11,066 matches
-
cerul, când stelele se vor ivi... X. CIREȘUL, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. Cireșul Abia-și deschise mugurașii albi, Când iarna l-acoperi cu fluturi dalbi, Crenguțele-i fragile înflorite-n mai, Se aplecau sub greul unui rece strai. În noapte, gerul din adormire se trezi, Iar din ținuturile înghețate, el veni Și-nvălui în ghiață gingașii mugurași, Ce tremurau ca niște puișori golași. Dar soarele, în grabă răsări în zori Și cu-n
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
se stinse intr-un bob de rouă, ,,De voi mai fi, la anul îmi voi pune haină nouă.” ... Citește mai mult CireșulAbia-și deschise mugurașii albi, Când iarna l-acoperi cu fluturi dalbi,Crenguțele-i fragile înflorite-n mai,Se aplecau sub greul unui rece strai.În noapte, gerul din adormire se trezi,Iar din ținuturile înghețate, el veniși-nvălui în ghiață gingașii mugurași,Ce tremurau ca niște puișori golași.Dar soarele, în grabă răsări în zoriși cu-n sărut topi
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
taxiul, către ieșirea din oraș, de unde trebuia să iau autobuzul către Vedea. Când am sosit la Vedea, acolo, mă aștepta, fratele meu. Haralamb m-a întâmpinat zâmbindu-mi cu gura până la urechi, mi-a dat amândoi obrajii să-i pup, aplecându-se ușor, el fiind destul de înalt. În același timp își plimba ochii fără astâmpăr după amicii săi ce-l priveau de la barul de alături, făcându-le cu ochiul și zicându-le: -Asta e soru-mea Ingrid! Trebuie s-o înțelegeți, căci
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
treburi mult mai grele, plase de gard și câte și mai câte... Am vrut să plec, că setea nu mă lăsa, dar omul cu capul în piept, m-a lovit ușor cu cârja, voind să-mi spună ceva. M-am aplecat, să-l pot auzi. - Cum te cheamă? Eu nu te știu... - Nu mă știi, că am plecat de-acasă la 15 ani. Dar eu te știu; fratele tău a fost leat cu mine la generală, o vreme am fost prieten
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
ce sta-ngenuncheată în priveghere. Mătasea aripilor dorului îi scânteia-n inimă chipul iubitei, spulberându-i tristețea fărâmă cu fărâmă. Din ogorul Casei cu miros de fân, purtat în inimă ca pe-o icoană, i-au mai rămas doar câteva crâmpeie, aplecate peste răspântiile vieții. Cine mă strigă: Mihai!...și-mi bate /la porțile mari și-ntristate, /de-mi farmec auzul cu strigătul ei? -Sunt eu, prea iubite, ți-aduc ghiocei, /ți-aduc primăvara și dorul să vii. Sunt Paștile astăzi, iar
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Golgota doar amintiri amare /ce-mi întindeau, în suliți, bureții cu otravă. Și-ntr-un târziu, căzut sub cruce, când /doar aripile morții băteau încet pe ploape, /am auzit din nou glasul acela blând, /și cineva, deasupra-mi, s-a aplecat, aproape, /balsam pe durere, simțeam răsuflarea-i nepământească. / Am înălțat ochii spre ochii Lui lângă mine rămași. Ca un copil uituc, sufletul a început, /după El să șoptească rugăciune pentru cei vrășmași. Palidă, ura-ngrozită-napoi se trăgea, /ca un
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
de undă - ofrandei năstrapă, așa cum Libanul sorbindu-și hogașul, la fel plin de cedri să-mi fie răvașul. Ba schimbă diece! Altcumul așterni-i. Începe cu sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
mă zidește sub inimă, de-a dreapta...” ...și amândoi domniră prin veac letopiseții, cu buzele sorbindu-și Fântâna Tinereții. CA-N TEMPLU SE INTRĂ-N PĂDURE Pala de vânt, jucăușa, mi-a zburat pălăria, zvârlindu-o printre rugii de mure. M-aplec, sub bolți de brădet, metanie ca-n templu bătând. Înclinat, parcă-aud cum mă ceartă brândușa cu glasu-i violet ca dorul de crud: „ Cum de-ai cântat, în pădure, cu sufletul acoperit? Oare tu niciodată n-ai fost îndrăgostit?” OARE DE CE
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
dar amândoi tăceam izgoniți din același colind. PASĂREA CU UMBRĂ DE PEȘTE Era aceeași Pasăre ce-ntru-nceput de lumi se purta pe deasupra genunii și-a firii semănând peste-adâncuri de ape lumina - primul grăunț al iubirii. Acum era deasupra Celui care își aplecase capul spre fața râului, să ne culeagă lacrimile din valurile verzi, umbra fluidă, rotundă, când iubirea o pierzi. Unii ziceau c-ar fi soare, alții - întruchiparea de nor înspre grâu, dar nu avea aripi, cum nici inima n-are, ci
