2,860 matches
-
boierul”. „Se lua o suprafață de pământ pe care țăranul o ara, prășea sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știrbu amintește de lucru pământului în două feluri când nu se încheia niciun act scris. Învoiala se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă în funcție de calitatea pământului, dar dacă se lua în parte, țăranul care ara, punea sămânța, muncea, lua 3 părți și boierul 2 părți, iar în cazul în care boierul dădea pământul arat și însămânțat, lua 3 părți și țăranul, pentru toate muncile, lua 2 părți. Răspunzând la „Chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
25-36; 55-72. 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tom I. De la origini până în 1864, București, 1907, p.168 și urm. Pentru aceeași chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rămas, treptat, la un nivel nesatisfăcător. Accentuarea caracterului practic-educativ al învățământului a dusă la elaborarea Legii învățământului în 1978, în care se specifica că școala de toate gradele se organizează în strânsă legătură cu nevoile societății. La Consfătuirea pe ară cu cadrele din cultură și ideologie din 1976, N. Ceaușescu a lansat ideea desființării liceelor teoretice și înlocuirea acestora cu licee de specialități: agricole, zootehnice, mecanice, sanitare, pedagogice, de construcții, electrotehnice etc., absolvenții primind la absolvire o diplomă de calificare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ori în carte tot de colhoz e vorba, tot de chiaburi și exploatare, tot de partid și de marea prietenă URSS.” Avea dreptate; la seminarii se descurca mai bine ca alții. Când se făceau raportări săptămânale despre cât s-a arat și s-a semănat în sat, tata mă lua cu el pe dealuri și câmpuri și aprecia „din ochi” cât pământ s-a lucrat. Se simțea liber în mijlocul naturii și acea libertate nu i-o putea lua nimeni. Cât a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut, atunci ca și acum, sport prin muncă: marșuri lungi cu unelte de muncă în spate, cu ulciorul de apă și cu „mâncarea” până la „bucată”, la ogor. Toate muncile agricole presupun efort mare care vlăguiau de forță pe cei care arau, săpau, prășeau, secerau etc. Nu e de mirare că masa mare a poporului român nu a avut și nici acum nu are o părere prea bun despre sportivi și cei care se ocupă cu sportul. și regimul politică comunist a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viu și mort. Cele 100 ha expropriate au format o ferm agricolă (țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din UE și NATO. Nu se putea susține sistemul centralizat de organizare și conducere a economiei, în condițiile în care sa revenit și redobândit proprietatea privată. Ce-au constatat locuitorii comunei Filipeni, la fel ca toți locuitorii satelor din ară, după retrocedarea pământului și „desfacerea” CAPului? Că munca în agricultură nu mai este rentabilă; pământul mai departe de casă este lăsat nelucrat, vegetația arboricolă înaintează spre sat, nu are cine s-o oprească; forța de muncă din agricultură este îmbătrânită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat Ara Mușat. A debutat cu versuri în „Orizont” (1970), iar ca prozatoare în volumul colectiv Drumul cel mare (1985). Pariu cu viitorul (1989) este un volum de proză scurtă, populat cu personaje dilematice, de obicei intelectuali și bătrâni, care trăiesc drame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
-ntregul, rezultatul ereditții ci e influențat de experiența social, educație și mediu. În ce privește aspectul su afectiv, instinctul se leag de aproape de emoție, mai ales de emoția-șoc. O serie de manifestri lipsite de utilitate cum ar fi tremuratul, paralizia, scderea forțelor, arat c structura forțelor presupune un dezechilibru, care are la baz neutralizarea reciproc a dou tendințe contradictorii care se opresc una pe alta. De exemplu: tendința de a fugi e ținut în loc de tendința de a ataca. Emoția e un act în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dup Ralea, tocmai din faptul c în loc s transfigureze realitatea, stimuleaz și chiar exacerbeaz efectele naturale ale acesteia, privilegind elemente de conținut fr nici o valoare sau relevanț estetic. Autorul invoc, în sprijinul su, mrturia concludent a artiștilor înșiși: Cu toții se arat atenți și preocupați de modul și metoda de a construi; în aceast privinț, formalismul estetic explic o bun parte din secretul artistic. Ceea ce rmâne în opera de art ca reziduu, ca zgur, ca simbioz parazitar, cu alte cuvinte, ca element
