2,199 matches
-
Sergiu, care nu-și pregătește ieșirile în public. Fiind iarnă, aseară (28 februarie 1988) și-a axat introducerea pe considerații meteorologice și pe „caracterul” celor doi invitați, care s au ținut de cuvînt și au venit. Apoi a repetat, adaptînd-o, anecdota de almanah cu prințul care ajunge tîrziu la un han și pentru cîteva ouă i s-a cerut un preț fabulos, nu pentru că ouăle ar fi fost foarte scumpe pe acolo, ci pentru că (răspunsul hangiului la mirarea oaspetelui) „așa-s
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sale, ar fi bine să lămurim lucrurile între noi, sau înainte de a-I cere ceva banal, să încercăm să facem singuri acel ceva. Un model pentru felul în care trebuie procedat, Tatăl nostru, rugăciunea zilnică, nu se referă la amănunte! O anecdotă pe care ar trebui s-o știe orice poet care participă la „întîlniri cu cititorii”. Invitat la Cambridge, T.S. Eliot a fost întrebat de un student ce înseamnă versul: „Doamnă, trei leoparzi albi stau sub o tufă de ienupăr”. După
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care se acutizează în momentele de oboseală. În urmă cu trei zile, ca și în săptămîna și în luna dinainte, am fost teribil de obosit! În timpul unei plimbări, Solomon Marcus mi-a spus că a cules vreo două caiete cu anecdote de la șerban Cioculescu, dintre cele pe care criticul n-a putut să le bage în Memorii: unele-s politice, altele pornografice. „Cioculescu simțea - a adăugat drept explicație - nevoia taifasului”. „știți - m-a făcut atent profesorul -, sînt popoare care nu simt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nevoia taifasului”. „știți - m-a făcut atent profesorul -, sînt popoare care nu simt această nevoie; nici pe cea a plimbatului. Sau care nu reacționează cum reacționăm noi la bancuri”. Cîndva, le-a cerut unor extremorientali să-i spună barem o anecdotă specifică. N-au înțeles întrebarea. „De fapt, n-au”, a conchis el. Din exemplele pe care li le-a dat, i-a interesat (și i-au cerut s-o repete) o anecdotă de Anton Bacalbașa (cea cu Drăgan și plutonierul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cerut unor extremorientali să-i spună barem o anecdotă specifică. N-au înțeles întrebarea. „De fapt, n-au”, a conchis el. Din exemplele pe care li le-a dat, i-a interesat (și i-au cerut s-o repete) o anecdotă de Anton Bacalbașa (cea cu Drăgan și plutonierul). „E într-însa un element de universalitate, dar nu știm prea bine care”, a dedus văzîndu-le reacția. * Apropo de anecdote, cine le-a învățat nu-ți spune niciodată una singură. Victor mi-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dat, i-a interesat (și i-au cerut s-o repete) o anecdotă de Anton Bacalbașa (cea cu Drăgan și plutonierul). „E într-însa un element de universalitate, dar nu știm prea bine care”, a dedus văzîndu-le reacția. * Apropo de anecdote, cine le-a învățat nu-ți spune niciodată una singură. Victor mi-a „zis” azi două: „Ați organizat ani în șir conferințele revistei «Ateneu». Nu știți însă cum trebuie să fie o conferință... O conferință trebuie să fie ca o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să fiu disprețuit. *Ca să dau tonul așteptat, m-am înscris primul la cuvînt. N-am pornit în iureș, ca să nu mă sufoc de „nervi”. Am luat-o dinspre literatură (cam de depărtișor și, poate, nu tocmai adecvat) amintind, mai întîi, anecdota în care Voltaire se indigna și se înduioșa de atitudinea și, respectiv, soarta lui Jean Jacques Rousseau, adăugînd că, în intervalul dintre „discuțiile individuale” și ședința de azi, stările mele sufletești au oscilat: cînd a dominat hotărîrea de a ataca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța ei cameră, ca acesta să se convingă că apartamentul are totuși Încă o Încăpere... Ascultam, și nu prea, miezoasa anecdotă. Expresia de nobilă tristețe a chipului abia văzut, Într-o clipire a destinului, continua să mă urmărească. „Nu mă pot obișnui cu viața”, auzeam În jur și În mine Însumi vocea lui Bérenger citind chipul de neuitat al autorului. Aveam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vrut destinul, chiar În fosta cabană a Irmei Brendeis, numită „Casa Minima”... Știam acum În ce fel romane ca Herzog, ca și Henderson - Regele Ploii sunt legate de spațiul și timpul trăit de autor În colegiul care mă găzduia, posedam anecdote locale despre șederea sa În zona care ajunsese să-mi devină atât de familiară, Încât s-o asemăn, uneori, cu... dulcea Bucovină. Nu am insistat, Însă, În dialogul nostru din Vermont, asupra subiectului Bard. Eram interesat, mai curând, de ceea ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Departe de unde), dedicată lui Joseph Roth, focaliza asupra civilizației de exil a unei comunități oprimate, regenerându-și resursele spirituale, expresia și originalitatea Într-o nouă cultură, exotică și profundă, cu spornice și incitante Întrebări. Titlul se inspira dintr-o cunoscută anecdotă despre doi evrei polonezi care se Întâlnesc Într-o stație de tren. „Unde pleci?”, Întreabă unul. „În Argentina”, răspunde cel cu multe bagaje. „Argentina? Asta-i departe”, comentează primul. „Departe de ce?”, răspunde, Întrebând, pribeagul. „Este un răspuns talmudic, printr-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
republicat unele dintre versurile apărute mai întâi în „Moftul român” din 1893. Chiar în primul număr, la rubrica „Idile bucureștene”, apare Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
nici măcar scriitor, ci scriptor, un înregistrator obiectiv al concretului fizic și existențial. Punctul de sus al acestei experiențe poetice este volumul Terapia muncii, după care, în Tălpile violete (1990), violența, sarcasmul, refuzul metaforei consacrate se atenuează, făcând loc, cu măsură, anecdotei și unor surprinzătoare note nostalgice, repede retrase, contrazise, negate și din nou ivite, într-o regie auctorială spectaculoasă, cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
