2,924 matches
-
indiferență față de zei, devenită posibilă prin indiferența zeilor față de oameni; al treilea moment presupune o dietetică a dorințelor care generează o adevărată practică a plăcerii înțelese ca jubilare de a fi liber, independent, autonom, eliberat de orice teamă, frică sau angoasă. Primul moment: teoria democritiană a cunoașterii identifică adevărul cu reprezentarea unui obiect. Poziție cât se poate de antiplatoniciană - sofiștii, printre care și Protagoras, sclavul cumpărat de Democrit, o vor recicla: adevărul nu întreține niciun fel de raport cu ideile în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Este o sarcină peste puterile oricui. Nimeni nu se poate achita corect de ea. Or, o educație ratată, mai ales când e vorba de propriii copii, este o veritabilă sursă de neplăceri! Copiii le produc părinților necazuri, temeri, griji și angoase. Sănătatea lor, viitorul lor, viața lor, totul devine o povară pe umerii tatălui și ai mamei. Oare din perspectiva acestei profesiuni de credință de celibatar trebuie citit fragmentul în care Democrit face o paralelă între masturbare și relația amoroasă? Pentru că
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Diogene, libertatea în locul companiei sau afecțiunii mai-marilor zilei și autonomia în locul proximității complice a celor care beneficiau de putere și autoritate. Trăsătura de caracter întreține, poate, o legătură foarte îndepărtată cu dorința abderitană de a se elibera de temeri și angoase: să presupunem așadar dorința unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepsească pentru șotiile sale punând să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
te teme de zei sau de ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu se sustrage acestei evoluții firești - ea întruchipează legea. Epicur nu precupețește niciun efort pentru a evita neplăcerea și, cu aceeași ocazie, creează plăcere, tocmai în și prin această evitare. Zeii? Moartea? Frica? Boala? Suferința? Angoasa? Tot atâtea variațiuni pe tema unei negativități care trebuie nimicită. Locul acestor afecțiuni nefaste? Trupul. Prilejul de mântuire? Trupul. Măsura suferinței? Trupul. Cea a plăcerii? Trupul. Călăul și victima, mântuitorul și vinovatul? Trupul. El și nimic altceva - un trup redus
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în imaginație, în rațiune și în intuiție. A deduce atomii din observație, a conchide existența particulelor invizibile plecând de la o manifestare vizibilă, a goli cerul de ocupanții săi nelegitimi numai prin forța demonstrației și a rațiunii, a risipi temerile și angoasele numai prin puterea argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui René Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de metri altitudine, în această cetate de provincie din Lycia antică, Diogene din Oenoanda investește o avere cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. Întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
au avut cutezanța de a afirma că lumea este exclusiv și În chip autentic bună, iar dacă au făcut-o, s-a găsit Întotdeauna cîte un Monsieur de Voltaire să-i contrazică. Lumea este pătrunsă de vremelnicie, de suferință și angoasă; dacă Binele e cel care a creat-o, Înseamnă că a fost coruptă undeva pe parcurs. Diavolul apare ca o necesitate de la primele noastre reflecții asupra experienței lumii. Și totuși, dualiștii nu exclud aprioric nici una dintre ipotezele posibile: pentru maniheeni
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care evocă un răspuns al individului la un stimul. Unele emoții sunt considerate, în general, pozitive (amuzament, altruism, venerație, calm, confort, mulțumire, încredere, dorință, satisfacție, euforie, extaz, bucurie, mulțumire, gratitudine, surpriză, fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere, vinovăție, umilință, gelozie, remușcare, [auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spiritual. Ca urmare, visul vorbește adesea, în funcție de scenariu, de potrivire sau de nepotrivire între sus și jos, între dorință și realitate. Astfel, gâtul este revelator pentru buna sau proasta comunicare între lumea exterioară și lumea interioară. Gâtuirea și sufocarea exprimă angoasele (vezi Agresiune), tensiunile și amenințările extreme («a fi luat de gâtă, «cu cuțitul la beregatăă), dar și tentativele de împiedicare subiectul să se exprime. Dinte În abordarea simbolică, dinții, la fel ca părul, conțin energie și asigură forța individului. De
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
conștient și inconștient. Respirația poate fi voluntară sau mecanică. Particularitatea sa provine din această dublă natură. Modul în care respirăm este adesea simptomatic pentru starea interioară. Destinderea și starea de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
asociat cu ideile de foame și de dorință, dar și de mirare («ni se strânge stomaculă într-o situație neașteptată, la un act de bravură sau din cauza unui comportament neobișnuit); - ficatul este sediul emoțiilor, mai ales al furiei și al angoasei; - rinichii exprimă căutarea purificării; - intestinele sunt legate de excremente (vezi acest cuvânt) și de expulzarea materiilor murdare și poluante; sunt de asemenea asociate cu curajul. A coase Prin asamblarea bucăților de stofă, cusutul este echivalentul simbolic al unirii. În vis
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
unei autorități mult prea puternice. Îi sunt oprimate atât gândurile, cât și acțiunile. Se întâmplă și ca cel ce visează să vadă o ființă dragă, chiar propriul copil, strivit de o mașină, un tren etc. Visul subliniază temerile sale profunde (angoasele referitoare la oamenii pe care îi iubește), dar indică și o legătură afectivă sufocantă, strivitoare și recomandă, în acest caz, o atitudine mai senină și mai destinsă în gestionarea relațiilor. A se rătăci A se rătăci ori a se pierde
