89,637 matches
-
atenție. Din păcate n-a reușit, pentru că nu avea cum să reușească, fiind nerealist în nuce. Fenomen aberant în esență să antiumanistă, comunismul nu putea fi "umanizat", ci doar extirpat precum o tumoare. Scepticismul mi-a fost confirmat curînd, prin apariția prohibitivelor Teze din iulie 1971. Însuși cavalerul colaborării "luminate" cu ceausismul ce-și dădea iluzorii aere reformatoare și-a recunoscut eșecul, luînd atitudine - în calitate de prim disident în raport cu "geniul Carpaților" - împotriva noului curs politic promovat de dictatorul de la București (sedus, după
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
reorientarea directorului sau, care s-a aliniat fățiș grupării "apolitice", în frunte cu E. Simion, pe care multă vreme o evitase. Peste noapte a devenit o stea de primă mărime din constelația în cauză. Schimbul susținut de amabilități din presă, aparițiile asociate pe micul ecran, sub ocrotirea mult-întelegătorului realizator, cu un picior la conducerea Contemporanului, Cătălina Tîrlea, precum și atmosfera tineresc-dansantă, dar nu fără note tendentios-agresive, a noului Contemporan, au scos în relief o fraternizare ce dospea în sentimentul, mai mult ori
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
În al doilea rînd, nu mi s-au mai publicat textele trimise în ultima vreme, nici macar aforismele, inocentele aforisme, pe care Nicolae Breban nu pregeta a le raporta, redundant, la Blaga sau la Cioran, angajîndu-se chiar să le prefațeze, la apariția în volum, pe temeinicul motiv, comunicat oral cuiva, că autorul rîndurilor de față... mai tipărește aforisme și în alte reviste! În al treilea rînd, m-am pomenit tratat în publicația de care mă legasem încă de la apariția ei și între
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
le prefațeze, la apariția în volum, pe temeinicul motiv, comunicat oral cuiva, că autorul rîndurilor de față... mai tipărește aforisme și în alte reviste! În al treilea rînd, m-am pomenit tratat în publicația de care mă legasem încă de la apariția ei și între redactorii căreia mai figuram, într-un duh așa de eugensimionesc, drept un "sinistru demolator de valori", un emițător de "aberații". Complementar, nu altcineva decît recent numitul (și, se pare, încă mai recent destituitul) redactor șef al Contemporanului
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Ornea În 1960, după multe stăruințe, Ion Agârbiceanu, preot ardelean, obține de la stăpînirea comunistă aprobarea de a i se reedita scrierile într-o serie de Opere în treizeci de volume, după un proiect bine cugetat ce trebuia să cuprindă, după apariția scrierilor literare (inclusiv ineditele) și prea abundență să publicistica. Seria e pornită cu zor și, în 1962, apar, cu un ritm precipitat, trei volume. Dar în 1963 prozatorul moare (la 81 de ani) și soarta ediției rămîne de izbeliște. Alte
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
și critica literară Din februarie 1990, de cînd a luat ființă, ARCA din Arad (era să scriem Ararad, subconștientul cultural itindu-se o clipă la suprafață topită de caniculă) și-a perfecționat mereu structura, astfel încît, în al zecelea an de apariție, a ajuns o navă literară modernă, după modelul revistelor occidentale, cu detalii funcționale mai rar de găsit la noi. Faptul că ne sînt date informații succinte despre fiecare din semnatarii textelor, reluați pe ultima pagina în ordine alfabetică (ceea ce va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
alții (în plus, prezentarea artistică a lui Viorel Simulov și tehnoredactarea lui Călin Chendea sînt de un impecabil profesionalism). * În nr. 4-5-6, orientarea în cele 226 de pagini e înlesnita de sumarul detaliat plasat în deschidere: cronici literare la noi apariții românești, grupaje de poeme, proza, eseuri, istorie literară, traduceri și recenzii de cărți străine, informații despre evenimente culturale etc. Că în mai toate revistele literare, numai că textele fiind scurte (între una și șase pagini mici) ești tentat să le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
