4,171 matches
-
de "tehnică a corpului" introdusă de Marcel Mauss pare să fi reținut în mod deosebit atenția autoarei, alături de cea de "imagine a corpului", propusă de Paul Schilder, care integrează trei elemente fundamentale: biologic, psihologic și social), pînă la sociologie și antropologie, dar și filosofie. De la principalii teoreticieni citați, Lidia Cotea reține concepte și idei care îi vor servi în definirea propriei grile de lectură (precum noțiunile de "schemă corporală" sau "model postural"), dar în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Huyssen Introducere În ultimele decenii, termenul de postmodernism a devenit un fel de "extensie" culturală obligatorie, o terminație necesară a multor idei vehiculate, un mediu general de discuție și de situare conceptuală. Teoretizat în arhitectură, critică literară, filosofie, artă, sociologie, antropologie, dar și în teologie, marketing sau geografie, postmodernismul și-a dobândit dreptul de cetate în spațiul cultural al "-ismelor", precum și al terminologiei curente. Acest lucru nu înseamnă însă că termenul, "bon à tout faire", după expresia lui Eco, este și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poststructuralismul se referă la o serie de reacții împotriva structuralismului, care se originează în concepțiile dezvoltate de Ferdinand de Saussure în domeniul lingvisticii și semioticii. În jurul anilor 1950, structuralismul începe să se dezvolte în teoria literară (Barthes), psihoanaliză (Lacan) și antropologie (Lévi-Strauss). Așa cum sublinia Arne Grøn48, structuralismul nu desemnează un concept univoc, ci trimite atât la modalitatea structurală de a analiza lucrurile, în special în lingvistică, la transferarea acestei metode în științele sociale și ale spiritului, cât și la structuralismul filosofic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constata în toate științele socio-umane, și care a condus la o modificare a înțelesurilor lui, dar, mult mai important, a atras o schimbare a perspectivelor despre limbajul însuși. Într-o anumită măsură, chiar cercetările tot mai amănunțite din lingvistică, sociolingvistică, antropologie, etnologie sau teoria actelor de discurs au produs o mutație la nivelul percepției noastre despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică. Acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metafizică a spaimei și a fricii, tot așa cum simpla lor intuiție sau decantare existențială ne duce în preajma inexprimabilului, a incomensurabilului și a celui care nu poate fi înțeles. Spaima este Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de om, deasupra omului, pregătit să-l distrugă pe om, să-i semnaleze micimea și nimicnicia. Spaima ține de o antropologie victimară: în afara ei, e greu de înțeles și infinit mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de om, deasupra omului, pregătit să-l distrugă pe om, să-i semnaleze micimea și nimicnicia. Spaima ține de o antropologie victimară: în afara ei, e greu de înțeles și infinit mai dificil de trăit sau experimentat. Spaima generează cultură în două direcții, radical îndepărtate una de cealaltă, divergente, opozitive. Prima dintre ele vizează regresia, recuperarea "barbarului" sau fascinația pentru irațional și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
naturali (82) Criza lumii moderne în viziunile occidentalilor (85) a) Desacralizarea lumii și naturalismul obiectivist (88) b) De la idei majore la strategii sectoriale (100) b1) Criza conștiinței moderne la început de modernitate (102) b2) Criza spiritului american contemporan (113) b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului (132) Partea a II-a. TRADIȚIA CA ÎMPLINIRE PERPETUĂ A CULTURII / 149 Capitolul 3. Opinii despre funcțiile culturale ale tradițiilor / 151 Introducere (151) Filosofia hermeneutică (153) Tradiționaliștii (159) Filosofii analitici și umaniști
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
independența geopolitică și economică a țării, iar Mao începusese să ceară Uniunii Sovietice restituirea teritoriilor Chinei și altor țări, printre care și România, dezghețul cercetărilor umanistice de la noi s-a văzut în abordarea problemelor alienării omului, în unele scrieri în antropologia și axiologia filosofică, dar și în virulentele critici ale "ideologiei burgheze occidentale", părăsite când interesele o cereau. De aceea s-au și intensificat atunci contactele cu Germania Federală, cu Israelul, Palestina, Libia. Era vremea când structuro-funcționalismul franco-american aducea noi argumente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ori însoțitoare ale "crizei conștiinței europene" de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (P. Hazard) (11), ale "crizei spiritului