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
reală, rătăcirea este legată și de teama de a se rătăci a celui ce visează. Este probabil neliniștit cu privire la drumul pe care îl urmează, la deciziile pe care le-a luat sau pe care le va lua. Visul este mărturia angoaselor sale profunde și, în funcție de derularea sa și de celelalte elemente onirice, arată o concluzie fericită sau, dimpotrivă, nefericită. Biserică Apariția lăcașurilor sfinte în vis dezvăluie nevoile spirituale - conștiente sau inconștiente - ale subiectului. Pune în discuție încrederea subiectului, credința și practica
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că își pierde stăpânirea activității psihice profunde. În acest caz, există amenințarea de a fi copleșit de instincte, dorințe sau angoase. Emoții și sentimente Constituind o activitate inconștientă, visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizată) sau percepute ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face să fiu tristă). Este deci foarte important să acordăm
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
este și el o invitație la detașare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică, angoasă Frica este o emoție resimțită adesea în visele urâte și în coșmaruri. Ea poate fi atât de puternică, încât să ducă la trezire. Dezvăluie nesiguranța materială și afectivă în care se găsește subiectul și este semnul existenței unor angoase profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Frică, angoasă Frica este o emoție resimțită adesea în visele urâte și în coșmaruri. Ea poate fi atât de puternică, încât să ducă la trezire. Dezvăluie nesiguranța materială și afectivă în care se găsește subiectul și este semnul existenței unor angoase profunde, adesea reținute și refulate în stare de veghe. Când subiectul nu este gata să își înfrunte temerile, frica se transformă teroare și panică, împiedicând continuarea visului (trezire intempestivă). Ea poate fi însoțită de tremurături și provoacă o accelerare a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă intervine, scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
acțiunile în cauză simbolizează trecerea de la o stare la alta, așadar o perioadă de tranziție. Vezi Ușă. Sperietoare Destinată îndepărtării păsărilor pentru a proteja recoltele, sperietoarea presupune o anumită ambivalență: - inspiră frica, panica, oroarea, spaima și este un ecou pentru angoase, conștiente sau inconștiente, fondate sau nu; - are o funcție protectoare și induce ideea că frica este uneori salutară: ea avertizează împotriva pericolului și sporește forța reacțiilor. Spațiu Spațiul simbolizează latitudinea de acțiune oferită subiectului. Fie spațiul este liber, ceea ce induce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
accentul pe necesitatea de a căuta adevărul și cunoașterea, dar și pe acțiunile de armonizare și de reconciliere ce trebuie operate între întuneric și lumină. Strâmt, larg Strâmtoarea simbolizează adesea dificultatea evoluției, încăpățânarea (îngustimea minții), senzațiile de sufocare (claustrofobie), chiar angoasa. Lărgimea evocă noțiunile contrare: libertate, amplitudinea mișcărilor, generozitate, toleranță (spirit larg), încredere. Însă, în sens negativ, lărgimea predispune la dispersare și confuzie. Spre deosebire de îngustarea gamei de posibilități sau de dorințe care autorizează alegerea, ea face dificilă luarea deciziilor. Evantai Semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
naștere (2); oase (2); pastilă (2); pălitură (2); plîngere (2); plînset (2); puternică (2); rezistență (2); simț (2); strigăt (2); tăcere (2); tăiat (2); teamă (2); țipăt (2); urît (2); vait (2); accident; ace; acută; adevăr; afecțiune; alcool; alinată; amintiri; angoasă; antrenament; apă; artist; ascunsă; ascuțit; avere; bătaie; bubă; de burtă; Cain; căldură; cărți; cicatrice; de cineva aproape; consecințe; copac; coșmar; cruntă; dar; dentară; depărtare; despărțire; dezgustător; dezvoltare; disperare; distrugere; doare; doleanță; dulce; examen; extaz; firesc; fizic; frica; geamăt; gol; gravă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); încet (2); încetare (2); înger (2); înmormîntare (2); învie (2); libertate (2); altă lume (2); neînsuflețit (2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică; cancer; casting; căiește-te; ce?; ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lup(2); moarte(2); neîncredere(2); neliniște(2); sesiune(2); stres(2); suflet(2); teama (2); țipăt(2); țipete(2); urît(3); urs(2); vis(2); zmeu(2); a se speria; a speria; accident; agitație; alb; alergat; alternativ; amar; angoasă; anxietate; arici; ascundere; atac de cord; atenție; bal; bătaie; bau; cal; curaj; curiozitate; de examene; de moarte; de rău; de viață; de vînător; demoni; deștept; drac; Dumnezeu; durată; examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); oboseală (2); om (2); pe (2); plecare (2); prieten (2); prieteni (2); prostie (2); sesiune (2); suflet (2); supărat (2); temporară (2); urît (2); veșnică (2); pe viață (2); actual; Adi de la Vîlcea; Alex; alinare; amarnică; amăgire; amărît; amestec; angoasă; apărare; apăsare; apăsătoare; așteptare; azi; bani; bolnav; bosumflat; botos; calm; cazino; de ce?; certare; certat; certuri; chin; ciocolată; cîine; cînd; conflict; creativitate; cursuri; cuvînt; depărtare; deplină; depresii; deranj; prea des; desfătare; dezamăgit; deznădejde; dispoziție rea; rea dispoziție; dor; dușman; durată; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2); nou (2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare (2); ură (2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]