prezența femeilor în literatura noastră a căpătat o amploare fără precedent, în special în paginile revistelor culturale, în condițiile în care reputați scriitori au fost atrași de alte domenii ale vieții publice: Noutatea neașteptată a acestui moment literar este însă apariția pe scena noastră literară (mai ales în presa culturală) a unui număr mare de autoare tinere, multe din ele sofisticate, poliglote, cu doctorate și specializări în străinătate. Ele au atacat, în principal, două probleme: primenirea limbajului literar simultan cu interpretarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
România, cu voturile pe care le are, virtual, la această oră, e o dovadă că în țara noastră așa-numita clasa de mijloc reală e și ea una de tip nici, nici, adică nici etatism, dar nici o privatizare în care apariția serioasă a capitalului occidental ar putea să-i primejduiască pozițiile cîștigate. Probabil că în mintea multora, partidul dlui Meleșcanu ar putea menține situația existentă măcar în calitate de arbitru. Adică nici întoarcerea la marile proprietăți ale statului, dar nici o invazie a capitalului
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
dedesubt, cu desăvîrșire fără consecințe; mîngîierile pe care ei le preferă analizelor devin un joc cu focul. Arse, în contactul cu epiderma lumii și artei, degetele postmoderne fumega transparent. Nu mi-am propus, în acest editorial, decît să semnalez o apariție care mi se pare importantă. Mă despart, în această apreciere, de opinia lui Alex. Ștefănescu, probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
fericire, numai la doi ani distanță, în 1998, apare și al treilea volum al ediției, cuprinzînd tot proza, dar cea din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
valabilă. Dacă mai rămînea în Iași, e probabil că tînărul Hașdeu ar fi obținut reîncadrarea să. Dar a fost chemat la București de noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii, Al. Odobescu, fiind numit în Comisia Documentala a monastirilor, Lumina întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai bună proza a
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
are cîteva defecte. Dar pînă la ele, să ne oprim la simplă lui afirmare publică. El pornește de la un efect, cenzurarea, pentru a da notă obiectului care a suferit acest efect, literatura. Pentru că, totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
Irina Coroiu Desfășurată sub auspiciile Oficiului Național al Cinematografiei, Ambasadei Italiei în România, Institutului Italian de Comerț Exterior și Institutului Italian de Cultură din București, manifestarea a fost organizată din inițiativa inimoasei Veronica Lazăr. Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
e maculatura, un titlu ionescian să spunem (Viitorul e-n ouă), care însumează trei piese; cea dinții da și titlul cărții, Sărută-mă și Creierul. Așadar, din 1996 lui Vlad Zografi i se publică anual o carte de teatru. Recentă apariție de la Humanitas părăsește filonul istoric, antic sau mitic și dezvolta mai degrabă presiunea actualității imediate sau tratarea unor idei, deja emblematice pentru autor, într-un text parabolă. Toate cele trei piese sînt traversate, în vesminte diferite, de aceleași obsesii auctoriale
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
în parabolă disputa dintre rațional și irațional, concret și abstract. Ființă umană este o alcătuire ciudată, la limita perfecțiunii cu imperfecțiunea care contrazice clipă de clipă cercetarea riguroasă de laborator. Această piesă îmi pare cel mai puțin teatrală. Salutăm această apariție editorială și așteptăm să vedem pe scena o interpretare regizorala pe unul dintre textele semnate Vlad Zografi.
