singurătate. Dar detectivii de atunci au luat un mulaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cât mai departe de gura de cauciuc, dar încă privind păpușa, zice: Încă o dată. Apas-o din nou. Tare. Aplecată peste Betty, cu podul palmelor pe pieptul ei, Directoarea apasă. Și un balonaș grăsos se umflă între buzele de cauciuc albastru ale păpușii. Făcut dintr-un lichid ca un sos de salată, subțire și lăptos, balonașul se tot mărește. Cât o perlă grasă și cenușie. Apoi cât o minge de ping pong. Cât una de baseball. Până se sparge. Împroșcând peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
crampe. Aici găseau trusa de prim ajutor. Toate bandajele și aspirina. N-aveai nevoie de permisiunea cuiva. În cabinet e doar patul pliant, un corp de bucătărie cu o chiuvetă de metal pentru spălatul mâinilor, un întrerupător pe perete. Valiza albastră de plastic în care e livrată Betty Suflătoarea n-are încuietoare. Grupul o rostogolește pe Betty pe o parte, și din colțul gurii, mai întâi picură, pic, pic, apoi curge un firicel subțire, un terci cremos. Parte din materia apoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și i-a aranjat peruca roșie extravagantă. Cora a cumpărat o rochie nouă pentru torsul lipsit de brațe și picioare. Și un colier de perle false. Cora nu putea arunca la gunoi ceva atât de neajutorat. I-a rujat buzele albastre. I-a rimelat genele lungi. A dat-o cu fard de obraz. Cu parfum din belșug ca să acopere mirosul. I-a mai pus niște clipsuri drăguțe. N-ar mira pe nimeni faptul că-și petrecea toate nopțile pe canapeaua din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și a spus că habar n-avusese. I-a încrucișat fetiței brațele peste sfârcurile trandafirii. Apoi i-a încrucișat și picioarele din genunchi. I-a pus băiatului mâinile desfăcute în poală. Păpușile zâmbeau acolo nemișcate. Amândouă aveau ochi de sticlă albaștri, păr blond. Dinți strălucitori de porțelan. — De ce-ți pare rău?, a întrebat directoarea. Pentru că irosise fondurile locale, a răspuns Cora. Cumpărând ceva atât de scump pe nevăzute. Crezuse că face o afacere. Acum agenția avea să rămână cu vechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Cora o ia pe autostradă, derapând cu spatele, mergând deja de două ori mai repede decât limita de viteză. Sedanul ei maroniu trage deja după el o coadă de zmeu formată din mașini de poliție, cu luminile lor roșii și albastre. Formată din elicoptere. Din detectivi furioși în mașini fără însemne. Din echipe de televiziune în dubițe albe cu câte un număr mare pictat pe laturi. Cora n-are cum să nu reușească. Are fetița. Băiatul. Pistolul. Chiar dacă rămâne fără benzină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-ți verși mațele goale. Putoarea le intră în haine și în păr. Prima dată când încearcă să arunce două pungi deodată, toaletele se blochează și încep să dea pe-afară. Se mai înfundă încă un WC. Deja apa inundă covorul albastru din hol. Înțepenite în vreo conductă, pungile se îmbibă de apă, umflându-se ca bucățile de curcan care i-au făcut felul domnului Whittier, blocând conducta principală astfel încât refulează și toaletele care arată OK. N-o să mai funcționeze nici una. Centrala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cât mai mare din piață. Pentru domnișoaramatism. Ceva și mai îngrozitor trebuie să se întâmple. Din cabina lui din culise, îl purtăm pe domnul Whittier pe scenă și pe intervalul din mijlocul amfiteatrului. Îl cărăm prin holul îmbrăcat în catifele albastre și jos pe scări în foaierul maiaș portocaliu cu auriu de la primul nivel al subsolului. Sora Justițiară spune că i se tot resetează ceasul. E un semn clasic de bântuire. Apoi Baroneasa Degerătură afirmă că a găsit un punct friguros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
turna filmul aici. După ce vom fi descoperiți, locul ăsta o să devină un obiectiv turistic. O Comoară Națională. Muzeul Nostru. Nu, compania de producție va trebui să reconstituie fiecare încăpere de aici pe platouri. Holul Ludovic al XV-lea de catifea albastră. Amfiteatrul egiptean de mohair negru. Salonul Renaștere italiană de satin verde. Fumoarul gotic de piele galbenă. Galeria celor O mie și una de nopți, de culoare violet. Foaierul maiaș portocaliu. Promenada chinezească roșie. Fiecare încăpere într-o altă culoare adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
biciul pe noi. Diavolul a murit. Trăiască diavolul. N-am rezista nici o clipă dacă n-am avea pe cine să dăm vina. Îl purtăm pe domnul Whittier pe covorul negru din amfiteatru, prin promenada chinezească, în jos pe scara franțuzească albastră. Prin foaierul maya cu portocaliul lui intens, unde Mama Natură își dă de pe frunte șuvițele unei peruci, și clopoțeii ei de bronz răsună. O perucă rămasă de la vreo operă, cu bucle cărunte. Cârlionții îi atârnă, uzi de la sudoarea de pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
