2,109 matches
-
capete libere constau din secvențe semnal potrivite (heptamer - 12/23 - nonamer) într-un ADN țintă neînrudit, în cadrul unei reacții de transpoziție in vitro. De aici, s-a dedus că recombinarea somatică a segmentelor genice imunoglobulinice a derivat dintr-un mecanism ancestral de transpoziție în care a fost implicat transpozonul. Totodată, se poate deduce că proteinele RAG sunt responsabile de translocațiile cromozomale în care locii Ig sau TCR sunt conectați la alți loci genici. Structurile hairpin de la nivelul capetelor codificatoare oferă substratul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Qα și Tlα. La șoarece, genele CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18), cu aceeași orientare în fiecare cluster, genele adiacente fiind mult mai înrudite comparativ cu acelea situate distal, ceea ce sugerează originea lor prin duplicații ancestrale în tandem. Astfel, în locusul genic D/L sunt localizate genele pentru subunități ale factorului de necroză tumorală ( TNF), acesta fiind o proteină implicată în bolile inflamatorii. În vecinătatea locusului H2-D/L sunt localizați locii genici Qα și Tlα. Cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Tot în acest cluster genic a fost identificată și gena θ1, a cărei funcție este necunoscută. Toate genele pentru catenele globinice ale hemoglobinelor actuale au o structură fundamentală similară, ceea ce reprezintă un argument pentru ipoteza originii lor dintr-o genă ancestrală comună prin duplicație genică. În aceste gene secvențele codificatoare sunt organizate în trei exoni (E1 - E3) separați de doi introni (I 1, I2 ) (fig. 16.5). La capetele 5’ și 3’ ale clusterului genic se află secvențe netraduse, dar care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a afectat asemenea poziții, fie că a dus la moartea individului purtător, având deci efect letal și fiind eliminată din genofondul populațional, fie că s-a asociat cu variate hemoglobinopatii. Pornindu-se de la gena inițială ce guverna sinteza unei globine ancestrale, o primă duplicație genică de acum aproximativ 400-500 milioane de ani - vârsta la care se estimează, pe baze paleontologice, că s-a diferențiat strămoșul vertebratelor tetrapode -, acesta fiind o formă de tranziție între peștii primitivi și batracienii stegocefali pe care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a hemoglobinelor. Acum aproximativ 375 milioane de ani gena hemoglobinei monomere primitive a suferit o nouă duplicație, rezultând gena pentru catena α și gena pentru catena β. Asemenea concluzii privind derivarea genelor pentru catenele α- și β-globinice dintr-o genă ancestrală pentru o hemoglobină monomeră se bazează și pe constatarea că în hemoglobinele tuturor vertebratelor actuale se întâlnesc aceste două catene globinice, ceea ce sugerează că evenimentul duplicației genice urmat de diferențierea genelor pentru aceste două tipuri de catene globinice a avut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
distincți, cu localizări cromozomale separate: clusterul genic al α- globinelor în cromozomul 16, iar clusterul genic al β-globinelor, în cromozomul 11 din complementul cromozomal uman. Explicația evoluționistă pentru o asemenea localizare cromozomală a unor gene derivate dintr-o aceeași genă ancestrală implică intervenția remanierilor cromozomale de tipul translocațiilor, consecutive evenimentului duplicației genice, prin care clusterul genic inițial unic a fost redistribuit în două clustere genice separate, cu localizare în cromozomi diferiți și cu evoluție ulterioară separată, dar interdependentă funcțional. Presiunea selectivă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o moleculă unică formată din patru domenii (VH, CH 1, CH2, CH3). Fiecare catenă ușoară este alcătuită din două domenii (VL și CL). Se admite că genele pentru catenele grele și cele pentru catenele ușoare au derivat prin duplicația genelor ancestrale analoage aceleia care determină sinteza β2-microglobulinei. Imunoglobulină Mioglobina este proteina din mușchi care este monomeră, având o secvență de 153 aminoacizi, mono-catena sa asociindu-se cu un grup hem prin care dobândește capacitatea de legare a oxigenului în miocite. Structura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și mioglobina, primele hemoglobine au fost probabil monomerice. Asemenea hemoglobine monomerice mai pot fi întâlnite și astăzi la grupuri de vertebrate inferioare precum agnatele (Cyclostomi), dar și la pești inferiori, precum rechinul. Acum aproximativ un miliard de ani, o genă ancestrală pentru o globină ancestrală având corespondenți atât la plante, cât și la animale a suferit o duplicație. Unul dintre exemplarele genice rezultate a evoluat spre gena mioglobinei care s-a transmis ca atare până la viețuitoarele actuale. Cel de al doilea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au fost probabil monomerice. Asemenea hemoglobine monomerice mai pot fi întâlnite și astăzi la grupuri de vertebrate inferioare precum agnatele (Cyclostomi), dar și la pești inferiori, precum rechinul. Acum aproximativ un miliard de ani, o genă ancestrală pentru o globină ancestrală având corespondenți atât la plante, cât și la animale a suferit o duplicație. Unul dintre exemplarele genice rezultate a evoluat spre gena mioglobinei care s-a transmis ca atare până la viețuitoarele actuale. Cel de al doilea exemplar genic a evoluat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în genele pentru globine în diferitele perioade evolutive, de unde s-au dedus unele modele evolutive interesante precum este cel prezentat aici. Astfel, s-a dedus a fi existat o rată rapidă de substituții de nucleotide în etapa în care gena ancestrală a globinei al cărei produs proteinic funcționa ca monomer a evoluat în gene care dirijau sinteză de polipeptide care au funcționat prin asociere mai întâi în dimeri și apoi în tetrameri în hemoglobine mai eficiente în fixarea și transportul oxigenului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