american" din anii '70 ai secolului trecut (A. Bloom) (12) sau ale "crizei științelor omului și antropologiei" din a doua jumătate a secolului trecut (G. Durand) (13). Toate au avut și unele ecouri est-europene. a) Desacralizarea lumii și naturalismul obiectivist Ne oprim la doi autori din veacul trecut, Guénon și Husserl, care, deși au avut programe diferite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și culturilor, poeți, artiști și mai puțin exponenții unor partide și autori de reforme sociale, ingineri, economiști și alți agenți specifici societăților moderne contemporane. Proiectul lui Husserl a fost mai puțin metafizic și a rodit în ontologia filosofică formală, în antropologiile existențialiste numeroase în Vest la jumătatea secolului trecut. La noi, "contaminați" de ideile lui Guénon au fost și au rămas unii scriitori, artiști, filosofi ori preoți români (14). Ei au preluat idei din opera lui Guénon și le-au aplicat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1960 nu s-a modificat prin recunoașterea noilor metafizici, unele promovate de gânditori de origine română stabiliți în Occident. Ecouri timide în țară au fost totuși. Fiindcă noua metafizică promovează și intercomunicările demersurilor ontologiei moderne cu logica, semiotica și cu antropologia filosofică, la noi au apărut cel puțin trimiteri bibliografice. Peste hotare, noua metafizică a susținut-o Ștefan Lupașcu (1900-1988), care o menționase și în scrierea Experiența microfizică..., publicată inițial în România, până către finalul activității. Matila Ghyka (1881-1965) face trimiteri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aproape de ideile lui J.J. Rouseau. Omul este (și rămâne, n.ns) problema de fond pe care nu o pot eluda prea multă vreme nici științele matematizate ale naturii și nici matematica "pură". Discuțiile despre științele sociale tind să ignore importanța antropologiei și istoriei. Economia și alte științe sociale pretind că își elaborează propriile lor "psihologii" și "politici", alte branșe disciplinare din domeniu. Iar după inventarea titlului de "master în administrarea afacerilor" s-a născut, la cei ce îl dețin, coincidența dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ns) La mijlocul secolului trecut, în manieră rousseau-istă întreprinse, studiile unor vechi culturi conservate accidental în Amazonia l-au îndemnat pe francezul C. Lévi-Strauss să infirme rolul determinant al economiei și al pieței libere în menținerea acelor comunități. El propunea o "antropologie structurală", sprijinită pe noțiuni de teoria informației, atent și la cercetători americani precum Ruth Benedict (1887- 1948), Margaret Mead (1901-1978), apărătoare ale dimensiunii umaniste a antropologiei, precum și la antropologi care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
determinant al economiei și al pieței libere în menținerea acelor comunități. El propunea o "antropologie structurală", sprijinită pe noțiuni de teoria informației, atent și la cercetători americani precum Ruth Benedict (1887- 1948), Margaret Mead (1901-1978), apărătoare ale dimensiunii umaniste a antropologiei, precum și la antropologi care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
continuă a normelor și valorilor la noile schimbări. Pe asemenea direcții s-a situat G. Durand (n. 1921), când a reeditat cartea sa din anul 1975 despre necesitatea împletirii vechiului cu "noul spirit antropologic" rezultat din reîntoarcerea lui Hermes. b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului A. Bloom a analizat criza spiritului american cu mijloace consacrate de știința occidentală a omului. Deși nu a valorificat nici islamismul, nici hermetismul, el a criticat concepțiile pesimist-nihiliste preluate prea ușor din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prohoadele "marilor învățători", reluate în operele editate în tiraje enorme între 1917-1991. Iar după această dată, de Republica Moldova și alte state foste sovietice, parțial și de Parlamentul European. Criza nu este numai a științelor sociale și umane, ci este a antropologiei în înțelesul cuprinzător, urmărit de Durand ca "bilanț actual al științelor despre om" în perspectiva unei "philosophia perennis a omului". (13, p. 11) Autorul a dezvoltat ideea de mai sus citând argumentele unui număr important de adepți ai unor ipoteze