clovn, se urcă pe-un scaun, apoi pe-o masă, și începe să cânte. Tot barul se uită la el, și Flint dă tot ce poate, mângâindu-și coapsele prin blugi. Cu ochii închiși, așa încât nu se vede decât fardul albastru strălucitor de pleoape. Și pata aia rujată cântă. Exact la momentul potrivit, Webber ridică mâna să-l ajute să coboare. Flint îi ia brațul ca o femeiușcă, dând încă din buze. I se văd acum și unghiile vopsite într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care e primul în rând și zice: — Numai cântecul ăsta o să-l audă toată seara. Din cei cinci dolari ai lui Webber au făcut aproape șase sute în seara aia. Nici un pumn n-a plecat din barul ăla neistovit, netatuat cu albastrul și roșul și verdele rimelului de pe fața lui Flint. Unii l-au lovit până le-a obosit mâna, apoi s-au pus din nou la coadă să-i dea și cu cealaltă. Cântecul ăla plângăcios din Titanic aproape l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ura și agresiunile față de persoanele cu identitate de gen nesigură din societatea noastră altfel pașnică și pluralistă. Întrerupt în mijlocul cântecului Buttons and Bows, versiunea mișto cântată de Doris Day, nu cea ieftină interpretată de Dinah Shore, Webber, în rochia lui albastră de satin, fără bretele, cu părul de pe piept, umeri, și brațe fluturând de la încheietură la încheietură ca un boa luxuriant de pene negre, a întrebat-o pe fată: — Și nu vrei să cumperi o lovitură? Aflat la doi pași, încasând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
livada” e culeasă, trecem în încăperea următoare. Piersicile culese le ambalăm într-o cutie de pălării. Nu, nu fiecare zi a prizonieratului nostru e marcată de umilințele răpirii. Contele Calomniei scoate un carnețel din buzunarul cămășii. Mâzgălește ceva pe hârtia albastră și liniată, spunând „Șaizeci și două de becuri încă în stare de funcționare. Plus douăzeci și două de rezervă”. Ultima noastră linie defensivă. Ultima noastră resursă împotriva gândului c-o să murim aici, singuri, părăsiți în întuneric cu toate becurile arse. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
UV elimină radiația ultravioletă și nu aduce modificări semnificative imaginii. Din această cauză, mulți fotografi îl mențin permananent pe aparat, cu scopul de a proteja obiectivul. Filtrul „Sky Light” este ușor roz și are rolul de a reduce accesul luminii albastre excesive cauzate de cerul senin. Multe filtre „Sky Light” blochează și radiația UV. Filtrul de atenuare este obținut dintr-o sticlă optică, colorată în diferite nuanțe de gri, și are rolul de a capta o parte din lumină, cu particularitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
confecționat din triacetat de celuloză sau poliesteri. Emulsia fotografică este alcătuită din gelatină sau produse similare și din microcristale de halogenură de argint aflate în suspensie. Aceste microcristale cu dimensiuni foarte reduse (0,02-4 nm) sunt sensibile doar la radiațiile albastre și ultraviolete; pentru a fi sensibile la toate radiațiile spectrului vizibil, se introduc sensibilizatori speciali. Peliculele color conțin trei straturi cu emulsii fotografice, sensibile la radiațiile culorilor albastru, verde și roșu. Aceste straturi vor reacționa diferit pentru complementarele lor, imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu dimensiuni foarte reduse (0,02-4 nm) sunt sensibile doar la radiațiile albastre și ultraviolete; pentru a fi sensibile la toate radiațiile spectrului vizibil, se introduc sensibilizatori speciali. Peliculele color conțin trei straturi cu emulsii fotografice, sensibile la radiațiile culorilor albastru, verde și roșu. Aceste straturi vor reacționa diferit pentru complementarele lor, imaginea negativă obținută conținând complementarele culorilor din imaginea dată de obiectiv. Caracteristicile principale ale peliculelor fotosensibile sunt: sensibilitatea la lumină, scara tonală, contrastul, granulația (figura 4.1) și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
lumină poate influența imaginea de pe pelicula fotografică, prin modificarea raporturilor tonale la filmele alb-negru și, mai ales, prin deviații cromatice la cele color. Temperatura de culoare este o mărime ce caracterizează culoarea luminii - de fapt, conținutul în lumină roșie sau albastră. Temperatura de culoare a unei lumini date se exprimă în grade Kelvin (K), ce reprezintă 273 °C, plus temperatura la care ar trebui ridicat un corp negru pentru a radia o lumină de aceeași culoare cu a luminii date. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
le poate afișa un pixel. Cu cât adâncimea de culoare este mai mare, cu atât imaginea poate descrie cu finețe gradațiile tonale și cromatice, iar calitatea tonurilor sau culorilor crește. Amestec aditiv al culorilor - amestecul culorilor primare roșu, verde și albastru. Din combinarea acestor culori în proporții egale rezultă lumina albă. Amestec substractiv - cele trei culori secundare substractive ale luminii sunt cian, magenta și galben. Din amestecul lor substractiv în proporții egale rezultă negrul (absența luminii). Aparat de mărit - aparat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
obiectiv foto cu un unghi de câmp mai mic de 40 de grade. Pentru formatul îngust Leica, distanța focală este mai mare de 60 mm. Temperatură de culoare - mărime ce caracterizează culoarea luminii, de fapt, cantitatea de lumină roșie sau albastră. Temperatura de culoare a unei lumini date se exprimă în grade Kelvin (K). Treaptă de expunere (f-stop) - cantitatea de lumină cuantificată prin trecerea timpului sau a diafragmei de la o valoare la alta consecutivă. TTL (through the lens) - sistem de măsurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]