12,966 matches
-
scrieri literare se găsesc în celebrele scrieri ale antichității, preluate mai târziu de arhicunoscuții și inovatorii Dante, Tennyson, Fendon ori James Joyce (cu al său „Ulysses”). Incursiunea în literatura antică se continuă în partea doua a cărții, prin prezentarea romanul antic grec și a conexiunii acestuia cu literatura actuală. Dacă în „Odisseea” călătoria are valoare inițiatică, în romanul grec, eroii călătoresc în ideea de aventură, de descoperire a iubirii, ori de argumentare a spiritului lor liber. Era și normal ca una
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
de nume (scrieri) valoroase. Enumerate sintetic de către autoare, sunt puse în evidență și trăsăturile esențiale ale romanului grec, în comparație cu alte scrieri ale antichității. Apare astfel, ca evidentă, joncțiunea elegiei erotice cu narația de călătorie, în alcătuirea scrierilor romanești ale Greciei antice. Meritul acestor scrieri, deosebit de valoroase, este inserția în derularea firului epic, a unor date geografice și istorice unice, inedite. Aceste date au constituit - de multe ori - puncte de plecare în cercetările istoriografiei moderne și în stabilirea unor adevăruri esențiale legate
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
se completează cu prezentarea unor detalii inedite despre romanul latin-roman - ca roman al condiției umane. Trecerea de la romanul de aventuri, de tip epopeic, cu valențe erotice, la un roman al condiției umane, este - evident - un pas înainte în evoluția romanului antic, care deschide noi orizonturi în contextul literar și istoric. Având în vedere apariția romanului grec într-o perioadă anterioară celui roman, este cât se poate de normal, ca cel din urmă să capete influențe elenistice. Din această categorie, amintim romanele
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
în această a treia parte. Ce aduc inedit aceste romane: autobiografiile fictive ale personajelor. În partea a IV-a a lucrării sale, Dorina Șișu stabilește în mod pertinent, clar și distinct legăturile pe care scrierile „moderne” îl au cu romanul antic grec-latin. Se precizează că cea mai reprezentativă perioadă de influență asupra scrierilor „moderne” este cea a literaturii secolului al XVII-lea, dominată de eposul cavaleresc și cel pur sentimental. Apar astfel referiri critice la adresa scrierilor lui Miguel Cervantes (Don Quijote), Francisco
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
critice la adresa scrierilor lui Miguel Cervantes (Don Quijote), Francisco de Quevedo y Villegas (Don Pablos Buscon). Dintre punctele forte ale lucrării de față, amintim: doza de inedit al acestui studiu, prezentarea succintă (clară și fără echivoc), analiza relațională doctă dintre romanele antice și scrierile actuale, capacitatea de investigare și de cercetare a unor documente deloc facile. Cu siguranță, o carte care nu se adresează unui public larg, dar care are suficiente motive să ne îmbie la lectură, să ne incite interesul în
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a fi o adevărată revelație. În timpul liber, Mara Babiciu face voluntariat pentru o fundație care se ocupă de adolescenți. - Ai fost dintotdeauna
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
și pasiune pentru frumos. De altfel, Mara Babiciu are ocazia să lucreze în domeniul artelor plastice, mai exact, în ceramică și stucatură, imediat după absolvirea cursurilor Facultății de Filosofie din Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai. Cu un masterat în filosofie antică deja obținut, ea muncește și urmează în paralel, și psihologia. Cu această ocazie descoperă psihodrama, ce se dovedește a fi o adevărată revelație. În timpul liber, Mara Babiciu face voluntariat pentru o fundație care se ocupă de adolescenți.- Ai fost dintotdeauna
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
pământ. Iată ce afirma sud-africanul Laurens van der Post în anii '50 ai secolului trecut: „Boșimanii sunt cea mai veche seminție de oameni cunoscută în Africa, dacă nu chiar pe întreg pământul. Mi se pare ridicol să cauți pretutindeni pietre antice și orașe în ruină pentru a afla cum trăiau oamenii în trecut, când aici, în Africa, își duce o existență grea, disprețuită și uitată, cel mai vechi trib din lume” (p.57). Laurens van der Post a realizat, intre 1955-56
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin Univers colindă. Puteri primordiale a încolțit Cuvântul, Cum lui Anteu anticul - contactul cu Pământul. Că-nici o altă parte se naște poezie Prin timp remodelată cu multă fantezie. ........................................................... Ci toate-mi par iluzii, fantastică poveste - O lume-ntreagă care acuma nu mai este... Rămas-a doar în suflet o neîntoarsă filă, Puțin
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
de cireșe ce sînteți, dacă nu țineți calea adevărului! Vedeți, creștinismul i-a denaturat visul lui Homer, iar Julius Caezar a incendiat Biblioteca din Alexandria. Numai Manethon, care a studiat la Heliopolis, cea mai veche Universitate a lumii ... ... din Egiptul antic! a completat Licurișca și am privit-o cu toții surprinși de știința ei de carte. Era lege că purtătoarele de bigudiuri nu au ce căuta la aceeași masă cu bărbații, dar pe frumoasa prietenă a lui Thomas nu se gîndise nimeni
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
