8,411 matches
-
amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito¬rilor bisericești înfățisează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și răstignirea Sa pe cruce. Sfântul Cle¬ment Romanul, în a doua Epistola către Corinteni, vorbind de legatura dintre rugăciune
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
împotriva ispitelor diavolului[22]. De altfel, în multe locuri din Noul Testa¬ment, postul este recomandat ca mijloc de îndreptare, de elevatie spiri¬tuală și de pocaință[23]. După exemplul Mântuitorului Iisus Hristos, postul a fost practicat și de Sfinții Apostoli mai ales înainte de a începe lucrarea lor de propovăduire a Evangheliei. Au postit și au învățat și pe ucenicii și urmașii lor să practice postul unit cu rugăciunea[24]. Etimologic, postul este definit ca o perioadă de timp care precede
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
influente a iudaismului, am putea spune cea a „exclusiviștilor”. Cred în tot ce se află scris în Lege și în Prooroci, și pun în practică scrupulos preceptele lui Moise: se roagă, postesc, fac milostenie ... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, dar care au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
începutul activității lui mântuitoare, precum și refacerea purității primordiale a apelor distruse prin căderea omului în păcatul originar. Iisus Hristos a fost botezat cu apă, dar așa cum spune Ioan Botezătorul el va boteza cu apă și foc, deoarece a pogorât asupra apostolilor săi Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc. În amintirea Botezului Mântuitorului și în speranța că vor fi feriți de boli și de alte rele, în bisericile ortodoxe, în fiecare an pe data de 6 ianuarie se face aghiasmă, apă
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
păcatele și aduce în inimile noastre harul Sfântului Duh. Noi toți ne botezăm cu acest botez desăvârșit prin apă și prin Duh, fără de care nimeni nu se poate mântui. Se zice că Hristos botează pentru că a revărsat Duhul Sfânt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc, după care spune Însuși Domnul: Al șaselea botez care este de o măsură cu botezul creștin, prin apă și prin Duh este botezul prin pocăință și prin lacrimi, adică Sfânta Spovedanie, prin care ni se
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
este concentrarea minții și inimii în faptele rugăciunii (și slujirii), astfel încât ele sunt o jertfă reală a sufletului și nu doar o îndeplinire mecanică a ritului. Accentul pe interioritate ca un aspect fundamental al spiritualității ne arată că pentru Matei Apostolul și Evanghelistul „ce este de o importanță primară este dreapta motivație și făptuirea morală”. Observațiile rituale sunt în mod distinctiv de o importanță secundară (23,23); apoi, accentul pe interioritate, pe curăția sufletească și pe conștiința curată este o cale
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
practic, concret și personal. Criteriul în a distinge dreptul de nedrept este dacă voința lui Dumnezeu a fost sau nu împlinită (13,36-43 ; 13,47-50 ; 25,31-46), dacă face roade. În concluzie, Spiritualitatea creștină este spiritualitatea Bisericii, de aceea, spiritualitatea Apostolului Matei este spiritualitatea poporului lui Dumnezeu înțeles ca „Biserică”. Dintre toți cei patru Evangheliști, numai Sf. Ap. Matei folosește termenul Ekklesia , și aceasta arată cât de importantă e pentru el dimensiunea comunitară a spiritualității. Marele îndemn de la sfârșitul Evangheliei meteene
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de a duce la bun sfârșit planul lui Dumnezeu privind lumea, misiune asistată de prezența permanentă a lui Iisus Hristos (18,20), are un caracter moral, pastoral și misionar . Pe de altă parte, aceasta înseamnă că misiunea lui Iisus cu Apostolii Lui dobândește un rol exemplar : ei au devenit modele demne de imitat pentru creștinii prezentului. Cu Sfântul Apostol Matei este posibil să vorbești despre Creștinătate ca mod de viață și cale a responsabilității, și aceasta arată centralitatea direcției sale morale
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