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și mentalitțile veacului al XlX-lea, în care invențiile tehnice, revoluția industrial au smuls pe om din inerția tradiției, Ralea conchide c Religia, care era pân atunci panaceul universal al suferințelor omenești, și-a pierdut prestigiul. Opunând credinței raționalismul, cercettorul arat c deși raționalismul nu poate da rspunsuri tuturor întrebrilor, a reușit totuși s dea multe speranțe. În numele acestui raționalism, sugereaz Ralea, Omul, rupt de contactul cu divinitatea, și-a îngduit toate criticile și a supus toate dogmele unui liber examen
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
țară și ne spuse că se rechiziționaseră ultimele vite, oamenii sunt reduși să le țină ascunse în păduri, că grânele erau luate cu totul, promițând pentru toamnă ca sămânță 75 kg de pogon, după ce se va constata numărul de pogoane arate; această sămânță era să se cumpere de la germani cu 20 000 lei vagonul! Țăranii, știind ce-i așteaptă, îngropau tot ce aveau în gropi mari, bine arse în prealabil. De aici, revolte peste tot. În Austria, mai ales în Viena
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la alte teatre din țară... au costat... Autobuzul gonește ca un nebun pe culoarul din mijloc al șoselei. Trec prin fața mea ultimele case de la marginea orașului, frumos lucrate, unele cu etaj: niște vile mici și cochete. Urmează un spațiu gol, arat de astă-toamnă, apoi trecem pe lîngă stația de benzină. De-acum încolo, pînă la combinat, cale de vreo opt-nouă kilometri, autostrada va tăia în două cîmpia lată, străjuită doar departe, pe stînga, de niște dealuri împădurite, prin care se sfîrșesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Învățătorilor români». Anunțând recunoașterea Consiliului Național Român Central de la Arad ca „unic organ chemat să hotărască soarta națiunei române “, Sfatul Învățătorilor face apel la toți slujitorii școlilor românești să explice poporului că „ toate eventualele excese strică cauzei noastre sfinte “, să ara-te necesitatea păstrării ordinii și asigurarea averii și vieții tuturor, fără deosebire de neam și lege. Este un merit deosebit al dascălilor români din acele vremuri de mare frământare și răspundere pentru destinul poporului nostru că au transformat peste tot
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci, se spune că 95% din electorat, era compus din țărani foarte puțin țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români moderni în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pierdeau principalul lor mijloc de producție. Intrarea în cooperative agricole li se părea unora sfârșitul lumii, deși după aceea s-a văzut că mult mai bine au dus-o după colectivizare, decât atunci când își cultivau bietul lor petic de pământ arând cu vacile sau cu un cal costeliv ce abia scăpase cu chiu, cu vai, din iarnă. Dar spionajul american a exploatat multă vreme acest aspect și a făcut să moară în zadar mulți țărani care se înrolaseră în acele bande
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fusese greu să-și câștige traiul și sfârșise prin a deveni fermier. Acum, nici măcar de asta nu mai era capabil. Ajutorul sosise din mână unei femei. Luându-și cei doi copii cu ea, soția lui Yaemon culesese frunze de dud, arase la câmp, treierase mei și, În toți acei ani, ținuse la distanță sărăcia. Dar cu viitorul cum rămânea? Întrebându-se cât aveau s-o mai țină puterile brațelor ei slabe, Își simțea inima la fel de rece și de Întunecată ca magazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și Împăcările din cuplu nu se termină niciodată. — Tu de-acolo, flautistule, tu ce zici? Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflau În același castel. Pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din cuplu nu se termină niciodată. — Tu de-acolo, flautistule, tu ce zici? Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflau În același castel. Pe tot parcursul zilei, Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, si frate cu Alexandru Nicolae Cizek. C. urmează liceul clasic (1948-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955), încheindu-și studiile superioare cu lucrarea de diplomă Ideile social-politice la Seneca, sub îndrumarea profesorului Aram Frenkian. Este oprit ca asistent la Catedră de filologie clasică, unde devine profesor. I se acordă titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare antice. Realități și idei. În 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]