24,313 matches
-
constituirea și operarea centrelor operaționale de securitate; d) constituirea unei rezerve de resurse și de capabilități întrunite de securitate cibernetică care să poată fi utilizate în caz de necesitate; e) dezvoltarea unor capabilități proactive, care să permită cunoașterea anticipativă a amenințărilor din spațiul cibernetic; f) finanțarea pentru dezvoltarea capabilităților de securitate și apărare cibernetică, inclusiv din perspectiva cercetării, dezvoltării, inovării și digitalizării în domeniu și asimilării tehnologiilor emergente; g) cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente și sectorul privat pentru
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
spațiul cibernetic; f) finanțarea pentru dezvoltarea capabilităților de securitate și apărare cibernetică, inclusiv din perspectiva cercetării, dezvoltării, inovării și digitalizării în domeniu și asimilării tehnologiilor emergente; g) cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente și sectorul privat pentru identificarea amenințărilor cibernetice; h) identificarea serviciilor, rețelelor și sistemelor informatice, conform competențelor fiecărei instituții responsabile de administrare și asigurarea managementului acestora; i) implementarea de soluții de securitate cibernetică, care să crească capacitatea de detecție și capabilitățile de prevenție la atacuri cibernetice; j
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
ce privește completarea, prin actul normativ criticat, a art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. Așa fiind, o primă critică de neconstituționalitate se referă la introducerea, în cuprinsul articolului menționat, a literei n), cu următorul conținut: „amenințări cibernetice sau atacuri cibernetice asupra infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național“. În acest context, observăm că în ceea ce privește înțelesul unor termeni și expresii legiuitorul primar a ales fie să reglementeze acest înțeles în chiar cuprinsul actului
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
aceasta urmând să fie definită conform art. 2 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 24 septembrie 2021. Astfel, amenințare cibernetică reprezintă orice circumstanță, eveniment sau acțiune potențială care ar putea cauza daune sau perturbări la nivelul rețelelor și al sistemelor informatice, precum și la nivelul utilizatorilor unor astfel de sisteme și al altor persoane sau care poate avea un
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, denumite în continuare rețele 5G, în vederea prevenirii, contracarării și eliminării riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării. Pe de altă parte, potrivit art. 1 alin. (1) din actul normativ criticat, acesta stabilește cadrul juridic și instituțional privind organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate și apărare cibernetică, mecanismele
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
național“ reprezintă ea însăși un concept plurivalent, care nu comportă o definiție abstractă, ci se determină prin circumstanțierea elementelor ce o compun. Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să reglementeze cu atenție sfera elementelor a căror afectare determină existența unei amenințări la adresa securității naționale. Acestea, în condițiile imposibilității definirii obiective, trebuie să poată fi cel puțin determinabile prin stabilirea concretă a elementelor componente. Pe de altă parte, Curtea a constatat că noțiunea de „securitate națională“ este indisolubil legată de elementele
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Așadar, apreciem că dispozițiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi destinatarilor normei o indicație adecvată cu privire la circumstanțele și condițiile care determină existența unei amenințări la adresa securității naționale. În concluzie, apreciem că dispozițiile art. 50 din Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu referire la introducerea literei n) în articolul 3 din Legea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
națională a României, se referă la introducerea, în cuprinsul articolului menționat, a literei o), cu următorul conținut: „acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid“. Referitor la expresia „reziliența statului“, observăm că termenul „reziliență“ provine din cuvântul francez résilience, care, potrivit Dicționarului Larousse (www.larousse.fr), are, printre altele, înțelesul comun de „capacitate a unui sistem de a continua să funcționeze chiar și în
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
fiind, rezultă că reziliența statului reprezintă capacitatea acestuia de a rezista unui incident de o anumită natură, de a funcționa pe durata incidentului și ulterior acestuia și de a reveni la starea de dinaintea incidentului. În ceea ce privește expresia „amenințările de tip hibrid“, reținem că aceasta nu beneficiază de o definiție în cuprinsul textului de lege criticat, nefiind regăsită, de altfel, vreo definiție nici în alt act normativ. Într-adevăr, se observă că în Hotărârea Guvernului nr. 832/2021 pentru aprobarea Strategiei
