2,414 matches
-
respecte dorința mamei sale. Astfel, noi am asistat cu evlavie la serviciul religios săvârșit de un preot catolic din Iași. Rectorul Poilitehnicii a adus laude defunctului, în cadrul serviciului religios, iar apoi, senatul universitar a dat numele profesorului Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ie șene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA în familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
său găsit între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. Se știe (și în acest înscris se spune) că autopsia lui M. Eminescu, cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o Cavernă și ciocănit-am la a Iadului ușă. Iese dl Diavol Portar"; "Ei bine, intrat-am năuntru, și ce credeți? În loc de Pucioasă și Foc și Putori, Era acolo ca la Mascaradă, Totul Grandoare, totul Paradă. Aici se-afla un Amfiteatru, Acolo se găsea micul Tîrg de Fîn****, Cu Diavoli Actori foarte pricepuți, Care făr' a se-înnegri interpretau pe Othello. Și cu adevărat un Ins cu coarne uriaș Mi-a zis c'avea speranță că mă voi strădui Să-învăț un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Charlotte Sibi. Demoiselle de français. Domnișoara de franceză, Olivier Dumas • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Misiunile mele diplomatice, Trandafir Djuvara • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Vasile Pârvan. Dilemele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
neajunsuri ale unui fier de călcat ieftin. 2. Precizați cât mai multe riscuri funcționale ale unui aragaz. 3. Ce s-ar întâmpla dacă apare un scurtcircuit în instalația electrică a unei bănci? 4. Ce ar fi necesar pentru modernizarea acestui amfiteatru/săli de clasă (folosite pentru orele de curs/seminar ale studenților)? 5. Indicați un grup de teste sau probe pentru admiterea la facultate în vederea selecției viitorilor studenți creativi. Timp pentru fiecare exercițiu: 10 minute Se va exersa sensibilitatea la probleme
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Teatrul de Stat din Oradea (1955-1959), apoi la Teatrul „C. I. Nottara” din capitală. După debutul, cu poezie, în 1947, la „Revista noastră”, editată de liceul la care era elevă, publică în 1966 la „Ramuri”. E prezentă și în „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „Familia”, „Viața românească”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. Prima carte de versuri, Așezare de lucruri , îi apare în 1968, iar ca prozatoare debutează editorial în 1971, cu volumul Hesperara. Este autoarea unui volum ce include trei piese de teatru
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
o detenție politică „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Trece prin penitenciarele Uranus, Jilava, Grădina, Salcia. După ieșirea din închisoare se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, secția istoria și teoria artei (1966-1971). Este, scurt timp, redactor la revista „Amfiteatru”, apoi la Studioul Animafilm. În 1977 solicită plecarea din țară, stabilindu-se în 1979 în Franța, unde face o nouă serie de studii. În 1979-1983 urmează Facultatea de Filosofie a Institutului Catolic din Paris, iar în 1982-1986 urmează Facultatea de
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
absolvită în 1971. Debutează în 1969, la revista „Alma Mater”, cu proza La naiba cu frunzele galbene și face parte din membrii fondatori ai cenaclului din jurul publicației. Susține o bogată activitate literară, colaborând la principalele reviste care promovau tinerii scriitori, precum „Amfiteatru”, „Viața studențească” (în 1973 devine secretar de redacție la ambele), „Luceafărul”, dar și la „Cronica”, „Steaua”, „Convorbiri literare” ș.a. Începând din 1980 se specializează ca redactor și realizator de emisiuni de televiziune, din 1990 devine redactor-șef al Departamentului emisiunilor
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Conduce Societatea de Studii Orientale. Din 1992 intră în diplomație: director al Centrului Cultural din Viena (1992-1995), consilier în Ministerul Afacerilor Externe (1995-1997), ambasador în Danemarca (1997-2001), ministru plenipotențiar al Ambasadei României la Atena (din 2002). Debutează cu versuri la „Amfiteatru”, în 1968, iar editorial în 1970, cu volumul Apa vie. Mai e prezentă în „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Romano-Arabica” ș.a. A tradus mult din poezia și din literatura sapiențială persană și arabă (antologia Cele șapte mu’allaqate. Poezie arabă preislamică