impresionat, pentru că are grijă să deosebească „filozofii” în cuvinte de cei care trec la fapte . Astfel el se preface că îl întreabă pe Sfântul Pavel de ce nu a vrut să cunoască textele necreștinilor. Iată răspunsul pe care i-l împrumută Apostolului: „Nu mă preocupă cuvintele, pentru că noi trebuie să trecem la fapte. În luptă, succesul le revine nu celor care vorbesc mult, ci celor care depun o muncă mai îndelungată. Același lucru se întâmplă și în viață: biruința este câștigul nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
oameni și că de ea se bucură deopotrivă tineri dansatori, femei corupte, avari și înrăiți de câștiguri. Dar cel care face obiectul admirației dumnezeiești, nu o împarte cu acești oameni, ci cu acei sfinți slăviți, vreau să spun cu Profeții, Apostolii, cei care fac dovada unei vieți îngerești. Dacă vrem să atragem mulțimea și admirația lor, să examinăm mai de aproape această dorință și vom constata că nu reprezintă nicio valoare. Pe scurt, dacă ție îți place mulțimea, atrage populația îngerilor
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cel fără de moarte, trăim în împărăția cerească și suntem fii privilegiați. Astfel „viața morală și socială nu se determină de canoane și tipuri obiective ce există ca să funcționeze doar în mod protectiv, ci de particularitatea mădularului trupului lui Iisus Hristos” . Apostolul Pavel, ca să-i facă pe creștinii din Corint să se întoarcă de la desfrâu, nu s-a referit la nici o poruncă sau teorie morală, ci s-a sprijinit pe Iisus Hristos Însuși, în experiența euharistică: „Deci voi face mădularele lui Iisus
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
poate și are puterea să-l înfrumusețeze: ca să nu moară când moare, ci să fie fiul Învierii. Etosul, ce se maturizează prin libertatea noastră. O libertate ce cuprinde și eliberarea de însăși natura noastră. Domnul nostru Iisus Hristos a spus Apostolilor: „Eu v-am trimis să secereți ceea ce voi n-ați muncit; alții au muncit și voi alți intrat în munca lor” . Dacă aceste cuvinte ale lui Iisus Hristos au fost valabile pentru apostolii Lui la începutul creștinismului, cu atât mai
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
noastră. Domnul nostru Iisus Hristos a spus Apostolilor: „Eu v-am trimis să secereți ceea ce voi n-ați muncit; alții au muncit și voi alți intrat în munca lor” . Dacă aceste cuvinte ale lui Iisus Hristos au fost valabile pentru apostolii Lui la începutul creștinismului, cu atât mai mult sunt valabile astăzi pentru lucrătorii Evangheliei. Spațiul în care este chemat astăzi să lucreze profesorul de religie al Gimnaziului sau al Liceului, precum și orice alt lucrător al Evangheliei, e dotat cu o
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
X, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 107. [20] Învățătura celor doisprezece Apostoli, I, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 25. [21] Ibidem. [22] Ibidem, V, p. 28. [23] Sfântul Clement Romanul, op. cit., XXXV, p. 64. [24] Idem, A doua epistolă către Corinteni, VII, 3, în Scrierile Părinților
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
EIBMBOR, București, 1981, p. 333-335. [97] Ibidem, XXVIII, p. 299. [98] Ibidem, XXXI, p. 302. [99] Ibidem, XXXII, p. 303-305. [100] Ibidem, XXXIII, 10, p. 307. [101] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 92. [102] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [103] Ibidem. [104] Sfântul Clement Romanul, A doua Epistolă către Corinteni, XII, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 99. [105] Ibidem, XII
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Despre rugăciune, V, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 232. [123] Minucius Felix, op. cit., XI, XXXIV, p. 362, 388. [124] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 92. [125] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [126] Ibidem. [127] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 172. [128] Barnaba, op. cit., XV, 4-5, p. 133. [129] Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Pr.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 32. [136] Idem, Patrologie vol. I, p. 92. [137] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [138]Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI,6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [139] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXIV, 1-5
