1,957 matches
-
din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A scris și multe romans à clef și piese alegorice, dar nici una dintre operele lui din acest domeniu nu se ridică la înălțimea pretențiilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Iași un serviciu de cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
34. Pe lîngă opera sa istorică, a scris și două piese cu subiect istoric, ca de obicei. Prima, Baiazid, sub pretextul că descrie viața sultanului otoman care, după multe succese, a fost înfrînt și vîrît într-o cușcă, era o alegorie istorică la adresa lui Hitler și a sorții pe care i-o prevedea Iorga 35. E ilustrată aici concepția politică a lui Iorga din aceste zile întunecate. El nu a crezut niciodată în durabilitatea pactului sovieto-nazist și nu se îndoia nici de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
așa se întâmpla și pe vapoare mai mari, superbe pacheboturi occidentale. Tot așa sau chiar mult mai rău! Oribil! Apoi izbucni războiul. Vaporul culturii nu îndrăznea să se mai depărteze de țărm. Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce-i pasă! Se crede cetățean, ba chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce-i pasă! Se crede cetățean, ba chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă mare lucru din tot ce-ai vrut să spui mai pe ocolite, cu alte cuvinte, pitind ideile sub fusta imaginilor. Trecu furtuna. — În schimb au venit rușii, râde Pastenague, care nu prea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
schimbat ceva, unii au continuat să cânte. În canon. Un lucru e sigur: cei aruncați peste bord n-aveau cum să cânte și ei. În canon. Cotidianul, 23-24 martie 2002 Exodul criticilor și canonul Mai are și Pastenague câteodată dreptate! Alegoria nu e o armă a prezentului. Era bună ea, săraca, în timpul dictaturii. Acum însă e cam demodată. Și încă n-ar fi prea grav dacă nu s-ar dovedi în plus și ineficientă. E ca și cum ai trage cu arcul împotriva
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
s-a reușit în mod definitiv debarasarea de punctele de vedere simpliste și insuficiente asupra problemei religiei, pe care mitografii Greciei le-au validat la un moment dat; s-a încetat a se mai vorbi despre mituri ca simboluri naturale, alegorii morale, știință primitivă sau legende cu fundal istoric. Etnologul britanic Marett sublinia odată că nici măcar nu putem începe să scriem istoria religiilor (religionshistoria) în mod serios - atât de puțin material este filtrat și atât de neclare sunt metodele -, concluzie la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]