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
ziuă”, „Semnalul”, „Excelsior”, „A.B.C.”, „România literară”, „Timpul”, „Dreptatea”, iar mai târziu la „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica”, „Glasul patriei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Scânteia”, „Limba română”, „Caiete critice”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Familia”, „Tomis”, „Argeș”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Debutează editorial în 1938 cu volumul Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri. S. și-a definit viziunea critică și opiniile estetice în textele cuprinse în Pagini de critică literară (I-V, 1968-1977), iar anterior în special în cea dintâi
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care va da spectacole în mai multe orașe din țară. Profesor de română, latină și franceză la Școala Generală din Mârșa, județul Giurgiu (1978-1983), ulterior intră în presă, ca redactor la „Flacăra” (1983-1987), șef de secție la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1987-1990), iar din 1990 director-fondator al revistei „Cuvântul” și al câtorva publicații satelite („VIP”, „VIP economic & financiar”), al Editurii Cuvântul, precum și al cotidianului „Clipa” (Baia Mare). Colaborează constant cu comentarii și analize politice la posturile de radio Europa Liberă și BBC
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
și al câtorva publicații satelite („VIP”, „VIP economic & financiar”), al Editurii Cuvântul, precum și al cotidianului „Clipa” (Baia Mare). Colaborează constant cu comentarii și analize politice la posturile de radio Europa Liberă și BBC. Semnează cronici și articole literare în „Steaua”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Astra”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Secolul 20” ș.a., e prezent cu luări de atitudine politică și civică în „22”, „Cuvântul”, „Clipa”. De asemenea, a făcut parte din grupul colaboratorilor la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
de atitudine politică și civică în „22”, „Cuvântul”, „Clipa”. De asemenea, a făcut parte din grupul colaboratorilor la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (I-IV, 1995-2002). I s-au decernat premii ale revistelor „Amfiteatru” (1976, 1978), „Poesis” (1993), „Contemporanul” (1994) și „Cuvântul” (1999). Prima carte a lui Ț., Viața și opiniile personajelor (1983), se înscrie într-o suită de tentative ale criticii din decada a noua a secolului trecut de a proiecta scenariul devenirii
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
și Facultatea de Filologie, absolvită în 1990. În anii studenției va participa la activitatea cenaclurilor Junimea și Universitas. În 1983 Geo Dumitrescu îi publică în „Flacăra”, la „Poșta redacției”, câteva poeme, iar primele texte de proză îi apar în revista „Amfiteatru” în 1987. Debutează editorial în 1993 cu volumul Povestiri cu pensionari, distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Se remarcă și în calitate de realizator de emisiuni la TVR și TVR Cultural (1990-2002), este unul din inițiatorii Târgului de Carte Gaudeamus, organizator
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
un spațiu, o rezervă pe care nici el, nici eu n-am încercat să le depășim. Asta îmi permite să-l observ mai bine, căci, mai mult decît ceilalți, merită observat. Azi, după ce a citit cronica lui Alex ștefănescu din „Amfiteatru”, mi-a spus: „E doar un punct de vedere...” Eu tăcînd, a adăugat: „De altfel, nici nu-mi place unanimitatea...” Am împăturit revista. Pînă s-o pun în geantă, a izbucnit destul de iritat: „însă tînărul ar trebui să știe că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sfîrșesc prin a avea remușcări. *Semne de nevroză: suspendarea activității posturilor de radio regionale, interzicerea Anei Blandiana de a fi prezentă cu poezii și articole în reviste, convocarea unor actori la Securitate. Ana Blandiana e sancționată pentru versurile apărute în „Amfiteatru”, la rubrica „Antologica” (nr. 12/1984). Sînt versuri pe care ea le-a citit la „Zilele Culturii Călinesciene”, anul celălalt, și pe care eu le-am salutat în darea de seamă făcută manifestării, în „Ateneu” din iulie 1983. *Mă descurc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Gafencu 2 Liceul „Nicu Gane”, 3 noiembrie 1973 Fălticeni Invitație Tov. Dimitriu Eugen (Muzeu) sunteți invitat la Întâlnirea cu dramaturgul HORIA LOVINESCU, care va avea loc sâmbătă 3 noiembrie a.c. cu următorul program: orele 11,30 - Întâlnire cu elevii În amfiteatrul Liceului „Nicu Gane”; orele 16,00 - Întâlnire cu cititorii la „Galeria oamenilor de 39 Am contribuit la sărbătorirea centenarului, cu articolul Chipuri de lumină (evocare a profesorilor Ion Mazere și Vasile Ciurea), publicat În „Revista noastră”, număr jubiliar editat de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iunie, deoarece am aranja o serie de probleme. Îmi permit a vă ruga să 354 Octavian Goga: Poezii inedite, descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Editura Cartea Românească, 1973. 