2,050 matches
-
o excep? ie: greu �ncercata Fran?? nu ? i?a uitat prietenul. Prezen? a la funeralii a �ns? rcinatului francez a fost b? ț? toare la ochi. Au venit ? i c�? iva ofi? eri superiori, protest�nd prin prezen? a lor �mpotriva anarhiei legionare. Pe l�ng? toate acestea, se f? cușer? preg? tîrî minu? ioase pentru re�nmorm�ntarea lui Codreanu ? i a altor legionari. O procesiune solemn? a pornit de la bisericu? a Sf. Ilie din Gorgani spre Casă Verde, unde martirii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ziare din Chile ? i Brazilia au publicat panegirice �n care erau prezentate via? a, activit?? ile ? i realiz? rile lui Iorga, era scoas? �n eviden?? atitudinea să pro? Alia? i, profrancez? ? i antinazist? ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat un editorial def? im? tor. Editorialul cotidianului guvernamental �Magyarorzs�g� era semnat de P�l Szvatk
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea era prefigurat? �numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c? �n anarhia bucure? tean? se va g? și mai devreme sau mai ț�rziu un glonte ? i pentru ucigă? îi lui Iorga�52. Ziarul �Popolo di Romă� (un important cotidian fascist italian) era mai interesat de justificarea �ac? iunii directe� dec�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Antonescu. Germanii (pe care legionarii contau cu at�ta naivitate) ? i? au pus speran? ele �n vechea ordine, �ntruc�ț erau interesa? i �n primul r�nd de stabilitate. Prin ianuarie a devenit limpede c? o asemenea stabilitate nu va fi realizat? prin anarhie legionar? ? i experimente sociale arhanghelice. Hitler s? a �nt�lnit cu Antonescu la mijlocul lui ianuarie 1941 ? i i? a spus acest lucru. Dup? ce s? a �ntors de la Berlin, �ntre 21 ? i 23 ianuarie, Antonescu a pornit lupta �mpotriva Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pa? nic. Numai o Europ? Unit? , pa? nic? , democrat? ? i prosper? poate oferi o alternativ? la ceea ce era numit? de mult? vreme ? i �n sens peiorativ �balcanizare�. Numai o astfel de Europ? poate ar? ta drumul spre unitate ? i pace �n locul anarhiei, al na? ionalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) ? i al r? zboiului. Dac? Europa va continua s? se ghideze dup? tendin? ele actuale (cu grupuri etnice pa? nice ? i neviabile av�nd preten? îi la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cultural ar aduce lumii pace ? i �n? elegere! Iorga nu era revolu? ionar, pentru c? , dup? p? rerea lui, na? iunea era mai presus de societate, iar men? inerea ordinii era pe c�ț de fireasc? , pe at�ț de esen? ial?. El ură anarhia ? i revolu? iile (avertiz�ndu? l pe Kerenski, �care spera s? schimbe lumea cu dou?? trei discursuri�). Discreditate cu mult? vreme �n urm? , Iorga respingea schimb? rile sociale deliberate ? i reformele for? ațe. Solu? ia era o transformare organic? treptat? �n cadrul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poate g? și o solu? ie echitabil? �n privin? a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu con? în nici un element antisemit; el sesizeaz? r? sp�ndirea exploat? rîi, a ignoran? ei ? i a lipsei de educa? ie. S�nt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supus? ?? r? nimea. Mihalache respinge acuză? iile de anarhie. �Dac? �nv??? torii, oamenii con? tien? i ? i cu educa? ie, scot la iveal? relele, s�nt consideră? i drept instigatori care �ndeamn? la revolt?. Dar istoria va stabili cine au fost adev? ra? îi instigatori�. Vol. 67 (1907), Document
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în probabil că bol? evicii s? fi ini? iat activit?? i pe scar? larg? �nainte de sf�r? ițul lui martie 1917, �nainte de venirea verii. Diferite ac? iuni � inclusiv crime � din martie 1917 erau mai cur�nd ini? iate de anarhi? ți dec�ț de bol? evicii disciplină? i ? i care aveau un ? el precis 85 �Neamul rom�nesc�, 23 ianuarie 1932 86 �Neamul rom�nesc�, 25 ianuarie 1932 87 �Neamul rom�nesc�, 26 ? i 27 ianuarie 1932 88 O via?? de om... , vol. ÎI