1859 I. G. Sbiera, M. V. Stănescu-Arădanul și At. M. Marienescu și-au făcut publice, prin intermediul revistei, apelurile către intelectualii din satele transilvănene și din Bucovina, prin care aceștia erau îndemnați să culeagă și să trimită balade, povești, basme, datini, proverbe, anecdote. Vor fi tipărite contribuții privind istoria românilor și a popoarelor vecine, studii, dar și articole, pe înțelesul tuturor, de filologie, pedagogie, economie, filosofie, geografie ș.a. Rubricile de informații și știri în legătură cu viața politică și socială din Transilvania, din Principate și
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Rifbjerg, Anna, pref. trad., București, 1979; George Henderson, Goticul, București, 1980; Jacob Rosenberg, Criteriul calității în artă, București, 1980; J. Lippet, Biografie. Un model, București, 1983; Joseph Conrad, Agentul secret: o istorie simplă, București, 1984; I. Dinesen, Șapte povestiri gotice. Anecdote ale destinului, pref. trad., București, 1985; Klaus Konjetzky, La celălalt capăt la zilei, București, 1986; Karen Blixen, Din inima Africii, postfața trad., București, 1988; Bernt Engelmann, În cadență, marș, până ce totul țăndări va fi. Cum am trăit în epoca nazistă
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
care o satirizează, în timp ce Creangă face parte cu trup și suflet din comunitatea eroilor săi. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Scrierile lui I. Creangă, I-II, pref. A.D. Xenopol, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, Iași, 1890-1892; Amintiri din copilărie și Anecdote, Iași, 1892; Opere complecte, I-VI, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, București, [1895]; ed. 2, București, 1902-1903; Opere complete, pref. Ilarie Chendi și St. O. Iosif, Bcurești, 1902; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu, 1928; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu, București, 1932; Alte povești, snoave, anecdote și versuri, îngr. Paul Papadopol, București, 1933; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și II. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1936; Opere, îngr. G.T. Kirileanu, București, 1939; Povești, îngr. Giorge Pascu, București, 1939; Povești, amintiri. Anecdote și istorioare, îngr. Ioan Crețu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
București, 1932; Alte povești, snoave, anecdote și versuri, îngr. Paul Papadopol, București, 1933; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și II. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1936; Opere, îngr. G.T. Kirileanu, București, 1939; Povești, îngr. Giorge Pascu, București, 1939; Povești, amintiri. Anecdote și istorioare, îngr. Ioan Crețu, București, 1939; Opere complete, îngr. Lucian Predescu, București, 1940; Povești, îngr. Liviu Rebreanu, București, 1940; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și Il. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1942; Opere, îngr. și pref. G. Călinescu, București
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Leonte, Iași, 2000; Sorescu, Lumea, 86-118; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 81-90; Mircea Bertea, Creangă înainte de Creangă, postfață Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 2002; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 23-34; Serghei Coloșenco, Ion Creangă, Bârlad, 2002; Daniel Corbu, Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Emilia Diculescu-Popescu, Ștefan Dumitrescu, „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Psihanaliza, psihologia, sociologia și filosofia acestei cărți, pref. Dumitru Gherghina, Craiova, 2002; Dan Grădinaru, Creangă, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Ion Creangă. Nonconformism și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M. Besanu. R.Z.
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în speculații pertinente o experiență trecută prin lecturi. Din cronicile lui
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
mărturii și comentarii despre oameni și întâmplări din timpul revoluției ruse. Modalitatea de relatare reportericească este preponderentă. Faptele sunt folosite ca argumente în demonstrația clar antisovietică a autorului, oamenii sunt definiți prin caracterizări oscilând între fișă de stare civilă și anecdotă, prin aprecieri incisive, prin portrete trasate nervos, uneori caricatural. Sunt surprinse cu relevabilă forță de evocare imaginea coșmaresc-apocaliptică a dezagregării unei societăți, procesul de compromitere a noțiunilor elementare de civilizație, proliferarea violenței, jafului și imposturii, instaurarea unei pseudoordini întemeiate pe
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
de a minimaliza importanța sexualității în viața unui tânăr echilibrat. Volumele de proză scurtă Bărbați fără femei (1932), Femei și doctori (1933) conțin fie relatarea spirituală a unei imaginare aventuri menite să reveleze comportamente și atitudini, fie un fel de anecdote mai ample, inspirate din practica medicală, consemnate cu umor și cu ironie fină. Mai substanțial este romanul Otrava (scris în 1937, dar publicat în 1947). Condiția evreilor din România după primul război mondial este abordată matur și coerent, fiind ilustrată
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu langori verlainiene
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
, revista care apare la București între 1 ianuarie 1905 și decembrie 1907, cât și în 31 iulie 1921. Este o publicație săptâmânală, tradiționalista, care își propune să popularizeze literatura: „române, nuvele, poezii, anecdote, biografii ale oamenilor celebri”, „pentru a sădi de timpuriu în inimi gustul criticii”. Poezia este semnată de Alice Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau (Xanta), Christea N. Dimitrescu, N. Păștea, Constantin Nitzescu, Smaranda Andronescu
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]