355 La Fălticeni, prof. univ. Dan Smântânescu a vorbit În amfiteatrul Liceului „Nicu Gane”, având un public numeros și entuziasmat de nivelul conferinței. A fost prezentat de institutorul pensionar Dumitru Balan, pe atunci președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă. 835 comunicați și d-lui prof. Stavarache precum și tov.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
speranța că secretarul cu propaganda (și nu numai Domnia Sa!) își va lua notițe folositoare. în urmă cu 30 de ani mi se punea la gât cravata roșie de pionier. În urmă cu 16 ani, debutam ca prozator, concomitent în revistele Amfiteatru (din București) și Orizont, (din Timișoara). În urmă cu 14 ani, mă angajam la revista Orizont în funcția de corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o amintire legată de soțul ei. Trecere bruscă la secvența următoare: scenă de iarnă pe plaja de la Nisa. Ea poartă tot timpul brățările. Și la baie, și când face sex. Altă secvență: soțul, japonez, supraviețuitor al ocupării de către studenți a Amfiteatrului Yasuda, este protagonistul filmului Cenușă și diamant. Poartă tot timpul ochelari fumurii. E în același timp renumit regizor al unor seriale TV, dar visează mereu gaze lacrimogene. Este obsedat de amintirea soției care și-a tăiat venele cu cinci ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”, unde lucrează ca redactor (1968-1970). Va fi funcționar la Centrala Cărții din București (1970-1971), redactor la Editura Enciclopedică Română (1971-1973) și la revistele „Flacăra” (1973- 1974), „Amfiteatru” (1974-1988) și „Secolul 20” (1988-1989). După ce, în 1989, se stabilește la Paris, devine corespondent al posturilor de radio BBC și Europa Liberă, iar din 1995 e angajat la postul Radio France International. Debutează cu poezii în „Tribuna” (1966). Colaborează la
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
Ogășanu, Florian Pittiș, Rodica Mandache; poetul a răspuns apoi la întrebările participanților și asistența a ascultat recitalul susținut de Mircea Vintilă, Mircea Florian ș.a. În această primă perioadă, cenaclul își ținea lucrările în săli de teatru, cluburi, case de cultură, amfiteatre universitare, sedii ale unor instituții etc. Mai târziu, cenaclul a început să facă turnee prin țară, întrunindu-se tot mai des în aer liber, pe stadioane ori pe platouri cu conotație istorică etc. Frecvența manifestărilor a crescut, ele nu mai
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
însoțit de o prezentare a lui Miron Radu Paraschivescu. Frecventează cenaclul Junimea al facultății, condus de George Ivașcu. Lucrează ca redactor, secretar general de redacție și redactor-șef la „Viața studențească” până în 1974, când redacția se contopește cu a revistei „Amfiteatru”, F. conducând apoi ambele publicații. În perioada 1976-1980 îndeplinește și funcția de redactor-șef la „Scânteia tineretului”. Debutează editorial în 1977, cu volumul de versuri Puterea sunetului. Numirea lui în conducerea revistei „Luceafărul”, în 1980, declanșează un scandal în lumea
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
la Editura Litera. Din septembrie 1990 devine expert guvernamental, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, consilier cultural la Ambasada României din Londra (1991-1995), secretar de stat (din 1995), ambasador al României în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru și istoria artei din limbile engleză, franceză, germană și
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
lui...”. Din mai 1990 încearcă și o experiență de editor particular, cu o editură cu profil enciclopedic. Debutează în revista „Viața studențească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România liberă”, „22”, „Cotidianul”, „Zum” (New York). A fost distins cu Premiul pentru critică și eseistică în cadrul Colocviului Național Studențesc de Literatură (1970). Debutează editorial cu
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]