7,050 matches
-
încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
7,8 cm), cărămiziu, cu urme de ardere secundară, decorat cu trei șiruri de impresiuni (unul pe buză și două pe gât), sub care se aflau zece semne, alfabetiforme, care imită săgețile (pl. LXXV/6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aripioare la gaura ovală de prindere, lama curbată și tăișul îngust. Cel de-al doilea este similar primului, cu diferența că este mai lung, iar suprafață tăișului mai mare. Întrucât este des întâlnit în cultura Dridu, are cele mai numeroase analogii. Pe lângă similitudinile anteriore, mai adăugăm la Țolici - Neamț , Dersca - Botoșani, Liteni, Pleșești - Suceava și Bârlogu - Argeș. Ultimul topor, găsit la Găiceana (punctul Vatra satului) este de tipul III, singurul din Bazinul Bârladului. Acest exemplar este tot din fier, are muchia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
circulat în perioada secolelor IX-XIII. Unele dintre ele s-au găsit și în Dobrogea, fiind folosite ca nasturi, podoabe printre șiragurile de mărgele ori prinse la piesele de harnașament. De altfel, majoritatea obiectelor de podoabă și vestimentație își găsesc certe analogii nu doar în siturile din Moldova, ci pe întreg teritoriul românesc. Spre exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost amintită o gamă numeroasă și variată de obiecte, dintre care unele produse local, iar altele de proveniență străină. Pe baza caracteristicilor, analogiilor și a spațiului de circulație a pieselor respective, am încercat să le distingem, pe de-o parte cele autohtone, iar pe de altă parte cele bizantine. Deși, în unele așezări s-au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv. 20040, 20041 și 20042; vas de provizii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala Generală: în jurul școlii din localitate s-au găsit fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
discuta numai cu doctorul Tomescu și cu doctorul Cezar Nistorescu, cel care lucrase intens cu el în timpul spitalizării. În fiecare zi își propunea să facă un alt exercițiu de memorie ori mai multe, dacă se simțea în putere, recurgând la analogii diverse, la tertipuri prin care să declanșeze fragmente de amintiri care să-l lege de trecut. Nu mică i-a fost mirarea când a remarcat că, privind un mic tablou înfățișând tineri distrându-se la săniuș într-o stațiune montană
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
mai mare parte dintre ei nu au putut utiliza termnul de "candela" pentru a descrie acest obiect; chiar după ce se vor fi informat, ei vor continua să scrie "lumînare". Observarea preotului oficiant și a ținutei sale va suscita descrieri prin analogie cu preoții altor culte: "Preotul, în vîrstă de aproximativ 30 de ani, era îmbrăcat în tunica albă și purta "ceva" pe cap". • Formulările verbale. Adesea, observatorul debutant se mulțumește să noteze informațiile vizuale și neglijează cuvintele și dialogurile care însoțesc
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nu este țară, în care literatura rusă să se fi bucurat de o circulație mai generală? Să ne fi mânat oare golul nostru înspre complexitatea sufletului slav, cu toate atracțiile unei compensații, sau oare capriciul nostru să fie flatat, în analogiile lui exterioare cu iraționalul psihologiei rusești? Cineva spunea că românii iubesc romanele lui Dostoievski numai pentru dezmățul din ele. Într-adevăr, capriciul exterior și complexitatea de suprafață, atât de specifice sufletului românesc, sânt furate numai de teatrul dramei rusești, numai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Renașterii și consecințele ei îndepărtate sau apropiate. Tot ceea ce în baroc sau în romantică este derivare tardivă din Renaștere atribuim acesteia. Reflexele istorice îndepărtate ale unui fenomen nu sânt revelatoare pentru esența lui, ci pentru sufletul epocii care își caută analogii trecute în mod inconștient. Că romantica a iubit Evul Mediu și l-a iubit în felul ei, acest fapt este caracteristic romanticei, identității ei, nevoii de a-și defini afinitățile. Epocile creatoare sânt mult prea rotunjite în sâmburele lor pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrîndu-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare - acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristrocrației, a curtizanilor reginei - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să însemneze ceva, să incifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sunt adevărul. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, al acestui advocatus diaboli care e silit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Într-adevăr se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea în nopțile calde se culca gol
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
erau toate alese și-i promiteau multă petrecere, scrierile moșneagului, în care fiecare cugetare era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Într-adevăr, se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă-ngrijea de straturile grădinei și stupinile cu albine, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei, adesea în nopțile calde se culca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluție contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o incifratiune, a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat, nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, ale acestui advocatus diaboli care e silit de voință ca să argumenteze toate celea. Acest advocat e silit să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
erau toate alese și-i promiteau multă petrecere; scrierile moșneagului, în cari fiecare cugetare (era un monogram al acestui cap adânc și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea, în nopțile calde, se culca pe malurile lacului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sunt adevărul. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, al acestui advocatus diaboli care e silit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]