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de lichidat cu Iorga ? i (dup? cum sublinia Boeru), la �nceputul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme u? oare ? i altor unit?? i legionare (Echipe ale Mor? îi sau altele) 30 Reac? ia Legiunii la critică lui Antonescu la adresa anarhiei legionare a fost tipic?: ei au subliniat c? �nu-l vor obligă pe Antonescu s? tr? iasc? �n anarhie� ? i au organizat o Echip? a Mor? îi că s? -l asasineze la o dat? ulterioar?. Barbu, op. cît. , p. 66 31 �Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u? oare ? i altor unit?? i legionare (Echipe ale Mor? îi sau altele) 30 Reac? ia Legiunii la critică lui Antonescu la adresa anarhiei legionare a fost tipic?: ei au subliniat c? �nu-l vor obligă pe Antonescu s? tr? iasc? �n anarhie� ? i au organizat o Echip? a Mor? îi că s? -l asasineze la o dat? ulterioar?. Barbu, op. cît. , p. 66 31 �Neamul rom�nesc�, 19, 26 septembrie ? i 11 octombrie 1940 ? i �Porunca vremii�, 20 septembrie 1940 32�Lep? datu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fascinant. Modelele experimentale întrețin dezvoltarea formelor, iar istoria artei nu este altceva decât istoria formelor în succesiunea lor. Creația teatrală este împlinită într-o echipă, în care personalitatea fiecăruia se impune într-o legătură organică unitară, ce aruncă în aer anarhia orgoliilor. Întrebările despre ierarhizări și ierarhii nu-și au rostul în lumea creației. Care e raportul dintre teatru și viață, dat fiind faptul că, la un moment dat, spuneați, în mod paradoxal: "Teatrul e mai adevărat decât viața, viața e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
calamități naturale, războaie), care generează suspendarea temporară a funcționalității vechilor norme și stabilirea autorității controlului social exercitat de instituțiile specializate în aplicarea de sancțiuni celor care încalcă legile”. Se mai aplică la conflictul normelor vechi cu cele noi, într-o anarhie normativă, și când se manifestă o stare de dezorganizare care favorizează apariția unor indivizi dezorientați în raport cu normele consacrate (situația este urmarea unei stări de dezorganizare normativă prin care trece întreaga societate). 1. Aceste trăiri sunt similare celor descrise de K.C.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nând, astfel, o confuzie conceptual]. Metodă confucianist] str]veche bazat] pe ritualuri reprezint] unicul ghid de conduit]. Maeștrii au descris-o atât de explicit și generații nenum]rate au urmat-o cu succes. Ca urmare, alterarea ei ar duce la anarhie și dezastru în aceast] lume care se afl] deja sub semnul pericolului. Istoria vine s] demonstreze c] doar acel tao tradițional poate face posibil] supraviețuirea ființei umane, tocmai deoarece coincide cu sentimentele naturale, firești, iar pe de alt] parte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest raționament va conduce c]tre o versiune extrem] a teoriei drepturilor naturale care separ] posesia și justificarea drepturilor de orice alt bun uman mai cuprinz]tor. (Acest] poziție e cel mai bine reprezentat] de c]tre Robert Nozick în Anarhie, Stat și Utopie). Exist] ins] și o metod] alternativ] de armonizare a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). De asemenea, el ar putea susține c] anarhia care structureaz] relațiile internaționale este de natur] s] anuleze cerințele moralei care s-ar aplica în alte condiții. În al treilea rând, el ar putea susține c] statele sunt entit]ți speciale, astfel încât ele sunt mai mult decât o colectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, cu toate că un astfel de comportament ar putea părea egoist, bunăstarea generală poate fi asigurată numai prin maximalizarea interesului personal. O propunere cel puțin dubioasă. Adevăratul geniu al noii clase burgheze a fost modul În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