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 iulie 2020, se fac anumite referiri la termenul „hibrid“, fără însă a se putea discerne asupra înțelesului exact al noțiunii în cauză. Astfel, în cele două acte regăsim referiri la „amenințări de tip hibrid“, „strategii și tactici hibride“, „strategii și acțiuni hibride“, „operații hibride“, „amenințări hibride“, „mediul hibrid“, „provocări de tip hibrid“, „caracter hibrid“, „instrumentar hibrid“, „ofensive cu caracter hibrid“ etc. Așa fiind, în analiza noastră vom porni de la definiția
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
anumite referiri la termenul „hibrid“, fără însă a se putea discerne asupra înțelesului exact al noțiunii în cauză. Astfel, în cele două acte regăsim referiri la „amenințări de tip hibrid“, „strategii și tactici hibride“, „strategii și acțiuni hibride“, „operații hibride“, „amenințări hibride“, „mediul hibrid“, „provocări de tip hibrid“, „caracter hibrid“, „instrumentar hibrid“, „ofensive cu caracter hibrid“ etc. Așa fiind, în analiza noastră vom porni de la definiția termenului comun „hibrid“, regăsită în Dicționarul explicativ al limbii române, potrivit căruia noțiunea în
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
tip hibrid“ comportă, în mod abstract, aspecte multidimensionale, care pot avea naturi diferite, care îmbină (asociază) acțiuni (măsuri) constrângătoare (opresive) și/sau subversive (perturbatoare/ destabilizatoare) și care utilizează atât instrumente și tactici convenționale, cât și unele neconvenționale. Așa fiind, apreciem că „amenințările de tip hibrid“ sunt definite de aceleași caracteristici abstracte, pe lângă care se adaugă scopul pentru care acestea sunt întreprinse, acela de a destabiliza. În acest context, observăm că instanța de contencios constituțional a apreciat că există concepte pentru care
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
unor astfel de concepte naște în sarcina acestuia obligația unei reglementări exprese și cât mai riguroase a criteriilor aplicabile în scopul determinării sferei de cuprindere a noțiunilor/expresiilor folosite. Având în vedere aceste aspecte, reținem că în ceea ce privește expresia „amenințările de tip hibrid“ legiuitorul nu a reglementat o definiție a acestui concept. Mai mult, nici în cuprinsul actului normativ criticat și nici în cel al Legii nr. 51/1991, act normativ care se dorește a fi completat, nu sunt reglementate nici
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cuprinsul actului normativ criticat și nici în cel al Legii nr. 51/1991, act normativ care se dorește a fi completat, nu sunt reglementate nici criterii exprese pe baza cărora destinatarii normei să poată determina acele elemente care capătă caracteristicile unei amenințări de tip hibrid, neputându-se determina nici limita de aplicare a dispoziției de lege criticate. Totodată, apreciem că nici din coroborarea legislației incidente nu se pot desprinde reperele unei astfel de analize, simpla utilizare în diverse acte normative/administrative cu caracter
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
că nici din coroborarea legislației incidente nu se pot desprinde reperele unei astfel de analize, simpla utilizare în diverse acte normative/administrative cu caracter normativ a termenului „hibrid“, fără însă vreo circumstanțiere, nefiind suficientă pentru determinarea sferei de incidență a expresiei „amenințările de tip hibrid“. Tocmai gradul sporit de generalitate al conceptului de „amenințări de tip hibrid“, multitudinea elementelor care singure sau împreună determină această proprietate „hibridă“ a amenințării, precum și caracteristicile diferite/multidimensionale ale acestor elemente determină necesitatea unei reglementări clare din
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
astfel de analize, simpla utilizare în diverse acte normative/administrative cu caracter normativ a termenului „hibrid“, fără însă vreo circumstanțiere, nefiind suficientă pentru determinarea sferei de incidență a expresiei „amenințările de tip hibrid“. Tocmai gradul sporit de generalitate al conceptului de „amenințări de tip hibrid“, multitudinea elementelor care singure sau împreună determină această proprietate „hibridă“ a amenințării, precum și caracteristicile diferite/multidimensionale ale acestor elemente determină necesitatea unei reglementări clare din partea legiuitorului. Curtea a statuat că, în primul rând, legiuitorului îi revine
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