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 32. [136] Idem, Patrologie vol. I, p. 92. [137] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [138]Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI,6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [139] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXIV, 1-5, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 59. [140] Ibidem, XXV, 1-5, p. 59-60. [141
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
neîntreruptă a Împărăției lui Dumnezeu în cursul istoriei”. Rudolf Schnackenburg exprimă această idee în următoarele afirmații: „Că o împărăție vizibilă, Împărăția Eshatologică a lui Dumnezeu este încă așteptată, însă ea anunță deja venirea ei în manifestările de putere pe care Apostolul Pavel, și cu el întreaga Biserică primară, le experiază în lucrarea Duhului lui Dumnezeu”. Este remarcabil însă că Împărăția lui Dumnezeu nu se reduce la relația dintre Biserica primară și cea apostolică. Dimpotrivă, Sfinții Părinți ai Bisericii au mărturisit și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
neîmpărțită episcopului și preoțimii - le transmite el efesenilor - frângând o pâine, care este leacul nemuririi și doctorie pentru a nu muri, ci a trăi veșnic în Iisus Hristos”[30]. Sfântul Policarp, propunându-le filipenilor modele de viață creștină, precum Sfinții Apostoli, amintește virtutea răbdării și pe cea a dreptății ca necesare spre dobândirea vieții veșnice, dar subliniază necesitatea credinței și a dragostei pentru Iisus Hristos: „Că n-au iubit veacul de acum (Apostolii), ci pe Cel care a murit pentru noi
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
-le filipenilor modele de viață creștină, precum Sfinții Apostoli, amintește virtutea răbdării și pe cea a dreptății ca necesare spre dobândirea vieții veșnice, dar subliniază necesitatea credinței și a dragostei pentru Iisus Hristos: „Că n-au iubit veacul de acum (Apostolii), ci pe Cel care a murit pentru noi și pe Care Dumnezeu L-a înviat pentru noi”[31]. Păstorul lui Herma este prin excelență o pledoarie pentru pocăință asupra căreia autorul stăruie ca asupra condiției esențiale pentru „trăirea în Dumnezeu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
săraci, poate că și mai multe. Dar nu aceasta este important pentru noi, ci răspunsul părintelui Avraam: "Au pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei".Luați aminte, că n-a zis Domnul Hristos de pildă: Au Evanghelia și Apostolul, să creadă, ci au pe Moise și pe prooroci . De ce? Pentru că pilda a fost spusă până când Evanghelia nu se răspândise în lume și Domnul Hristos nu se putea referi la ceva de viitor, ci s-a referit la ceva din
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
putea referi la ceva de viitor, ci s-a referit la ceva din vremea aceea. Să creadă în cele pe care le aveau ei până atunci. Noi avem mult mai mult decât cele din vechime. Avem Evanghelia, avem învățătura Sfinților Apostoli, avem învățăturile Sfinților Părinți. Să credem în ele și atunci va veni și vremea când, crezând în ele, ne vom schimba spre bine, vom putea aduce mărire lui Dumnezeu ca apostolii, care cu glas tare preamăreau pe Dumnezeu, chiar dacă vor
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
decât cele din vechime. Avem Evanghelia, avem învățătura Sfinților Apostoli, avem învățăturile Sfinților Părinți. Să credem în ele și atunci va veni și vremea când, crezând în ele, ne vom schimba spre bine, vom putea aduce mărire lui Dumnezeu ca apostolii, care cu glas tare preamăreau pe Dumnezeu, chiar dacă vor mai fi farisei dintre aceia care vor mai zice: „învățătorule, ceartă-ți ucenicii". Aceia nu-s vrednici să vorbească, nu-s vrednic să spună ceva, și de aceea, noi să ne
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]