muzica, filmele și televiziunea americană, hainele, stilurile de viața și educația americană. Totuși, au o părere mai puțin bună despre modul În care America se Înțelege cu restul lumii și sunt bănuitori față de ceea ce ei percep ca fiind narcisismul și anarhia, care domină cultura americană. Puterea benignă a Europei, În schimb, pare să crească În valoare. Chiar mulți dintre prietenii mei americani spun ocazional: „De ce nu putem fi mai asemănători cu europenii În valorile și atitudinile noastre?”. Nu este totuși atât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Basarabia de a vedea provincia lor reunită cu patria mamă, să devină un fapt împlinit. Nu este poate inutil să se reamintească aci evenimentele care au precedat de aproape această unire. Așa cum nu ignoră nici guvernul Republicii, indisciplina și anarhia care n-au încetat, începând din primăvara anului trecut, să facă progrese în armata rusă, ajunseseră la culme în toamna următoare: regimente întregi în debandadă, dotate cu artilerie și prevăzute cu material de război, se întorceau în dezordine în Rusia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
armata română a venit în ajutorul românilor din Basarabia fără să abandoneze soarta celorlalte populații de origină diferită. Ce este de mirare deci dacă, ulterior, populația Basarabiei a declarat, prin organul reprezentanților săi legali, că preferă ordinea și securitatea în locul anarhiei și că în sfârșit și-a manifestat dorința de a vedea Basarabia unindu-se cu România, ceea ce se făcu prin unirea proclamată la 27 martie/9 aprilie trecut, prin 86 de voturi contra 3. Este însuși actul din 27 martie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și, desigur, în Polonia. Deși catolică și considerîndu-se occidentală, această zonă va fi supusă în permanență influențelor Europei de Est. Evident, această primă precizare a frontierelor nu trebuie considerată, în sensul restrîns al termenului doar ca un contrast inițial între anarhia occidentală și ordinea imperială a Bizanțului. Într-un sens mai larg ele implică întreg ansamblul diferențierilor etnice, culturale, sociale și, desigur, politice și de "identitate" ale diverselor zone. Spre exemplu, Imperiul Roman de Răsărit, fiind încă puternic pe plan etnic
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
procesul social, mental și politic pe care l-a declanșat în rîndul spaniolilor pe baza unei ideologii cu multiple fațete. În acest context, Spania încetează să mai apară ca o identitate vagă, uitată, dezmembrată, pe deasupra, de schisme religioase și de anarhie și se transformă treptat, în conștiința locuitorilor ei, într-o țară în indiviziune, ilegitim sustrasă de către necredincioși. Mai mult, chiar dacă porțiunea liberă a acestei țări se reducea doar la cîteva colțuri muntoase, Spania se simțea unitară în spirit, căci viziunea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
între un curent germanofil și antirus, condus de generalul Pilsudski, și o tendință inversă, favorabilă consolidării unei mici Polonii preponderent poloneze, condusă de liderul demo-crat-naționalilor, Roman Dmovski. De la o zi la alta, între 1922 și 1926, țara se zbate în anarhia creată de numeroasele sale partide. Apoi, cu toții vor aplauda "marșul Varșoviei" al lui Pilsudski. Conducător charismatic complex, creat inițial de socialism, deportat în Siberia după ce fusese agent terorist în 1905, acesta se transformă în admirator al lui Mussolini, instaurează o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
investi, În condițiile În care nu existau alte bănci decît cele de stat, În 1991. Prăbușirea lor, la care a contribuit premeditat presa de stînga, a dus la pierderea economiilor pentru o jumătate de milion de albanezi și a declanșat anarhia În sudul țării, adică, nu Întîmplător, În regiunea În care Partidul Socialist era cel mai influent. În 1996, alegerile fuseseră cîștigate de Partidul Democrat, cu 55,5% din primul tur de scrutin. Partidul Socialist, care nu dobîndise nici 21% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ceea ce vedem noi azi la nivel global și local este imaginea unei lumi după mai vechile idei ale... părinților economiei politice. Rămâne de creat (filosofic, politic, instituțional) o etică echilibrată între puterile singulare ale civililor, care, după cum vedem, creează dezordini, anarhii sociale și puterea-cunoaștere a instituțiilor naționale și internaționale. Putere responsabilă de această stare a dezodinii între puterile civililor și practicile canonice, teziste și neadaptate ale politicienilor. Într-un mod contrar viziunii generale despre economia politică modernă (dacă există vreuna!), Karl
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]