își are izvorul, în mod evident, în cultura antropologică. De la lucrările de pionerat ale lui Morgan, studiul sistemelor de rudenie îi invită la dialog pe antropologi și pe specialiștii în antichitate. Modul cum sunt tratate ritual sculpturile africane sau efigiile ancestrale din Oceania ne ajută să înțelegem funcția manechinelor în ceremoniile funerare ale regilor europeni. În Studiile grecești s-a dezvoltat în mod special o tendință antropologică, una care abordează noțiunile de zei, idoli, mituri, credințe, dar și de spațiu, cultură
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu aceasta. Acțiunea colectivă stă așadar la baza identității colective. De altfel, relația relevantă aici este cea dintre muncă pământ identitate, primele două elemente fiind esențiale pentru cel de-al treilea. Munca sezonieră a omului de la țară, realizată după ritmuri ancestrale, respectând obiceiuri bine înrădăcinate, pe un pământ care îi aparține și de pe urma căruia culege roadele, constituie unul din substraturile identității sale. Subminând fiecare din aceste elemente, comunismul a subminat de fapt identitatea oamenilor din rural: a deposedat țăranii de pământ
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Aspecte ca schimbarea semnificației și utilizărilor sociale ale categoriilor spațiu-timp, transformările economice, mobilitate, sau circulația informației, încep abia acum să își facă simțită prezența, și se impun într-un mod încă subtil la nivelul vieții sociale. Oamenii trăiesc după ritmuri ancestrale (date de succesiunea anotimpurilor, de lucrările agricole specifice fiecărui anotimp), și sunt încă dependenți de o economie locală, care abia dacă le asigură traiul. În schimb, dimensiunea în care semnele globalizării sunt cele mai vizibile, este cea socioculturală. Dacă ne
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1981), este o mărturie patetică a atașamentului față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
s-a așternut o tăcere grea, o disperare mută, o resemnare dureroasă, chinuitoare. Această stare de spirit a dus treptat, dar destul de repede, la convingerea, tot mai răspândită, că situația nu se schimbă. O convingere, o experiență milenară, o resemnare ancestrală, era din nou reconfirmată. Ea explică multe, foarte multe capitulări și compromisuri. Ne exprimăm cât mai eufemistic cu putință. Nu dăm verdicte, nici note la purtare. Vrem doar să înțelegem o realitate crudă și dură. Atât și nimic mai mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și alți câțiva precursori. Urmează deci a ne asuma deschis și fără rezerve ideea de alteritate și reciprocitate literară, prin schimburi literare extensive și intensive. Aceste schimburi duc la un dialog fecund și la o complementaritate pozitivă. Bunul simț românesc ancestral are o vorbă, poate cam prea populară, dar perfect aplicabilă acestei situații: nimeni în literatură, mai mult: nici o literatură din lume nu mai este, nu mai poate pretinde a fi, buricul pământului. Un prim punct câștigat, deci. Tradusă în termenii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
extensiv. Cauzele sunt evidente: povestea că românul s-a născut poet ne convingem tot mai mult nu este chiar o simplă... poveste. De expediat ironic, printr-o butadă, care la origine nici n-a fost de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar fi specific unui
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le Paresseux [Leneșul] reactualizează în schimb, meditația existențială în jurul unei atitudini de „sabotare a istoriei”, reflectată epic cam în același mod în care a evidențiat-o narativ și Blaga în Luntrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
imaginea ruperii timpului în două printr-un uriaș stâlp de foc și de metafora unui dans pasional al ființei, în care se răsfrâng umbrele vieții și ale neantului, precum și umbra lui Hristos. În Somn de lup (1990) predominant este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic emoțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
fiind o grea anatemă pentru femeile rămase singure. Descoperim cu surprindere că acest clan Mulongo nu e condus în fapt de un bărbat (deși există și un șef de trib), ci de o femeie, Ebeise, păstrătoare și garant al tradițiilor ancestrale, care o determină să ia o decizie de o cruzime aparent inexplicabilă: alungarea mamelor celor zece băieți dispăruți. De fapt, așa cum Leonora Miano ne dezvăluie cu măiastră exigență artistică, era singura hotă rîre înțeleaptă ce putea fi luată în situația
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ce se degajă din situații comice și totodată triste în sine, dar mai cu seamă din mentalitatea unei categorii sociale funciar sceptice, dacă nu chiar refractară în special la binefacerile științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă asupra ravagiilor alcoolismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
devine bubuitoare spre mijloc, apoi se rezolvă. Misterul existenței epice nu stă în observație, ci în durată. Nici aici scriitorul nu observă individul rural. Eroul cărții este țăranul colectiv cu psihologie de gloată, în fundul căruia mocnesc instinctul de pământ, nemulțumirea ancestrală. Izbucnirea se produce repede, în termeni ilogici, mitologici. S-ar putea observa că autorul pune oarecare complăcere în scenele de violență (violuri bestiale, stâlciri, sugrumări, evirări, spânzurări, împușcări), ceea ce înseamnă că el trăiește mai ales impulsia instinctuală pe care o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
C. Argintaru și moțul V. Copilu-Cheatră pentru dialectalismele lor. Ion Th. Ilea dă "semnal" "gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu explorează și el fondul ancestral, Petru Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan Baciu slăvește copilăria hoinară: Șaisprezece ani, nici o lacrimă dulce ca o turtă, Fiecare cuvânt sobru, fiece gest aritmetic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]