2,537 matches
-
dl General Leoveanu XE "Leoveanu, Emanoel (general)" la Chestura de poliție, asupra dezordinelor petrecute În ziua de 28-29 iunie În Iași și s-a constatat atunci că dezordinele au fost organizate și provocate de organizația Todt - cu ajutorul intrigilor din partea elementelor antisemite și sub impresia panicei produse În oraș de către atacul aviației inamice din ziua de 26 iunie. Toate documentele descrise mai sus sunt false. Ele au fost intercalate cu scopul de a creia impresia că Marele Cartier General s-ar fi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Tribunalul Poporului din București, 3 mai 1945, Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 24, pp. 68-69b (USHMM, microfilm 47). 67 Am preferat să folosesc uneori expresii din Noul Testament care au devenit parte din teologia creștină, servind șefilor mișcărilor antisemite din România pentru a exprima situații noi, revoluționare, naționaliste. „Vestea” este un derivat al „Bunei Vestiri” adusă de Îngerul Gavriil, la Nazaret, fecioarei Maria, mama lui Iisus, că urmează să nască pe Mesia (Luca 1.26-38). Organul Mișcării legionare s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Discursul locțiitorului primului-ministru la radio a fost publicat la 1 iulie 1941, În Universul. „Stalin XE "Stalin" este evreu”, Gazeta Țării, 1.7.1941. Ilie Rădulescu XE "Rădulescu, Ilie" , „Senzaționala demascare a anarhismului iudaic”, Porunca Vremi, 02.07.1941. Mișcările antisemite au susținut că nu exista evreu român - cu alte cuvinte, evreu care a absorbit cultura română și se identifică cu poporul român -, ci că toți evreii sunt „jidani”. Timpul, 04.07.1941. „Trădări”, Universul, 05.07.1941. „Noul regim al
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Chirilovici" , Cartea Neagră II, nr. 75, p. 153. Copiile declarațiilor unor evrei din Iași, fără dată (1946), Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 133, pp. 92-95. Declaranții au afirmat despre Captaru XE "Captaru, Dumitru" că nu a fost antisemit și a avut cu ei relații corecte și când a comandat - În anii ’30 - Regimentul 13 Dorobanți. Printre cei care au semnat declarațiile s-a numărat și Lazăr Climer XE "Climer, Lazăr" , secretarul general al Comunității În 1946, care a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA OTTMAR TRAȘCĂ (editor) "CHESTIUNEA EVREIASCĂ" ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE 1941-1944 Selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introductiv OTTMAR TRAȘCĂ Prefață de DENNIS DELETANT INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
literaturii de specialitate dense și valoroase, există încă numeroase chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de conducătorul statului nu poate fi explicată și înțeleasă pe deplin fără cunoașterea "aportului" autorităților și comandamentelor militare, de la cel mai înalt nivel până la eșaloanele inferioare: Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
numeroase chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de conducătorul statului nu poate fi explicată și înțeleasă pe deplin fără cunoașterea "aportului" autorităților și comandamentelor militare, de la cel mai înalt nivel până la eșaloanele inferioare: Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Armate, Corpuri de Armată, Divizii, Regimente, Comandamente
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și comandamentele militare și-au asumat inclusiv prerogativele elaborării și emiterii actelor normative, dispozițiilor ori ordinelor antisemite. Lucrarea de față reunește documente provenite din cele mai importante arhive românești precum și din arhive străine: Arhivele Militare Române, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, United States Holocaust Memorial Museum. Volumul cuprinde un studiu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militarii evrei, unii decorați cu ordinul Mihai Viteazul în timpul primului război mondial, care luptaseră pentru întregirea neamului românesc? În acest caz recunoștința neamului a fost, pentru câțiva dintre ei, moartea în Transnistria. Dennis Deletant Octombrie 2009 Studiu introductiv Cercetarea politicii antisemite promovate de regimul antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate și adoptate de regimul patronat de generalul din august 1941 mareșalul Ion Antonescu ori acțiunile de deportare și exterminare îndreptate împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria 1. În pofida existenței unei literaturi de specialitate dense și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar mai ales a surselor documentare inedite, provenite