fără însă vreo circumstanțiere, nefiind suficientă pentru determinarea sferei de incidență a expresiei „amenințările de tip hibrid“. Tocmai gradul sporit de generalitate al conceptului de „amenințări de tip hibrid“, multitudinea elementelor care singure sau împreună determină această proprietate „hibridă“ a amenințării, precum și caracteristicile diferite/multidimensionale ale acestor elemente determină necesitatea unei reglementări clare din partea legiuitorului. Curtea a statuat că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 28. Procurorul general a exprimat un punct de vedere ce corespunde celei de-a doua orientări jurisprudențiale, în sensul că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei săvârșite, în cazul încălcării ori amenințării drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice, întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, constituie un capăt de cerere distinct de cel privind obligarea autorului faptei prejudiciabile la acordarea reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, întemeiată pe art.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
din Codul civil]. ... 35. Din perspectiva condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei, din analiza art. 253 alin. (1) din Codul civil rezultă că trebuie să fi avut loc o încălcare ori o amenințare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și tulburarea să persiste. ... 36. În schimb, pentru admiterea cererii de acordare a despăgubirilor sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat este necesară o condiție suplimentară, prevăzută expres de alin. (4
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
necesară o condiție suplimentară, prevăzută expres de alin. (4) al art. 253 din Codul civil, și anume ca vătămarea să fie imputabilă autorului faptei ilicite. ... 37. Prin urmare, accesul la acest mijloc de apărare este garantat pentru simpla încălcare sau amenințare a dreptului nepatrimonial, îndeplinirea condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii delictuale fiind necesară numai pentru capătul de cerere având ca obiect plata despăgubirilor. ... 38. S-a mai arătat că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei este imprescriptibilă conform art.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
alin. (4) din Codul civil. ... ... 58. Cu referire la primul aspect, ce vizează raportul dintre cele două cereri, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei săvârșite, în cazul încălcării ori al amenințării drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice, întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, constituie un capăt de cerere distinct de cel privind obligarea autorului faptei prejudiciabile la acordarea reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, întemeiată pe art.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
păstrează caracterul autonom și distinct. ... 66. Sub un alt aspect, din cuprinsul art. 253 alin. (1) din Codul civil rezultă că, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei, trebuie să fi avut loc o încălcare ori o amenințare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și tulburarea trebuie să persiste, în timp ce, pentru admiterea cererii de acordare a despăgubirii sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, este necesară o condiție suplimentară, expres prevăzută de alin.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
67. Cu alte cuvinte, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei nu este neapărat necesară îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în concret, accesul la acest mijloc de apărare fiind garantat pentru simpla încălcare sau amenințare a dreptului nepatrimonial, dar, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri, cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie trebuie să fie îndeplinite. ... 68. În aceste condiții, cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
rămână nesoluționat, în pofida unor norme care stabilesc caracterul său imprescriptibil, ceea ce nu poate fi acceptat. ... 78. În considerarea acestor argumente, se impune concluzia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei săvârșite, în cazul încălcării ori al amenințării drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice, întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, constituind prin ea însăși o măsură reparatorie (de natură nepatrimonială) a prejudiciilor nepatrimoniale, reglementată distinct de celelalte mijloace juridice de protejare a drepturilor nepatrimoniale
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
mediului și evaluarea impactului radiologic asupra mediului; ... k) controlul garanțiilor nucleare; ... l) protecția radiologică a personalului; ... m) gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; ... n) protecția fizică a materialelor nucleare și a instalației nucleare; ... o) protecția instalației nucleare împotriva amenințărilor cibernetice; ... p) interfețele dintre securitatea nucleară, securitatea radiologică, protecția fizică, protecția împotriva amenințărilor cibernetice și controlul de garanții nucleare; ... q) utilizarea experienței de exploatare și a rezultatelor activităților de cercetare și dezvoltare relevante, inclusiv prin afilierea la organizații internaționale și
ORDIN nr. 53 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266608]