34,383 matches
-
a unui preparat stupefiant sau psihotrop de uz uman, în condițiile prevăzute la art. 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6, acesta emite prescripția medicală veterinară prevăzută la art. 17 pentru achiziționarea preparatului respectiv din farmacia comunitară. (2) Responsabilitatea pentru aprecierea necesității utilizării la animale a preparatelor stupefiante și psihotrope de uz uman, prevăzute în anexa nr. 7 , precum și a dozelor prescrise revine în totalitate medicului veterinar care semnează prescripția. (3) Prescripția medicală veterinară prevăzută la art. 17 se emite
PROCEDURĂ din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255571]
-
este una extraordinară. Autorii excepției admit că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea recursului în casație, reglementând anumite situații în care nu se poate formula această cale de atac, însă tratamentul diferențiat nu poate fi expresia unei aprecieri subiective, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul principiului egalității în drepturi. În ceea ce privește controlul exercitat de instanțele superioare, arată că acesta are tocmai scopul de a îndrepta hotărârile greșite pronunțate de instanțele
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
drept, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, chiar dacă, în principiu, reglementarea sferei hotărârilor ce pot face obiectul recursului în casație ține de marja de apreciere a legiuitorului, această marjă nu este una absolută. În consecință, prin intermediul controlului de constituționalitate se poate determina dacă excluderea de la această cale extraordinară de atac a unei categorii de hotărâri care statuează asupra libertății individuale a persoanei afectează
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având și un rol subsidiar în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
recurs în casație referitor la latura civilă, iar în ceea ce privește latura penală, numai în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă. ... 14. Deși Curtea a recunoscut inițial legiuitorului o marjă largă de apreciere în domeniul configurării căilor extraordinare de atac, al admisibilității acestora și al procedurii de judecată, tendința jurisprudenței Curții este aceea de a stabili și de a dezvolta exigențe constituționale sporite în sensul asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de apel, este neconstituțională. ... 15. Având în vedere această reevaluare a standardului de protecție pe care îl asigură prevederile art. 16 și 21 din Constituție, în sensul reducerii marjei de apreciere a legiuitorului în domeniul căilor extraordinare de atac și al sporirii garanțiilor care însoțesc accesul liber la justiție, Curtea și-a reconsiderat jurisprudența cu privire la dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală. Astfel, prin
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
octombrie 2017, paragraful 33, decizii citate anterior). Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea recursului în casație, reglementând anumite situații în care nu se poate formula această cale de atac, însă tratamentul diferențiat nu poate fi expresia unei aprecieri exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul principiului egalității în drepturi. ... 33. De asemenea, în ceea ce privește rolul procurorului în cadrul procesului penal, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 131 din
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare se numără printre elementele întemeiate ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată. Prin omisiuni relevante înțelege omisiunile asupra aspectelor cerute expres de lege, iar nu chestiunile ce privesc modul suveran de apreciere a ceea ce este considerat ca fiind relevant din punct de vedere subiectiv. De asemenea, susține că art. 65 din Codul de procedură penală diferențiază în mod nepermis motivele de incompatibilitate ale unui procuror de motivele de incompatibilitate ale unui
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
a drepturilor individuale și nu corespunde celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la caracterul concret, justificat și proporțional în care respectiva restrângere ar trebui operată. ... 8. Dreptul statului de a reglementa propriile legi, în virtutea marjei sale de apreciere, trebuie subordonat garanțiilor speciale inerente dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv un scop legitim și un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
precizat că acțiunile legiuitorului în privința neaplicării, respectiv abrogării prevederilor legale care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). ... 56. În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a amintit că prin
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
organului menționat ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități. 201 Revine în cele din urmă instanței de trimitere sarcina de a se pronunța cu privire la acest aspect după ce va fi efectuat aprecierile necesare în acest scop. Astfel, trebuie să se amintească faptul că articolul 267 TFUE nu abilitează Curtea să aplice normele dreptului Uniunii la o speță determinată, ci numai să se pronunțe cu privire la interpretarea tratatelor și a actelor adoptate
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
Cu toate acestea, conform unei jurisprudențe constante, în cadrul cooperării judiciare create prin articolul 267 TFUE, Curtea, plecând de la elementele dosarului, poate furniza instanței naționale elementele de interpretare a dreptului Uniunii care ar putea să îi fie utile în aprecierea efectelor uneia sau ale alteia dintre dispozițiile acestuia [Hotărârea din 19 noiembrie 2019, A. K. și alții (Independența Camerei Disciplinare a Curții Supreme), C-585/18, C-624/18 și C-625/18, EU:C:2019:982, punctul 132, precum și Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