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
-mente în limbajul juridic și administrativ: "am cerut că Ministerul Apărării Naționale să fie introdus în cauză, ca parte responsabilă civilmente" (RL 2588, 1998, 24). În fine, la intersecția dintre modelele interne și influențele străine, se pot înregistra chiar noi apariții, marcate, voit artificiale și desigur efemere: "Practicamente, nu există să existe poem de Eminescu, suprasolicitat, ce să nu-și posedeze clonările" ("Viața românească", 9-10, 1998, 97); "e un artist mondialmente cunoscut" ("22", 8, 1999, supliment literar, VIII). Se mai poate
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
concepția regizorului, "are o dimensiune acvatică: personajele apar la suprafață, în prim-plan, apoi dispar, alunecă înapoi. În cinematograful curent, personajele sînt catalogate foarte clar: principale, secundare, episodice. Proust sugerează că ele se amestecă; jocurile cu timpul, înlănțuirile de flash-back-uri, apariția și dispariția personajelor țin și de viziunea mea asupra cinema-ului... Și eu cred, ca și Proust, că arta e o viață mai intensă și mai esențială..." Ruiz a făcut apel la actori foarte cunoscuți (în frunte cu John Malkowich
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
și în eugenie, deși, de asemenea, știa prea bine cum o folosiseră ideologii hitleriști. Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru e, negreșit, un document al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
sus, din "Evenimentul zilei") sînt folosite aproape toate posibilitățile. În principiu, mobil prezintă totuși unele riscuri de ambiguitate, substantivul existînd deja dinainte, cu alte sensuri. Care va fi însă decizia finală a uzului e deocamdată greu de presupus. Dată fiind apariția recentă a produsului tehnic și mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
îl denumește e de pildă pus pe același plan cu un cuvînt familiar mai vechi, pentru a sugera contextual amestecul balcanic dintre Orient și Occident: "indivizi... încarcați de ghiuluri și celulare" - "România liberă" 2294, 1997, 3). și mai semnificativă e apariția unui termen glumeț, colocvial, construit prin analogie cu (nu tocmai transparentul) celular: "un VIP care nu are ămoleculară" (EZ 2054, 1999, 2).
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
române. Rezultatul acestei atitudini e desigur stimulant: profesorul își asumă rolul de a produce idei, de a sugera la fiecare pas noi posibile subiecte de cercetare. Cîteva dintre punctele sensibile atinse constant sînt "continuitatea", ponderea influenței slave, statutul dialectelor românești, apariția primelor texte scrise: subiecte tratate aproape întotdeauna, de specialiștii români, cu infinite precauții, din cauza frecventei lor instrumentalizări politice. Tocmai de aceea e absolut benefică - chiar atunci cînd e greu, daca nu imposibil, să se accepte un verdict ultim asupra cazurilor
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
într-un mod pe deplin satisfăcător, că există două grupuri de scriitori, aparținînd aproximativ aceleiași perioade de "intrare în scenă", favorizate de scurtă "liberalizare" din jurul anului 1965. Unii care s-au "oficializat", la întretăierea "orizontului de așteptare" public, ce dorea apariția unor valori autentice, cu tendința cîrmuirii de a-si anexă aceste valori, pentru a-și asigura o cît mai impunătoare fațadă de "realizări culturale", alții care, veniți cu puțin mai tîrziu, ori pur și simplu lipsiți de o strategie eficientă
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
De prin Tîrg colecționate Cronicarul a fost și el la Tîrgul de Carte, cu inima mare, plină (de pătimi livrești), deschisă, dar cu buzunarul mic, gol și închis. Cum revista cotidiană a Tîrgului, BOOKAREST, aflată în al doilea an de apariție, a fost gratuită, am strîns pentru cititorii noștri știri din toate cele patru zile / numere. MIERCURI, 2 iunie 1999, la deschidere: "Timp de cinci zile, la Tîrg, scriitorii se vor suporta unii pe alții, editurile concurente se vor privi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
tuturor instituțiilor de cultură. Nu, nu putem fi de acord cu decizia fostului prim-ministru britanic, D-na Margaret Thatcher, care - la începutul anilor ^90 - recomandă falimentarea și, în consecință, desființarea unei celebre companii de teatru shakespeare-iene doar pe motivul apariției dificultăților financiare. În Franța, cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un ilustru ministru al culturii - recomandă implicarea temeinică a statului în susținerea valorilor naționale, a instituțiilor naționale de cultură. Căci instituțiile de cultură produc bunuri culturale, aduc
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]