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Și-acum îl văd cum o ținea în vârful bradului cu amândouă mâinile, până la cer, peste toate comorile ce le cunoscuseră doar magii și cheia. O, neastâmpărate lumini cum săltau pe fiecare crenguță, iar unele de-atâtea leruri ecou-și aplecau spre rod și altui ler... O, Doamne, ce bogat erai pe vremea-aceea! FLORILE DALBE Trei păstori de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
sub colind, Maicii Domnului zâmbind, Florile dalbe. DE-A FIREA APEI De-a firea apei din mine mă smulg, magilor steaua se-ascunde-ntr-un fulg. De-a firea apei Te caut așa cum stropul de rouă prin lacrima Ta. De-a firea apei aplec spicul meu... Din tot curcubeul doar roșul Ți-l beu. DIN SCRIPTURILE INIMII „Piatra de râu nu poate fi mai mare decât scânteia ei de amnar” grăitu-a iubirea. Apa și-a-ntrebat șuvoirea sa: „Cum oare niciodată nu am gustat, din
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
mari, așa cum ninge numai de Crăciun între-un „a fost” și-ntr-altul mult mai lin din „niciodată” ca-n pagina întoarsă în magnolii. O conduceam acasă, pe cea mai frumoasă din toate fetele școlii, la prima-ntâlnire. Cireșul de la poartă se apleca de-atâta înflorire deasupra sfielilor noastre, că liniștea sporea din albul lui precum când stelele se nasc în hăul nopților albastre din șoaptele fântânii. „Închide ochii, mi-a zis și i-am închis, și-ascultă cum fulgii unul de altul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
n-am văzut niciodată cocorii, deși cocorul alb în stemă îl port. Ca ei toamnei vâslesc adusul aminte, când noaptea-nfundat plânsul lor rotunjește bobul de strugur de culoarea sărutului tău. Tot mai departe, spre mine, când noaptea, sieși povară apleacă și mai mult spicul de grâu, înscris spre drumul de moară prin grădina sărutărilor noastre. Îmbrățișează-mă, cu-ntreaga-ți lumină. Pâinea și vinul ne-așteaptă la cină... NUFERITĂ CRONICĂ Încercând să fiu romantic, precum în cărți, mă adresai aseară
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
cu statornicia pietrei și sângele străbunilor, cu osemintele celor căzuți cu fața la neprieteni și cu gândul la Miorița. De nori- pentru că vremurile ne-au fost mai mult neprielnice. Dar nu ne-am clintit. Noi n-am avut statornicia ierbii, care se-apleacă sub arșița vântului, ci a stâncii de granit plămădită cu sufletele oamenilor acestui pământ care n-a încetat nicio clipă să existe și mai ales să trăiască ! Poporul acesta obidit de grele vremuri și dușmănoase gânduri de cotropire n-aîncetat nicio
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
din funie.( n.aut.)], luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând din mâini să mă
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
grăbit să-i ajungă la mână. Speriată a început să țipe. Carameaua îi căzuse în gaură și gândacul suspendat pe fir ezita și el neștiind dacă trebuia să sară sau să rămână. Gigi a început să râdă, Cameluța s-a aplecat după borcan, iar eu, îngrijorată pentru onoarea noastră, m-am repezit să prind gândacul și într-o fracțiune de secundă, l-am aruncat în borcan sub privirea blocată a lui Gigi. -De ce țipi, Nuța?! Ai speriat gândacul! am certat
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
vor fi cotate cel mai bine ... nu vi se comunică rezultatele decât la sfârșitul probelor. Mă uitam în jur, vedeam că una se îmbrăca în petale de păpădie, o floare nevinovată a copilăriei, altul se transpunea în soare și se apleca asupra unei mări de necuprins, dar el tot încerca s-o cuprindă, una s-a deghizat indiancă și și-a pus un batic galben de camuflaj peste față, să nu se vadă semnele prevestitoare de luptă, dar ochii își trăiau
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
știu dacă să mă bucur sau să plâng nu știu dacă sunt eu cea veselă sau cea tristă cea împlinită sau cea care încă se mai caută. Oamenii trec și privesc prin mine ca și printr-o fereastră uneori se apleacă ca peste un pervaz imaginar să-mi vadă creștetul din care-mi ies încâlcite gândurile și o zbughesc ca niște șobolani sperianți pe străzi unora le este teamă, alții se bucură -Ia uite ce întâmplare, și râd ținându-se de