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Don Miguel (cf. M. de Unamuno): "să ne eliberăm în căutarea noastră "de duci, de popi (de fapt, de ideologi în sensul peiorativ al termenului n.ns) și de bărbieri". (13, p. 248) Durand a insistat să arate că noua antropologie are vechi tradiții cultural- științifice și religioase. Dintre ele, autorul a ales islamul spiritual (prezentat în capitolul al treilea), iar ca sursă internă Occidentului a fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Sau invers. Datorită acestei așezări, ele nu au rămas niciodată izolate față de Occident. La rândul său, Vestul are o bogată tradiție în fructificarea principiilor hermetismului practicate pentru cunoașterea omului. Cultura islamică rămâne un izvor important al bunelor tradiții estice din antropologie, alături de cele ale vechilor indieni și chinezi. Probabil că nu s-au creat cu totul întâmplător vecinătățile creștin-ortodoxe ale islamului din zona Caucazului până în Peloponez și peninsula Balcanică, continuate de cele ale aromânilor și românilor, ucrainienilor și rușilor, amestecați și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
românilor, ucrainienilor și rușilor, amestecați și cu islamici, dar și cu adepți ai religiilor asiatice. De aceea se impune revenirea la buna conviețuire. Durand observa că "omul filosofilor", al civilizației occidentale a fost prezentat fragmentat în cadrul științelor despre om, iar antropologia a fost redusă la o infrastructură socială. Așa s-a ajuns să fie desconsiderată spiritualitatea omului. Corectarea acestei alienări a cunoașterii omului a fost facilitată de apariția, în anul 1972, a rezumatelor celor 18 volume ale lui Henri Corbin (1903-1978
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de sus (Malakut) se oglindește în oamenii de jos prin "suspin și compătimire". Așa se constituie comuniunea dintre ființele create și Dumnezeul Creator, dintre Dumnezeu și Adam cu Eva făcuți din Iubire. Cu astfel de date se poate construi o antropologie spirituală. Profesorul Durand era convins că H. Corbin a făcut un început important pentru desfășurarea unui altfel de comparativism dintre Occident și Orient. În acest sens reținem și fundalul unității celor trei religii: "subzistă azi triplul Cuvânt fundamental care face
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
transmisiei) ezoterice, "ocultată" de către Occident cea mai mare parte din timp". (13, p. 149) Textul celui mai extins capitol al cărții adună date care pot deruta cititorul dacă nu ține seama mereu că autorul corela trecerea la "noul spirit al antropologiei" de hermetismul revalorificat ori de idei apropiate de obiectivele sale. Reperele drumului său au început cu (1) indicarea marilor etape ale hermetismului, reluate liber în cuprins; (2) așezarea a 30 de poziții ale lui Hermes descrise de mitologia elenă, în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care încă mai suferă de cantitativism, obiectivism, agnosticism determinist, binaritate logică. Aceste reducționisme au dus la fragmentarea continuă a noțiunii de om, din secolul al XVIII-lea și până astăzi. Științele sociale se disting de științele umane și ambele de antropologia separată și ea în antropologie biologică și antropologie culturală. El califica drept "incultură pedantă" utilizarea aparatelor în psihologie (Op. cit. p. 184), și respingea tendințele etnocentriste și colonizarea culturilor "arhaice" de către istorici. Unidimensionalitatea timpului istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cantitativism, obiectivism, agnosticism determinist, binaritate logică. Aceste reducționisme au dus la fragmentarea continuă a noțiunii de om, din secolul al XVIII-lea și până astăzi. Științele sociale se disting de științele umane și ambele de antropologia separată și ea în antropologie biologică și antropologie culturală. El califica drept "incultură pedantă" utilizarea aparatelor în psihologie (Op. cit. p. 184), și respingea tendințele etnocentriste și colonizarea culturilor "arhaice" de către istorici. Unidimensionalitatea timpului istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub forma pluralității timpurilor locale, susținute
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
determinist, binaritate logică. Aceste reducționisme au dus la fragmentarea continuă a noțiunii de om, din secolul al XVIII-lea și până astăzi. Științele sociale se disting de științele umane și ambele de antropologia separată și ea în antropologie biologică și antropologie culturală. El califica drept "incultură pedantă" utilizarea aparatelor în psihologie (Op. cit. p. 184), și respingea tendințele etnocentriste și colonizarea culturilor "arhaice" de către istorici. Unidimensionalitatea timpului istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub forma pluralității timpurilor locale, susținute de O. Spengler
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Pentru aceasta, trebuie renunțat la "triedrul" propus de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama de problematica socio-culturală pusă de encefalul-triencefalul individual
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]