naționale în fața cărora se invocă dreptul Uniunii să analizeze dacă, în concret, legislația națională în discuție respectă standardele impuse de normele europene prin prisma elementelor de interpretare oferite de CJUE, devine inevitabilă pronunțarea unor hotărâri contradictorii, în funcție de aprecierea fiecărei instanțe. ... 40. Or, în acest context și în prezența interpretărilor deja divergente menționate în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă cu evidență că suntem în prezența unei iminente apariții a unei practici judiciare neunitare care ar avea un impact
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de instituțiile Uniunii, însă, conform unei jurisprudențe constante, în cadrul cooperării judiciare create prin articolul respectiv, CJUE, plecând de la elementele dosarului, poate furniza instanței naționale elementele de interpretare a dreptului Uniunii care ar putea să îi fie utile în aprecierea efectelor uneia sau ale alteia dintre dispozițiile acestuia (paragraful 201 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 52. Astfel, CJUE a subliniat că „o reglementare națională poate genera îndoieli precum cele menționate la punctul 200 din prezenta hotărâre atunci când
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
Argeș, Prahova, Curtea de Apel Târgu Mureș și Judecătoria Reșița), care au considerat că devin aplicabile prevederile Legii nr. 22/2020, iar pentru ambele soluții au fost identificate hotărâri judecătorești în număr redus. ... 44. O parte dintre răspunsurile comunicate a cuprins aprecierea că, în prezența rămânerii fără efecte a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, pentru dezlegarea celei de-a doua întrebări se impune fie utilizarea unor dispoziții legale privitoare la situații asemănătoare, fie aplicarea principiilor generale ale dreptului și
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
a raportului de evaluare întocmit de expertul evaluator. Susține că se încalcă și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, întrucât judecătorul care ar fi în situația de a analiza comportamentul destinatarului normei nu ar avea criterii legale obiective de apreciere și ar trebui să le creeze, cu nesocotirea principiului separației puterilor în stat. De asemenea, se încalcă și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care textul de lege aplicabil nu este clar și previzibil. Depune la dosar și
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind condițiile care ar putea permite aprecierea conduitei alese. ... 10. În ceea ce privește coroborarea textului de lege criticat cu dispozițiile art. 297 din Codul penal, se arată că, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a statuat că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
că acțiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). ... 28. În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a amintit că, prin
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
viceprimar și consilier local. ... 19. Cea de-a doua critică privește încălcarea art. 53 din Constituție. Curtea constată că autorul nu identifică și nici din formularea criticii nu sunt identificabile dreptul sau libertatea restrânse prin textul de lege criticat. Or, aprecierea asupra respectării proporționalității restrângerii exercițiului unui drept sau unei libertăți nu se poate face în lipsa determinării dreptului sau libertății restrânse. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
29. În consecință, prevederile art. 264 alin. (14) din Codul de procedură fiscală nu impun obligația ca această capitalizare a Companiei Naționale „Poșta Română“ - S.A. să se realizeze exclusiv prin procedura conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale, ci lasă la aprecierea statului, care este acționar majoritar (75%) cu privire la această modalitate/cale, firește în condițiile legii și cu respectarea procedurilor privind ajutorul de stat. Ca atare, cele două dispoziții legale au finalități, scopuri și modalități de aplicare diferite. În consecință, nu
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
utilitate publică“. În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de Convenție, este de competența acestora să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Prin urmare, beneficiază, în această privință, de o anumită marjă de apreciere, ca și în alte domenii asupra cărora funcționează garanțiile Convenției. În plus, noțiunea de „utilitate publică“ este o noțiune amplă în sine. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură prin care o persoană este privată de proprietatea sa. Curtea de la Strasbourg, controlând totodată respectarea acestei cerințe, îi recunoaște statului o largă marjă de apreciere atât pentru a alege modalitățile de punere în aplicare, cât și pentru a hotărî dacă consecințele acestora sunt motivate, în interesul general, de preocuparea de a atinge obiectivul legii în cauză [Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată de Curtea Europeană
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
întrucât ea vizează pe toți acționarii Companiei Naționale „Poșta Română“ - S.A. (în fapt, este vorba de statul român și de Fondul Proprietatea - S.A.). Astfel, Curtea reține că măsura criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate se înscrie în limitele marjei de apreciere a statului, permițând menținerea unui echilibru just între interesele în cauză. Capitalizarea prevăzută de dispozițiile legale criticate este de natură să asigure Poștei Române evitarea insolvenței sau chiar a falimentului. ... 48. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]