MĂ ÎNTÂLNESC CU MINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357253_a_358582]
-
Bucureștiul anului 1989. Iau pulsul societății românești de dinaintea Revoluției din decembrie. Istoria mă fascineză și în românul „Dantelă de Babilon” încerc să redau starea de fapt acutală, reverberațiile unui măcel uman fără frontiere, terorismul. În „Femeie în fața lui Dumnezeu” mă aplec spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar fac și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. „Graalul”... este un graal al meu, personal. O căutare prin destin și obârșie a unei lumi pe care sigur că am avut
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Bucureștiul anului 1989. Iau pulsul societății românești de dinaintea Revoluției din decembrie.Istoria mă fascineză și în românul „Dantelă de Babilon” încerc să redau starea de fapt acutală, reverberațiile unui măcel uman fără frontiere, terorismul. În „Femeie în fața lui Dumnezeu” mă aplec spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar fac și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi.„Graalul”... este un graal al meu, personal. O căutare prin destin și obârșie a unei lumi pe care sigur că am avut
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
motivate“, se arată în rechizitoriu. Parchetul a efectuat cercetări legate de redistribuirea unor acțiuni, în care s-a implicat Vasile P. , care era lider de sindicat, operațiune care a încins spiritele în unitate. Un alt capitol asupra căruia s-au aplecat anchetatorii este legat de o adunare generală a acționarilor din 1999. Procurorul consemnează despre Victor Valeriu Teodor F. că „i-a permis lui Vasile P. să voteze, cu încălcarea legii, în numele tuturor acționarilor Asociației PAS, asigurându-și astfel majoritatea voturilor
Agenda2005-36-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284157_a_285486]
-
de zece generații Scrisul lui Budai-Deleanu, pentru a cărui înțelegere completă este binevenită ( fără a fi indispensabilă) o serioasă instrucție literară și chiar filologică, se răzbună parcă pe timpul ce i s-a furat prin mari accente de contemporaneitate perenă. Mă aplec asupra celui mai evident "model" al Țiganiadei - La secchia rapita ; Budai-Deleanu îl pomenește în "epistola închinătoare" ca primul după Homer între antecesorii acestui tip de poezie "mai gioase șuguitoare a noastre". E de discutat asupra cunoașterii de către clasicul român a
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
spune Ion Creangă? Tassoni se arată familiar cu zeul artelor când îi cere ( dacă tot știe să "poeteze"), să-l îndrume și să-l... țină de mâneca surtucului Astfel va fi cu putință: "dacă la cântul meu urechea-ți e-aplecată,/ Elena să se transforme într-o găleată". Italianul pleacă de la războiul Troiei provocat de răpirea prin seducție a celei mai frumoase pământene imaginabile, ispitit să arate cum o simplă găleată poate provoca între două cetăți învrăjbite tot atâtea dezastre. Leonachi
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Avea în arhiva lui extrase din toate manuscrisele lui Eminescu și din ziarul "Timpul" (colaborase la ediția Scrieri politice și literare a lui Ion Scurtu și publicase însuși ediția Icoane vechi și nouă), adunase materiale despre limba și literatura populară. Aplecat cu aceeași pasiune asupra lor, burlacul (căci nu se căsătorise niciodată) se dedică, în același timp, rudelor și prietenilor pe care îi ajută cât poate, ține o amplă corespondență cu importante personalități culturale și politice, precum principesa Ileana (viitoarea Maica
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
dificultatea. Snooker-ul este mai „domnos” decât fratele său vitreg, are imaginea unui sport elegant, jucat cu vestă și papion, în timp ce la biliardul nostru cel de toate zilele mai pui sticla de bere pe marginea mesei de joc, după care te apleci peste tac cu țigara în colțul gurii. Dincolo de această comparație gen „frac-salopetă”, snooker-ul rămâne un joc mult mai dificil, în care strategia joacă un rol superior, un ochi ager și o mână sigură nemaifiind de ajuns. Dacă nu vi se
Agenda2005-10-05-d () [Corola-journal/Journalistic/283452_a_284781]