în special din Arhivele Militare Române, Arhivele Ministerului Afacerilor Străine și Arhivele Naționale Istorice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În acest sens este suficient să amintim de exemplu faptul că majoritatea actelor normative referitoare la românizare au fost adoptate în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 la inițiativa Mișcării Legionare 2, influența exercitată în această perioadă de armata română asupra politicii antisemite a regimului antonescian fiind redusă. Din acest punct de vedere situația avea să se schimbe esențial după 22 iunie 1941, moment ce marchează nu numai începutul "cruciadei împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
perioadă de armata română asupra politicii antisemite a regimului antonescian fiind redusă. Din acest punct de vedere situația avea să se schimbe esențial după 22 iunie 1941, moment ce marchează nu numai începutul "cruciadei împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. În aceste provincii inclusiv armata română avea să fie implicată în operațiunile de ghetoizare și de deportare a populației evreiești din aceste provincii, dar mai ales în asasinatele de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele Comandamentului german încurajau elementele antisemite, legionare și alte categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu necesită comentarii suplimentare: "din cele relatate reiese că organizatorii și executorii acestui odios
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Serviciul Special de Informații (SSI) au pregătit terenul pentru pogrom și au furnizat pretextul pentru pedepsirea evreilor din oraș. Unități ale Armatei germane, care au fost instalate în Iași, i-au ajutat pe români să-și realizeze fantezia lor antisemită. Planificarea masacrului s-a bazat pe exemplul pogromului de la Dorohoi, din vara anului 1940, și nu pe pogromurile executate de naziști în Europa de Răsărit, care abia începuseră (de pildă, pogromul de la Lvov, de la începutul lunii iulie 1941); însă fără
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție de pe o notă informativă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezentate anterior a însemnat nu numai deportarea în primele zile ale conflictului sovieto-german, în condiții inumane, a mii de evrei din Moldova și internarea acestora în lagărele din Târgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin, etc19, ci și crearea unei psihoze antisemite de masă în cadrul unităților operative ale Armatelor 3 și 4 române și a populației locale din Moldova, o psihoză propagată de la cel mai înalt nivel decizional, ce identifica evreii drept exponenți ai comunismului și îi considera ca atare principalul pericol
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în timpul bombardamentului aviației sovietice "la unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând"21. Este lesne de înțeles faptul că asemenea rapoarte au avut menirea de a înteți psihoza antisemită și de a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca urmare a zvonurilor privitoare la "acțiunile subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce a fost comunicată telefonic comandantului garnizoanei Iași colonelul Constantin Lupu la 27 iunie 1941 și reiterată în noaptea de 28/29 iunie 194123. Cert este faptul că pe fondul atmosferei tensionate ce domnea în oraș ca urmare a psihozei antisemite existente și a zvonurilor referitoare la pactizarea evreilor cu inamicul, a fost suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura prin mijloacele ce vor găsi mai indicate și adaptabile împrejurărilor"51. Prin urmare, nu trebuie să surprindă faptul că în urma unor asemenea instigări, a propagandei antievreiești virulente și a măsurilor antisemite inițiate și aplicate de autoritățile militare române în colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armata Roșie. Această metamorfoză este ilustrată în mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezența evreilor în cazul unei eventuale debarcări sovietice fie în Odessa, fie în regiunile învecinate 77 a comunicat celor prezenți decizia sa de a deporta evreii din Odessa. Întrucât dialogul dintre mareșalul Antonescu și guvernatorul Alexianu este definitoriu pentru concepțiile antisemite ale Conducătorului statului, precum și pentru cruzimea manifestată față de evrei în anumite situații, îl vom reda în întregime: "Mareșal I. Antonescu: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoți imediat din oraș, pentru că din cauza rezistenței Sevastopolului ne putem aștepta chiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]