sub formă de șa prelungă, care-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
câteva terase etajate, element mai puțin întâlnit la cetățile dacice. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din șindrilă. Aceasta este deducția arheologilor după ce, analizând cenușa bine sedimentată de la Căpâlna, n-au găsit deloc fragmente de țiglă antică, în schimb au găsit bârne arse, lungi de 2,25 m și groase de cel puțin 15 cm. Turnul-locuință este de formă pătrată (9,50 x 9,50 m în exterior și 6,04 x 6,04 m în interior
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
și a grâului carbonizat, găsite în săpături. Elemente de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
trăiască în continuare întru mulți, folositori și roditori ani!... Știind așadar, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicolae Bordașiu este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității noastre duhovnicești, fiindu
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
în încheiere voi recunoaște și mărturisi faptul că știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
la autorii latini „Saturnus a satu dicitur” (Macrobius). Dacă vedem legătura dintre „Bătrânul Crăciun” și Saturnus Senex, ne putem însă întreba ce legătură există între Saturn și tradiția dacă. Răspunsul foarte clar îl vom putea desprinde pe baza mărturiilor autorilor antici. Astfel, istoricul Mnaseas din Patre spune că „geții îl adoră pe Saturn pe care îl numesc Zalmoxis”; Diogen Laertius arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom lămuri imediat ce vom lua în calcul faptul că scriitorii antici afirmă în unanimitate că dacii sau geții erau un popor „hiperborean”. Mărturiile în acest sens sunt foarte multe. Vom nota doar spusele lui Strabon („Primii care au descris diferitele părți ale lumii spun că Hiperboreeni locuiau deasupra Pontului-Euxin și a
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru a vesti iminenta reîntoarcere a timpurilor lui Saturn, a vârstei de aur. Să remarcăm asemănarea izbitoare dintre calendele romane și colindele românești. Dacă romanii și-l reprezentau pe Mântuitor ca pe un Imperator care
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
iudeii și nici romanii nu l-au recunoscut pe adevăratul Mesia, născut în familia unui dulgher dintr-o provincie săracă de la marginea Imperiului, „fiu al durerii”, cum vestea Profetul Isaia. Nașterea Sa avea să producă însă un cutremur în lumea antică; germenele de aur nu a putut fi ținut ascuns sub obroc, lumina neînserată a izbucnit la suprafața istoriei și Creștinismul a cuprins Imperiul Roman și s-a revărsat. Astăzi însă, când civilizația creștină însăși a ajuns la amurg, lovită puternic
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
un superconductor de bioluminiscență solară, iar Marea Trecere era atunci posibilă, dincolo de Bariera atomilor mulțimii, dincolo de Centura de radionuclizi Van Aleen sau de Centura de asteroizi. Sau: să ne amintim că, mai aproape de istoria noastră contemporană, au existat în Grecia antică niște bărbați eroi care declanșau războaie doar pentru o femeie frumoasă, așa cum a fost Elena din Troia, nu cum facem noi acum războaie fratricide prin genocid economic și cultural, pentru petrol și hrana din hidrocarburi, prin noul Codex Alimentarius scos
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
în sintonie, cu Soarele uriaș din Pleiade. Sunt multe de spus despre aceste Diane-Lune-Hecate care nu rezonează cu fregvența Modonna Inteligența Eurynomes...Cele mai mari păcate ale acestor Diane-Lune-Hecate vin din chiar “comunismul femeilor” din Republica lui Platon din Grecia antică. Este totuși interesant faptul că în România există grupuri de femei de conștiință solară care interferează cu o fregvență aflată în centru galaxiei noastre. Despre planeta Jupiter: este de doua ori si jumatate mai masiv decât toate celelalte planete la
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) și Beograd (Serbia). Istrul / Dunărea de la izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida, dar s-au păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui Ulise și a altor eroi care au traversat aceste locuri. Zeificat la traco-daco-geti, fluviul a purtat mai multe nume: Okeanos potamos, Nun, Istru, Danubius, Matoas, Dunăre / Apa Mare . Cunoscut la aproape toate popoarele antice, fluviul a fost consemnat în scrierile egiptene, grecești și romane, civilizații care au luat contact cu cea valaco-pelasgo-daco-getă. Romanii îl considerau coborât din Jupiter, primii creștini susțineau că izvorăște din Rai - spălând păcatele oamenilor, numit Rio Divino în timpul domniei lui
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Nietzsche nu abolește definitiv perspectiva credinței în zei, ci dorește să spulbere numai credința în anumiți zei, cei cărora el le-a declarat „război”. În „Amurgul zeilor”,după încântarea produsă de priveliștea idolilor dărâmați, Nietzsche înserează capitolul „Ce le datorez anticilor”, în care apelează la un zeu, străpvechiul Dionysos, chemându-l să protejeze viața, să simbolizeze voința de viață printr-o „doctrină a misterelor” în care „durerea este sanctificată. (Friedrich Nietzsche, Werke. Klassiker Ausgabe, Band I-VIII, Alfred Kroner Verlag, Leipzig
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]